Într-un interviu acordat postului Europa Liberă, șeful Statului Major al Armatei a vorbit despre legea privind pregătirea populației pentru apărare, dar și de riscul ca războiul să se extindă în cazul în care Federația Rusă va învinge în Ucraina. Totodată, generalul Vlad subliniază importanța ca industria să fie pregătită să poată susține un efort de război.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al României. Foto: MApN
„În primul rând, trebuie să avem o societate rezilientă și pentru asta trebuie să lucrăm pentru o industrie corespunzătoare să ducă un efort de război.
Trebuie să discutăm de o politică de combatere a dezinformării.
Trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației și aici pot să menționez că Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic.
(...)
Și vedeți că este o discuție destul de intensă în toate țările NATO, pentru că avem o rezervă operațională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populației. Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum am fost învățați cei de vârsta noastră. Dar n-o spun cu reproș. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru, repet, a avea o populație pregătită și o societate rezilientă”, a precizat șeful Statului Major al Armatei.
Tot azi, premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că nu va exista un război în România, precizând că țara noastră e mai sigură ca oricând în contextul umbrelei de securitate a NATO sub care se află. „Să stăm liniștiți, România nu va intra în niciun război. Chiar dacă e an electoral, cred că trebuie să existe o linie roșie, sunt lucruri cu care ne jucăm și altele cu care nu ne jucăm”, a mai afirmat premierul.
Declarațiile generalului Vlad nu se referă la nicio stare de război sau un război iminent, iar Legea 446 suferă modificări în vederea oferirii cadrului legislativ pentru refacerea rezervei, cea a României fiind îmbătrânită. Discuția privind adaptarea legislativă și refacerea rezervei militare și a stocurilor de muniție e la nivelul întregii Alianțe și nu trebuie tradusă ca o pregătire a populației pentru un război de mare intensitate, cum unele publicații au insinuat.
Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă și analist politico-militar, într-un interviu acordat postului de televiziune Digi 24, a comentat declarațiile șefului Statului Major și ale premierului României.
El identifică trei mari aspecte pe care Armata le-ar trebui să le rezolve urgent pentru a face față unui conflict: Efectivele, industria de apărare și rezerva.
Sursă foto: MApN
„Amenințarea Rusiei este reală și a fost prezentată și de șefii apărării și politicienii responsabili din Vest. Șeful Apărării din România, le cea mai înaltă autoritate militară, a evidențiat faptul că dacă Rusia trece de Ucraina, în sensul în care ajunge la frontiera R. Moldova, următoarea e această țară. Au existat multiple evaluări, el are în spate un serviciu de informații al Armatei și al NATO, care arată că deși amenințarea e văzută în nord, următoarea victimă foarte probabil a unei Rusii victorioase în Ucraina este Republica Moldova. (...) Al doilea element, cel menționat și de premierul Ciolacu, e că atât NATO cât și Rusia au declarat că nu doresc un război. Un război între Rusia și NATO (...) are un risc de a ajunge la conflict nuclear. Probabilitatea unui război între NATO și Rusia e redusă, deși nu poate fi exclusă”, precizează Sandu Valentin Mateiu.
Generalul Vlad, șeful Armatei, în opinia lui Sandu Valentin Mateiu, aduce „în față o realitate” în ceea ce privește Armata României.
„Avem o armată relativ mică din care se pleacă. Din 80.000 au plecat 6.000 anul trecut, dorim efective de peste 100.000. Al doilea element determinat e stocul Armatei. Șeful Armatei a vorbit de stocuri și de refacerea acestora. Aici apare conexiunea cu industria de apărare și programele de înzestrare. Dar cel mai important element este rezerva. A fost prezentat exemplul Suediei, în care din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, cum e propus și în legea aflată pe rol în România, să fie recrutați cei care pot, doresc și, desigur, în măsura resurselor Armatei. Un contigent redus, așa cum fac Suedia sau Finlanda.
De ce trebuie pregătită o rezervă? Pentru că avem acum rezerva formată din oameni care au ajuns la 48 de ani, adică nu mai sunt apți în a depune un efort constant, pentru a lupta. Apare și problema subliniată de șeful Armatei, baza legală, deci legea trebuie să treacă”, a precizat Sandu Valentin Mateiu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi la videoconferinţa membrilor Consiliului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa trebuie să își extindă rapid armamentul nuclear și a catalogat exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud ca fiind o „expresie evidentă a voinței lor de a provoca război”, a relatat marți presa de stat KCNA, citată de Reuters.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnește cu președintele american Donald Trump.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei și al Zilei Drapelului Național, Ambasada Ucrainei în România organizează, pe 21 august, o acțiune solemnă de solidaritate cu Ucraina.
Președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă. Discuțiile de vineri de la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, sunt urmărite îndeaproape din cauza războiului în curs din Ucraina, care se poartă pentru a preveni o invazie rusă la scară largă.
Primele minute vor fi decisive, avertiza Trump, zilele trecute, cu privire la ”întâlnirea secolului” dintre el și dictatorul rus Vladimir Putin. Dar, până atunci, părțile vor să dea semnale potrivit cărora sunt ”in control”. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 22.30, ora României.
Guvernul bulgar a anunţat vineri construirea unei baze militare cu o capacitate de minim 5.000 de soldaţi.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Președintele american Donald Trump s-a urcat marți dimineață pe acoperișul uneia dintre clădirile Casei Albe și a glumit despre instalarea acolo a unor 'rachete nucleare', glumă ce vine însă odată cu creșterea tensiunilor cu Rusia, căreia el i-a dat un ultimatum să încheie până vineri războiul în Ucraina, și după schimbul său de replici cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev pe tema armelor nucleare, relatează Agerpres și AFP.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit azi, 05.08.2025 la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”.
După incidentul grav de la Uzina Mecanică Cugir, în urma căruia o persoană a fost rănită și s-a declanșat o anchetă penală, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat adoptarea unor măsuri urgente pentru întărirea securității în industria de apărare.
În contextul unei competiții acerbe pentru supremația pe piața globală a dronelor, președintele american Donald Trump a decis să schimbe regulile jocului. Totul se vrea a fi o mutare strategică, menită să ofere companiilor americane un avantaj decisiv în fața concurenței venite din China și Turcia.
Statele și Ucraina ar negocia în acest moment un acord cu o valoare de 100 de miliarde de dolari. Nu este un simplu contract de achiziție, ci un troc strategic în care armele americane de ultimă generație ar putea fi plătite cu drepturi de proprietate intelectuală asupra inovațiilor tehnologice ucrainene.
Extinderea capacităților de producție ale companiei românești Automecanica SA din Mediaș, unde vor fi produse blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României vizează revitalizarea industriei prin crearea unui hub național industrial în zona de apărare, capabil să susțină dezvoltarea de tehnică militară la standarde NATO, inclusiv cu obiectivul ca în viitor industria de apărare din România să „iasă” și pe piața externă. În acest sens Automecanica Mediaș e implicată într-un proces de achiziție a companiei Popeci Utilaj Greu.
După o pauză lungă, dronele Bayraktar TB-2 aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei au început să execute din nou misiuni de atac împotriva forțelor rusești. Cel mai recent exemplu a venit miercuri (03.09.2025), într-un atac asupra unei ambarcațiuni rusești și a trupelor de pe coasta Mării Negre.
Ucraina este pe punctul de a primi o cantitate mare de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a contracara invazia rusă prin lovirea țintelor strategice aflate în spatele liniilor de front. Primele livrări de rachete Extended-Range Attack Munition (ERAM) nu deschid doar un nou canal de aprovizionare cu arme cu rază lungă de acțiune, dar reprezintă și un nou model de viteză în achiziția, dezvoltarea și producția în masă a armelor aeriene pentru Pentagon.
Printr-o mișcare surprinzătoare, dar bine calculată, Ministerul francez al Forțelor Armate a anunțat o investiție masivă în sistemul de radar Nostradamus, o tehnologie concepută în anii '90, care a zăcut mult timp într-un con de umbră. Decizia, publicată la 5 septembrie, nu este doar un simplu program de modernizare, ci un semnal clar transmis Europei: Franța își asumă rolul de lider în dezvoltarea unei capacități de detectare timpurie proprie, capabilă să contracareze amenințările balistice și hipersonice care redefinesc peisajul geostrategic.
Discuțiile diplomatice de culise capătă tot mai mult contur, pe măsură ce aliații Ucrainei caută o formulă de securitate viabilă, care să poată fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova. Un plan complex, detaliat de oficiali americani și ucraineni, sugerează crearea unei zone-tampon demilitarizate în interiorul granițelor Ucrainei, o soluție ce pare a ocoli una dintre cele mai mari obiecții ale Kremlinului: implicarea directă a NATO.
O întrebare, un avertisment și o doză de realism, asta pare a fi esența demersului prin care Armata SUA încearcă acum să găsească producătorul pentru viitorul tanc, modelul Abrams M1E3. Nu vorbim de un simplu upgrade ceurt de militarii americani, un model care să aibă câteva şuruburi în plus sau o vopsea nouă. Produsul se vrea a fi o mutare strategică a industriei militare, un răspuns la realitățile dure ale unui câmp de luptă modern și, în același timp, o verificare a capacității proprii de a face față unei potențiale conflagrații de mare amploare.
Un anunț șoptit, dar cu un ecou asurzitor, a căzut peste capitalele europene. La o întâlnire discretă la Washington, oficialii Pentagonului le-au comunicat ambasadorilor europeni că asistența militară americană pentru țările de pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, va fi redusă treptat. O lovitură de teatru, dar una care se joacă de multă vreme, după cum spun mai multe surse oficiale de la Washington. O decizie surprinzătoare doar pentru cei care au refuzat să vadă semnalele transmise pe canale oficiale de mai mult timp.
Industria de apărare ucraineană intenționează să extindă producția de obuziere, unul dintre cele mai răspândite sisteme de artilerie aflate în producție în masă de la începutul invaziei rusești la scară largă.
Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat distrugătorul american USS Jason Dunham, într-o mișcare descrisă de Pentagon drept un act „extrem de provocator” și un „spectacol de forță” menit să perturbe operațiunile anti-narcotice ale Statelor Unite în regiune. Incidentul, care a avut loc în apele internaționale din Marea Caraibilor, adâncește o criză deja tensionată între Washington și Caracas, pe fondul acuzațiilor reciproce de agresiune și amenințări.
Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.
O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete.
Armata SUA a semnat cu Lockheed Martin cel mai mare contract din istoria diviziei Missiles and Fire Control a gigantului american. E vorba de un acord multianual de nu mai puțin de 9.8 miliarde de dolari pentru producția a aproape 2.000 de rachete interceptoare Patriot PAC-3 MSE și a echipamentelor auxiliare acestora.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 septembrie 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata israeliană a anunţat joi că a preluat controlul a 40% din oraşul Gaza, iar Apărarea Civilă locală a raportat 64 de morţi în raidurile israeliene pe teritoriul palestinian devastat de război, informează Agerpres.
În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
SUA vor elimina treptat programele de asistenţă pentru securitate destinate armatelor europene de-a lungul frontierei cu Rusia, în contextul în care Statele Unite fac presiuni asupra continentului european să plătească mai mult pentru propria sa apărare, a relatat joi publicaţia Financial Times, citată de agenţia de presă ucraineană UNN.
Președintele american Donald Trump intenționează să semneze vineri un ordin executiv prin care redenumește Departamentul Apărării în „Departamentul de Război”, a declarat joi un oficial de la Casa Albă.
Europa a început, în sfârșit, să se miște. Și nu oricum, ci cu un avânt care taie respirația, direct pe frontul ucrainean. Nu, nu e vorba de politicieni care se plimbă cu trenul prin Kiev, ci de ceva mult mai concret și mai letal pentru armata lui Putin. Este vorba de vehicule terestre fără pilot (UGV), o armă care, odată trimisă în număr mare, ar putea schimba fundamental dinamica războiului.
,,Coaliția celor Dispuși'' un grup de națiuni angajate în sprijinirea Ucrainei, s-a reunit la Paris pentru a consolida garanțiile de securitate pe termen lung. Subiectul central al discuțiilor a fost un nou format de protecție aeriană, prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și un angajament fără precedent din partea a 26 de țări de a trimite trupe pe teritoriul ucrainean după încheierea ostilităților.
Noi imagini din satelit au dezvăluit un atac devastator asupra unei baze a Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Crimeea, orașul nordic Armiansk, iar arma folosită pare a fi racheta de croazieră strategică ucraineană „Flamingo”. Aceste fotografii, publicate pe 3 septembrie de canalul de Telegram Exilenova+, arată două puncte de impact confirmate.
O coaliție de națiuni, autointitulată ,,Coaliția celor Dispuși'', s-a reunit azil la Paris cu un scop clar, dar o viziune divizată. Liderii europeni, sub umbrela unei inițiative conduse de Franța și Marea Britanie, se confruntă cu o întrebare spinoasă: ce anume înseamnă „garanții de securitate” pentru Ucraina? Chiar dacă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ,,munca tehnică'' a fost finalizată și că planurile sunt „gata pentru aprobare politică”, realitatea din culise, dezvăluită de Financial Times, este mult mai nuanțată.
Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.
La doar doi ani de la lansarea programului Collaborative Combat Aircraft (CCA), compania americană General Atomics a reușit să ajungă la un model pregătit pentru testele de zbor.
Marea Britanie face un pas important, dar calculat, în sprijinirea Ucrainei, proiectând o nouă rachetă balistică tactică, cu capacitate impresionantă și un cost aparent „de criză”. Anunțul, făcut de secretarul Apărării, John Healey, a indicat o nouă direcţie a evoluției conflictului, sugerând o schimbare de paradigmă: nu doar asistență punctuală, ci o investiție strategică pe termen lung, care implică tehnologie de ultimă generație.
Un compromis în această chestiune va fi probabil făcut săptămâna viitoare.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliații Ucrainei au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate militară pentru a sprijini Kievul în contracararea agresiunii rusești.
Un raport oficial al autorităților americane dezvăluie filmul prăbușirii unui avion de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, incident care a avut loc la începutul acestui an în Alaska. Raportul nu doar că menționează cauzele prăbușirii, dar arată și faptul că timp de 50 de minute, pilotul și tehnicienii de la sol au încercat cu disperare remedierea problemei tehnice care a dus la pierderea avionului F-35.
Rusia crește presiunea asupra orașului Kupiansk, din regiunea Harkiv. Miercuri, au publicat mai multe imagini care trebuiau să le dovedească prezența, o tactică folosită des în ultimele luni.
China cunoaște o creștere rapidă și susținută a dimensiunii și capacităților forțelor sale nucleare, au declarat experți militari și în armament din SUA, în timp ce și-a revizuit doctrina nucleară, pentru a include opțiunea de a le utiliza în cazul în care nu reușește să invadeze Taiwanul.
Trump l-a invitat pe șeful statului polonez la Washington la câteva zile după inaugurarea sa de la începutul lunii august. Subiectul principal al întâlnirii lor de miercuri a fost preocuparea de securitate a Poloniei. Trump i-a spus clar lui Nawrocki că este gata să mărească numărul trupelor americane din Polonia dacă Varșovia dorește acest lucru.
