Într-un interviu acordat postului Europa Liberă, șeful Statului Major al Armatei a vorbit despre legea privind pregătirea populației pentru apărare, dar și de riscul ca războiul să se extindă în cazul în care Federația Rusă va învinge în Ucraina. Totodată, generalul Vlad subliniază importanța ca industria să fie pregătită să poată susține un efort de război.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al României. Foto: MApN
„În primul rând, trebuie să avem o societate rezilientă și pentru asta trebuie să lucrăm pentru o industrie corespunzătoare să ducă un efort de război.
Trebuie să discutăm de o politică de combatere a dezinformării.
Trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației și aici pot să menționez că Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic.
(...)
Și vedeți că este o discuție destul de intensă în toate țările NATO, pentru că avem o rezervă operațională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populației. Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum am fost învățați cei de vârsta noastră. Dar n-o spun cu reproș. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru, repet, a avea o populație pregătită și o societate rezilientă”, a precizat șeful Statului Major al Armatei.
Tot azi, premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că nu va exista un război în România, precizând că țara noastră e mai sigură ca oricând în contextul umbrelei de securitate a NATO sub care se află. „Să stăm liniștiți, România nu va intra în niciun război. Chiar dacă e an electoral, cred că trebuie să existe o linie roșie, sunt lucruri cu care ne jucăm și altele cu care nu ne jucăm”, a mai afirmat premierul.
Declarațiile generalului Vlad nu se referă la nicio stare de război sau un război iminent, iar Legea 446 suferă modificări în vederea oferirii cadrului legislativ pentru refacerea rezervei, cea a României fiind îmbătrânită. Discuția privind adaptarea legislativă și refacerea rezervei militare și a stocurilor de muniție e la nivelul întregii Alianțe și nu trebuie tradusă ca o pregătire a populației pentru un război de mare intensitate, cum unele publicații au insinuat.
Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă și analist politico-militar, într-un interviu acordat postului de televiziune Digi 24, a comentat declarațiile șefului Statului Major și ale premierului României.
El identifică trei mari aspecte pe care Armata le-ar trebui să le rezolve urgent pentru a face față unui conflict: Efectivele, industria de apărare și rezerva.
Sursă foto: MApN
„Amenințarea Rusiei este reală și a fost prezentată și de șefii apărării și politicienii responsabili din Vest. Șeful Apărării din România, le cea mai înaltă autoritate militară, a evidențiat faptul că dacă Rusia trece de Ucraina, în sensul în care ajunge la frontiera R. Moldova, următoarea e această țară. Au existat multiple evaluări, el are în spate un serviciu de informații al Armatei și al NATO, care arată că deși amenințarea e văzută în nord, următoarea victimă foarte probabil a unei Rusii victorioase în Ucraina este Republica Moldova. (...) Al doilea element, cel menționat și de premierul Ciolacu, e că atât NATO cât și Rusia au declarat că nu doresc un război. Un război între Rusia și NATO (...) are un risc de a ajunge la conflict nuclear. Probabilitatea unui război între NATO și Rusia e redusă, deși nu poate fi exclusă”, precizează Sandu Valentin Mateiu.
Generalul Vlad, șeful Armatei, în opinia lui Sandu Valentin Mateiu, aduce „în față o realitate” în ceea ce privește Armata României.
„Avem o armată relativ mică din care se pleacă. Din 80.000 au plecat 6.000 anul trecut, dorim efective de peste 100.000. Al doilea element determinat e stocul Armatei. Șeful Armatei a vorbit de stocuri și de refacerea acestora. Aici apare conexiunea cu industria de apărare și programele de înzestrare. Dar cel mai important element este rezerva. A fost prezentat exemplul Suediei, în care din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, cum e propus și în legea aflată pe rol în România, să fie recrutați cei care pot, doresc și, desigur, în măsura resurselor Armatei. Un contigent redus, așa cum fac Suedia sau Finlanda.
De ce trebuie pregătită o rezervă? Pentru că avem acum rezerva formată din oameni care au ajuns la 48 de ani, adică nu mai sunt apți în a depune un efort constant, pentru a lupta. Apare și problema subliniată de șeful Armatei, baza legală, deci legea trebuie să treacă”, a precizat Sandu Valentin Mateiu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia a efectuat duminică spre luni noi atacuri aeriene ci drone Shahed asupra Ucrainei, inclusiv în zonele din apropierea frontierei cu România.
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a continuat, duminică, 16 februarie, seria de întâlniri si discuții cu omologi si reprezentanți ai statelor si organizațiilor prezente în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Europa are nevoie de un trimis special în Ucraina pentru a garanta un rol semnificativ al UE în orice negocieri ale procesului de pace.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
SUA au finalizat dislocarea bombardierelor strategice B-52H în Europa, iar patru aeronave de acest tip vor participa în perioada următoare la misiunea BTF 25-2.
Zelenski a îndemnat oficialii eurpeni la înfiinţarea de "forţe armate ale Europei" şi atenţionează că Rusia ar putea escalada conflictul, mai ales în condițiile în care angajamentul Washingtonului pentru securitatea continentului european slăbeşte.
Franța a convenit cu aliații săi organizarea unui summit informal al liderilor europeni - inclusiv a premierului britanic, Keir Starmer - pentru a discuta despre Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial al președinției franceze. Patru diplomați europeni au declarat pentru Reuters că întâlnirea va avea loc luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.
Cu aceste noi intrări, proiectul numără acum 23 de țări, o altă creștere față de cele 15 inițiale care au început programul în octombrie 2022.
Armin Papperger arată că este de neclintit în privința planurilor pentru Ucraina. Nu contează dacă va fi război sau pace, Rheinmetall va fi acolo, a spus el, transmițând un mesaj de solidaritate cu națiunea ucraineană și inspirând în același timp liderii europeni.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, a semnalat faptul că, în anul 2024, ca răspuns la creșterea percepțiilor amenințărilor, cheltuielile globale de apărare au crescut la 2,46 trilioane de dolari. Țările din Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord și Europa au înregistrat creșteri bugetare majore, deși apelul recent al președintelui Trump pentru o cheltuială minimă de 5% din PIB în rândul membrilor NATO rămâne nefezabil pentru majoritatea țărilor.
Forțele aliate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au pregătit un nou model de desfășurare rapidă în Europa de Est, fără ajutorul Statelor Unite. Ei îl testează ca parte a exercițiului de șase săptămâni Steadfast Dart 2025, relatează agenția AP.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, asigură partenerii europeni şi aliaţii NATO că ţara noastră rămâne un aliat de încredere, ferm angajat faţă de o Uniune Europeană coezivă, de o Alianţă euro-atlantică mai puternică şi de un parteneriat transatlantic solid.
Peste 2.000 de tablouri și ceasuri de lux în valoare de 60.000 de euro au fost găsite de procurorii anticorupție în urma perchezițiilor efectuate, vineri, într-un dosar în care ar fi vizat comandantul Logisticii Armatei Române, generalul Cătălin Ștefăniță Zisu.
Vicepreședintele american J.D. Vance a criticat răspunsul României la interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din noiembrie.
De când Rusia a invadat Ucraina la începutul lui 2022, Orban a fost un critic vocal al poziției UE privind sancțiunile împotriva Moscovei.
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat un decret prin care îl numește pe diplomatul Cristian Diaconescu în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Totodată, acesta din urmă ca conduce și Cancelaria Prezidențială.
Răspunsul Comisiei Europene critică măsura SUA de a crește taxele vamale la importurile de oțel și aluminiu și o consideră o abordare greșită.
Portavionul american USS Harry S. Truman (CVN 75) a fost implicat într-o coliziune cu cargoul Besiktas-M, în timp ce efectua manevre în Marea Mediterană, în apropierea orașului-port egiptean Port Said, după cum a informat Flota a șasea a Marinei SUA.
Președinții ambelor țări în conflict vor participa la discuții pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, a confirmat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la o conferință de presă la Bruxelles.
Președinele interimar al României, Ilie Bolojan, a atransmis primul său mesaj de la preluarea funcției de președinte.
Potrivit informațiilor ucrainene, Federația Rusă intenționează să antreneze în acest an aproximativ 150.000 de militari suplimentari pe teritoriul Belarusului.
Reputata publicație poloneză Defence 24 va organiza în perioada 6-7 mai 2025 conferința Defence24 DAYS 2025, cea mai mare din regiunea Europei Centrale și de Est axată pe apărare și securitate. DefenseRomania va fi partener media al conferinței, unde publicația noastră va fi prezentă.
Statele Unite au eliberat din închisoare un cetățean rus, ca parte a unui schimb pentru americanul Mark Fogel, care a fost eliberat dintr-o închisoare rusă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că rusul eliberat se va întoarce acasă în zilele următoare, moment în care, a spus el, Moscova îi va face public numele. Potrivit unui oficial anonim al administrației americane, persoana eliberată este Alexander Vinnik, condamnat pentru infracțiuni cibernetice.
Rusia ar putea ataca state NATO în decurs de doi ani, a avertizat serviciul de informații al Ministerului danez al Apărării, în raportul său anual. Mai mult, armata rusă ar putea forța un conflict ”cu o țară cu care se învecinează” (probabil stat non-NATO) chiar și la aproximativ 6 luni de la oprirea războiului din Ucraina.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că o revenire la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist și că administrația Trump nu vede aderarea la Kiev la NATO ca parte a unei soluții la războiul declanșat de invazia Rusiei.
Ambasadorul Republicii Coreea la Bucureşti, Excelența Sa Rim Kap-soo a fost decorat cu înaltul Ordin Național „Serviciu Credincios” în grad de Mare Cruce.
România dezvoltă relații economice și strategice tot mai strânse cu Asia de Sud-Est, având investiții sud-coreene și japoneze, cooperare militară cu Coreea de Sud și dialog politic cu Japonia.
Curtea Constituţională a constatat, marţi, vacantarea funcţiei de preşedinte al României şi a stabilit ca Ilie Bolojan, preşedinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni. Mandatul lui Ilie Bolojan începe de la ora 00:00, 12 februarie 2025.
Racheta balistică intercontinentală rusă Sarmat, care trebuia să fie viitorul programului nuclear rus, pare a fi un eșec total. Potrivit canalului de Telegram VChK-OGPU, testele nereușite ale rachetei Sarmat (care este se află doar teoretic în serviciul Forțelor de Rachete ale Armatei Ruse) l-au costat funcția pe șeful agenției spațiale ruse Roskosmos, Iuri Borisov.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Ministerul polonez al Apărării Naționale a semnat un contract în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a prelua în leasing opt elicoptere de atac Boeing AH-64D Apache din Statele Unite, încă în acest an. Fapt ce arată cât se poate de clar că pentru Polonia elicopterele de atac sunt o prioritate.
Instrucțiunile secretarului american al Apărării sunt, aparent, parte a unui efort de a implica Rusia în negocieri despre război.
Radu Hossu, corespondent de război cunoscut pentru implicarea sa activă în sprijinirea Ucrainei, a anunțat lansarea unei noi campanii de donații menite să ajute militarii ucraineni aflați în primele linii ale frontului. Campania vizează achiziționarea de echipamente non-letale pentru Regimentul Kraken, o unitate de elită ce luptă în zonele Chasiv Yar (Donbas), Kharkiv-Vovchansk și Zaporojie. De echipamente vor beneficia și românii care luptă sub comanda Armatei Ucrainei din deja cunoscuta Romanian Battlegroup "Getica".
Franța și Regatul Unit propun o încetare parțială a focului de o lună între Ucraina și Rusia, care ar acoperi atacurile din aer, pe mare și asupra infrastructurii energetice. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat acest lucru, spunând că o astfel de încetare a focului va dura o lună.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, afirmă că garanțiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru ,,tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră'', punctând însă că acestea nu vor putea fi asigurate fără un sprijinul Statelor Unite.
Acordul privind resursele minerale pe care președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski intenționau să îl semneze înaintea disputei de vineri nu este pe masă 'momentan', a declarat duminică secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, informează Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, președintele interimar al României, Ilie Bolojan și alți înalți oficiali occidentali au sosit la un summit la Londra pentru a discuta despre sprijinul acordat Kievului, a relatat The Guardian pe 2 martie.
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Regatul Unit, Franța, Ucraina și, posibil, alte țări vor elabora un plan de încetare a focului care va fi prezentat Statelor Unite, a declarat prim-ministrul britanic Keir Starmer într-un interviu acordat BBC pe 2 martie.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Israelul încearcă în mod constant să convingă Statele Unite să mențină Siria ca o națiune fragilă, permițând în același timp Rusiei să își mențină prezența militară acolo. Un raport Reuters a dezvăluit că oficialii israelieni și-au exprimat aceste puncte de vedere în timpul întâlnirilor cu înalți oficiali americani la Washington în februarie și în discuțiile ulterioare cu membrii Congresului SUA în Israel. Într-o mișcare strategică care evidențiază geopolitica complexă a Orientului Mijlociu, Israelul ar fi încurajat Statele Unite să sprijine existența continuă a facilităților militare rusești în Siria pentru a contracara creșterea puterii Turciei în zonă.
Lituania și Ucraina au ajuns la un acord preliminar privind derularea producției comune de „arme strategice” în Lituania, potrivit Ministerului Apărării din Lituania.
Până la sfârșitul lunii februarie 2025, NASAMS (National Advanced Surface-to-Air Missile System) s-a dovedit a fi un sistem de apărare aeriană extrem de eficient pentru Ucraina, în special în interceptarea atacurilor cu rachete și drone rusești. Potrivit colonelului Per Steinar Troite, șeful departamentului de sprijin al Forțelor Aeriene Norvegiene pentru Ucraina, sistemele NASAMS desfășurate în această țară au atins o rată de eficacitate impresionantă de 94 %, o valoare care evidențiază capacitățile avansate ale acestui sistem de apărare aeriană în condiții reale de luptă.
Exercițiul Bamboo Eagle 25-1 a evidențiat abilitățile strategice ale bombardierului stealth B-2 Spirit, care este o componentă esențială a misiunilor de descurajare ale SUA. Această amplă activitate de antrenament, organizată de U.S. Air Force Warfare Center, a evaluat capacitățile B-2 alături de cele ale forțelor aeriene aliate de a funcționa în medii disputate și de a efectua lovituri de precizie. Construit pentru a evita sistemele avansate de apărare aeriană și pentru a lansa încărcături utile convenționale și nucleare pe distanțe foarte mari, B-2 a jucat un rol esențial în demonstrarea capacităților de desfășurare rapidă și de atac cu rază lungă de acțiune.
Biroul de Achiziții al Forțelor Armate Germane (BAAINBw) a însărcinat compania POLARIS Raumflugzeuge din Bremen să dezvolte un avion hipersonic complet reutilizabil, cu lansare orizontală și propulsie în două etape. Contractul include proiectarea, testarea în zbor a aeronavei de dimensiuni mari și opțiunea de producție, potrivit publicației germane Hartpunkt (27 februarie), specializată în probleme de apărare.
Armata SUA este pregătită să implementeze versiunea mobilă terestră a armei sale hipersonice cu rază lungă de acțiune (LRHW) într-o unitate operațională până la sfârșitul anului 2025, după cum se arată într-un raport recent al Congresului SUA, publicat la 27 februarie 2025. Acest lucru reprezintă un progres notabil în inițiativele de modernizare ale armatei americane și subliniază importanța tot mai mare a tehnologiei hipersonice în contextul dinamicii în schimbare a războiului contemporan. LRHW este o componentă a unei strategii mai ample menite să asigure că armata SUA își păstrează superioritatea tehnologică în fața rivalilor care își dezvoltă rapid propriile sisteme de rachete.
Una dintre evoluțiile neașteptate apărute în timpul războiului din Ucraina a fost influența limitată a forței aeriene ruse. Anticiparea că avioanele și bombardierele rusești vor deschide calea pentru forțele terestre - similar rolului puterii aeriene americane în cazul operației Desert Storm - nu s-a materializat. În schimb, rachetele antiaeriene ucrainene au ținut în frâu forțele aeriene ruse.
Aliații europeni își exprimă îngrijorarea cu privire la noul curs al Washingtonului. Schimbarea bruscă a priorităților de politică externă a Washingtonului arată că Statele Unite se apropie mai mult de Rusia, în timp ce se îndepărtează de aliații săi europeni. Acest lucru deschide noi oportunități pentru Beijing, dar, în același timp, un astfel de curs generează și anumite temeri pentru conducerea chineză.
În cadrul unei discuții cu oficiali mexicani, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a lansat un avertisment cu privire la o posibilă intervenție militară dacă guvernul mexican nu reușește să lupte împotriva cartelurilor de droguri. Informațiile au fost publicate de The Wall Street Journal.
Dependența Forțelor Aeriene ale SUA de o strategie axată exclusiv pe capacitățile de lovire la distanță a fost pusă în gardă de către un oficial de rang înalt care joacă un rol esențial în definirea traiectoriei viitoare a armatei. În cadrul unui eveniment recent găzduit de Hudson Institute, generalul-maior Joseph Kunkel a exprimat îngrijorările cu privire la o abordare care depinde exclusiv de lansarea unui atac de tip "massive punch" de la distanță, etichetând-o drept o posibilă „greșeală care duce la pierderea războiului”.
Administrația Trump ar putea întrerupe toată asistența militară acordată Ucrainei, care include transferuri de arme, instruire militară și schimb de informații. Aceste informații au fost furnizate de The New York Times. În urma unei întâlniri între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump, un purtător de cuvânt al administrației a indicat că tot sprijinul acordat Ucrainei de către SUA, inclusiv cele mai recente livrări de muniții și echipamente care au fost autorizate și finanțate în timpul administrației Biden, ar putea fi eventual revocat în viitorul apropiat.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este convins că relațiile cu președintele american Donald Trump pot fi salvate. Răspunzând la o intrebare într-un interviu acordat Fox News dacă relația sa cu Trump ar putea fi salvată, Zelenski a spus: „Da. Da, bineînțeles. Pentru că aceasta este o relație nu doar între doi președinți, este o relație istorică și puternică între națiunile noastre”.
Primul lot de arme achiziționat de Polonia pentru Ucraina a fost livrat Kievului în noaptea de 24 februarie 2022, cu câteva ore înainte de invazie. Michal Dworczyk, europarlamentar polonez în Comisia pentru securitate și apărare, fost șef al biroului prim-ministrului, a declarat acest lucru într-un interviu acordat Polskie Radio.
Potrivit postului de televiziune CNN, care citează actuali și foști oficiali americani, Moscova vede discuțiile cu Washingtonul ca pe o oportunitate de a-și reînnoi rețeaua de spionaj din Statele Unite. SUA și Rusia au convenit să negocieze revigorarea ambasadelor și consulatelor lor în ambele țări. Potrivit oficialilor americani, Moscova vrea să reinstaleze agenți de informații la reprezentanțele sale din Washington, New York sau Houston, sub acoperire diplomatică.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Forțele armate ale Ucrainei au lovit un post de comandă rusesc în Zaporojie, de unde erau ansate UAV-uri inamice.
Europenii lucrează la un TAURUS terestru, RCM² fiind o rachetă cu rază lungă de acțiune, lansată similar cu rachetele utilizate de sistemele HIMARS.
