Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Comisia Europeană doreşte să reţină plăţi de 7,5 miliarde de euro către Ungaria din cauza unor presupuse fapte de corupţie şi încălcări ale statului de drept, a declarat la 18 septembrie comisarul pentru buget, Johannes Hahn.
"Decizia de astăzi este o demonstraţie clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a asigura acest obiectiv important", a declarat Hahn.
Mai multe organisme ale UE l-au acuzat pe premierul ungar, Viktor Orban, de desfiinţarea democraţiei în Ungaria, precum şi de faptul că a trecut cu vederea corupţia larg răspândită şi că a încălcat statul de drept. Este pentru prima dată când Comisia a încercat să ia măsura de a întrerupe finanţarea din cauza preocupărilor legate de statul de drept într-un stat membru.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a iniţiat procesul de restricţionare a finanţării în luna aprilie a acestui an, utilizând un mecanism privind statul de drept - denumit şi mecanism de condiţionalitate - care a fost implementat în 2021 pentru a se asigura că membrii UE aderă la principiile generale ale blocului. O condiţie esenţială pentru a recurge la acest mecanism este convingerea că fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.
Ungaria a arătat o oarecare disponibilitate de a aborda problema, inclusiv prin anunţarea unei autorităţi independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Budapesta ar putea totuşi evita îngheţarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii înainte de expirarea termenului limită. Comisia Europeană a declarat că acest lucru ar putea funcţiona, dar trebuie să fie pus în aplicare în mod corespunzător.
În prezent, îngheţarea fondurilor trebuie aprobată în termen de o lună de către o majoritate calificată a statelor membre. Cu toate acestea, prin decizia statelor membre, termenul poate fi prelungit cu încă două luni. Pentru a bloca fondurile, planul ar trebui să fie aprobat de o majoritate de 15 ţări UE, reprezentând 65% din populaţia UE. Cum au reacţionat statele UE?
La 18 septembrie, Varşovia a dat asigurări că se va opune "oricărei acţiuni" a Bruxelles-ului de a priva Ungaria de finanţarea europeană de 7,5 miliarde de euro.
"Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat", a declarat presei premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja "un plan de acord cu Comisia Europeană".
Pentru lidera extremei drepte italiene Giorgia Meloni, cotată drept învingătoare în alegerile generale din 25 septembrie din Italia, există o problemă de suveranitate care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie abordată.
"Organismele decizionale europene sunt organe de guvernare", a explicat ea la 18 septembrie.
"Noi spunem că suveranitatea aparţine poporului şi se manifestă prin decizii parlamentare. Aceasta este o dezbatere pe care trebuie să o desfăşurăm în mod politicos, iar acest lucru nu înseamnă ieşirea din UE, ci efectuarea de corecţii".
Meloni a mai precizat: "Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian". Cu toate acestea, "nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina".
Meloni face campanie electorală în cadrul unei coaliţii de dreapta care include partidul de extremă dreapta Liga al lui Matteo Salvini şi Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Ultimele sondaje de opinie publicate înainte de pauza dinaintea alegerilor plasau alianţa pe cale să obţină 46% din voturi, cu mult în faţa rivalilor săi.
Liderul Partidului Democrat (Partito Democratico/PD), Enrico Letta, a subliniat distanţarea sa faţă de alianţa de centru-dreapta. "Nu vrem o Italie care să fie legată de Ungaria, aşa cum a propus astăzi Salvini", a explicat el. "Nu vrem o Italie care să le facă cu ochiul lui Orban şi Putin, vrem o Italie care să fie în inima Europei şi să fie fidelă alianţelor sale''.
Comisia Europeană acţionează conform celor convenite de statele membre ale UE atunci când aprobă bugetul UE pentru şapte ani, a declarat premierul slovac Eduard Heger cu privire la propunerea Comisiei. Heger a subliniat că, la adoptarea bugetului UE, a fost adoptată o condiţionalitate privind statul de drept pentru a contribui la combaterea abuzului de fonduri UE în statele membre. "La urma urmei, aceasta este o prioritate pe termen lung pentru guvernul meu. Slovacia ştie foarte bine, din propria experienţă sub guvernele anterioare, ce înseamnă să furi fonduri europene", a spus el.
De asemenea, el a subliniat că, în prezent, comunicarea dintre Ungaria şi Comisia Europeană privind pachetul de măsuri pe care Ungaria este pregătită să le ia pentru a consolida structurile de protecţie a fondurilor UE este foarte intensă. Prin urmare, nu este necesar să se suspende plata fondurilor către Ungaria. "Acesta este, bineînţeles, scenariul preferat", a spus el.
Potrivit acestuia, propunerea nu poate fi supusă veto-ului. Heger a reamintit că o majoritate calificată a statelor membre ale UE va decide asupra versiunii finale a propunerii după expirarea perioadei de o lună. Slovacia este pregătită să susţină o prelungire cu încă două luni pentru a da mai mult timp Ungariei să negocieze, a spus Heger.
"Croaţia sprijină toate mecanismele de protecţie a statului de drept, inclusiv pe cel privind condiţionalitatea", a declarat Andreja Metelko Zgombic , secretarul de stat croat pentru Europa, la Bruxelles, unde a participat la 20 septembrie la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale. Ea ar dori ca Bruxelles şi Budapesta să îşi rezolve disputa prin acord. Budapesta ar putea evita sancţiunile dacă ar elimina la timp motivele care au dus la această propunere. "Ne-am bucurat să auzim că Comisia şi Ungaria au căzut de acord asupra unui calendar pentru abordarea acestei probleme, care ar putea dura cel mult două luni, şi că există posibilitatea de a ajunge la un acord. Ne-am dori ca aceste mecanisme de prevenire să funcţioneze şi să îşi îndeplinească scopul", a declarat Metelko Zgombic.
În ceea ce priveşte propunerea, "perspectiva României este că orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată", a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, pe 20 septembrie.
"Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc - şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă", a declarat Iohannis la New York.
Ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular Austriac, OVP), a adoptat o abordare de expectativă după propunerea Comisiei Europene. Budapesta a prezentat deja măsuri de reformă şi un plan, a declarat Edtstadler la 20 septembrie, înainte de o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles. Acum este vorba de a vedea cum va aborda preşedinţia cehă ideea Comisiei Europene.
"Pentru mine este important să nu existe niciun compromis în ceea ce priveşte statul de drept", a subliniat Edtstadler. Există o ''procedură clară'', a declarat ministrul Partidului Popular Austriac, adăugând că ''toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi prezenta ideile şi conceptele în cadrul acestei proceduri şi să ne întoarcem pe calea statului de drept''. În cadrul aceleiaşi întâlniri, ea a declarat că va purta discuţii şi cu ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.
"Vara a fost o perioadă foarte constructivă şi orientată spre soluţii şi de aceea Ungaria a propus 17 măsuri, care sunt capabile să remedieze toate preocupările în cadrul procedurii de condiţionalitate, iar acest lucru a fost aprobat şi de Comisia Europeană duminică", a declarat ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, la 20 septembrie, la Bruxelles. "Aşadar, Ungaria este acum pe deplin angajată să pună în aplicare aceste măsuri", a adăugat ea la sosirea la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles.
Varga a declarat că Ungaria ar trebui să aibă timp până la jumătatea lunii noiembrie, deoarece ţara trebuie să "creeze noi instituţii, pentru care trebuie recrutat personal nou". De asemenea, a subliniat că este nevoie de legislaţie şi a făcut apel la celelalte state membre să fie tolerante, pozitive şi constructive.
Cele 17 propuneri ungare se concentrează în principal pe controlul licitaţiilor şi pe utilizarea fondurilor UE, inclusiv pe crearea unei autorităţi independente care să supravegheze punerea în aplicare a normelor de utilizare a fondurilor UE.
De asemenea, Ungaria va reduce procentul de licitaţii cu un singur ofertant, iar guvernul promite să faciliteze participarea IMM-urilor la licitaţii şi să coopereze mai strâns cu OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.
La 20 septembrie, o propunere legislativă menită să abordeze unele dintre acuzaţiile de corupţie din partea UE a fost prezentată legislatorilor maghiari.
Măsura propusă prevede verificări ale activităţilor politicienilor care fac parte din consiliile de administraţie ale fundaţiilor şi impune oficialilor ungari să coopereze mai mult cu OLAF.
Noile propuneri au fost anunţate pentru prima dată pe site-ul Parlamentului ungar la 19 septembrie. Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că o altă propunere legislativă va fi prezentată pe 23 septembrie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi la videoconferinţa membrilor Consiliului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa trebuie să își extindă rapid armamentul nuclear și a catalogat exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud ca fiind o „expresie evidentă a voinței lor de a provoca război”, a relatat marți presa de stat KCNA, citată de Reuters.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnește cu președintele american Donald Trump.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei și al Zilei Drapelului Național, Ambasada Ucrainei în România organizează, pe 21 august, o acțiune solemnă de solidaritate cu Ucraina.
Președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă. Discuțiile de vineri de la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, sunt urmărite îndeaproape din cauza războiului în curs din Ucraina, care se poartă pentru a preveni o invazie rusă la scară largă.
Primele minute vor fi decisive, avertiza Trump, zilele trecute, cu privire la ”întâlnirea secolului” dintre el și dictatorul rus Vladimir Putin. Dar, până atunci, părțile vor să dea semnale potrivit cărora sunt ”in control”. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 22.30, ora României.
Guvernul bulgar a anunţat vineri construirea unei baze militare cu o capacitate de minim 5.000 de soldaţi.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Președintele american Donald Trump s-a urcat marți dimineață pe acoperișul uneia dintre clădirile Casei Albe și a glumit despre instalarea acolo a unor 'rachete nucleare', glumă ce vine însă odată cu creșterea tensiunilor cu Rusia, căreia el i-a dat un ultimatum să încheie până vineri războiul în Ucraina, și după schimbul său de replici cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev pe tema armelor nucleare, relatează Agerpres și AFP.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit azi, 05.08.2025 la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”.
După incidentul grav de la Uzina Mecanică Cugir, în urma căruia o persoană a fost rănită și s-a declanșat o anchetă penală, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat adoptarea unor măsuri urgente pentru întărirea securității în industria de apărare.
Ankara se pregătește să intre într-o nouă eră a apărării, marcând un moment istoric pentru industria militară turcă. Producția de serie a tancului principal de luptă Altay, considerat de oficialii turci o „realizare a unui vis de 100 de ani”, a demarat oficial la noua fabrică BMC din capitală.
La capătul a 13 ani de pierderi, de datorii gigantice și, mai nou, de insolvență, Romaero București (RORX), un nume strategic al industriei de apărare românești, reușește o performanță spectaculoasă: un profit de 2,5 milioane de lei în primul semestru al anului 2025. O schimbare de macaz monumentală, având în vedere că în aceeași perioadă a anului trecut compania se scufunda în pierderi de aproape 25 de milioane de lei.
Varșovia își consolidează rapid capabilitățile de apărare, mizând pe o combinație de achiziții americane de înaltă tehnologie și investiții masive în propria industrie de apărare. La expoziția MSPO 2025 din Kielce, s-au semnat contracte de miliarde de zloți, menite să asigure interoperabilitatea cu NATO și să reducă, în același timp, dependența de alte națiuni.
Statele și Ucraina ar negocia în acest moment un acord cu o valoare de 100 de miliarde de dolari. Nu este un simplu contract de achiziție, ci un troc strategic în care armele americane de ultimă generație ar putea fi plătite cu drepturi de proprietate intelectuală asupra inovațiilor tehnologice ucrainene.
În contextul unei competiții acerbe pentru supremația pe piața globală a dronelor, președintele american Donald Trump a decis să schimbe regulile jocului. Totul se vrea a fi o mutare strategică, menită să ofere companiilor americane un avantaj decisiv în fața concurenței venite din China și Turcia.
Extinderea capacităților de producție ale companiei românești Automecanica SA din Mediaș, unde vor fi produse blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României vizează revitalizarea industriei prin crearea unui hub național industrial în zona de apărare, capabil să susțină dezvoltarea de tehnică militară la standarde NATO, inclusiv cu obiectivul ca în viitor industria de apărare din România să „iasă” și pe piața externă. În acest sens Automecanica Mediaș e implicată într-un proces de achiziție a companiei Popeci Utilaj Greu.
După o pauză lungă, dronele Bayraktar TB-2 aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei au început să execute din nou misiuni de atac împotriva forțelor rusești. Cel mai recent exemplu a venit miercuri (03.09.2025), într-un atac asupra unei ambarcațiuni rusești și a trupelor de pe coasta Mării Negre.
Ucraina este pe punctul de a primi o cantitate mare de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a contracara invazia rusă prin lovirea țintelor strategice aflate în spatele liniilor de front. Primele livrări de rachete Extended-Range Attack Munition (ERAM) nu deschid doar un nou canal de aprovizionare cu arme cu rază lungă de acțiune, dar reprezintă și un nou model de viteză în achiziția, dezvoltarea și producția în masă a armelor aeriene pentru Pentagon.
Printr-o mișcare surprinzătoare, dar bine calculată, Ministerul francez al Forțelor Armate a anunțat o investiție masivă în sistemul de radar Nostradamus, o tehnologie concepută în anii '90, care a zăcut mult timp într-un con de umbră. Decizia, publicată la 5 septembrie, nu este doar un simplu program de modernizare, ci un semnal clar transmis Europei: Franța își asumă rolul de lider în dezvoltarea unei capacități de detectare timpurie proprie, capabilă să contracareze amenințările balistice și hipersonice care redefinesc peisajul geostrategic.
Discuțiile diplomatice de culise capătă tot mai mult contur, pe măsură ce aliații Ucrainei caută o formulă de securitate viabilă, care să poată fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova. Un plan complex, detaliat de oficiali americani și ucraineni, sugerează crearea unei zone-tampon demilitarizate în interiorul granițelor Ucrainei, o soluție ce pare a ocoli una dintre cele mai mari obiecții ale Kremlinului: implicarea directă a NATO.
O întrebare, un avertisment și o doză de realism, asta pare a fi esența demersului prin care Armata SUA încearcă acum să găsească producătorul pentru viitorul tanc, modelul Abrams M1E3. Nu vorbim de un simplu upgrade ceurt de militarii americani, un model care să aibă câteva şuruburi în plus sau o vopsea nouă. Produsul se vrea a fi o mutare strategică a industriei militare, un răspuns la realitățile dure ale unui câmp de luptă modern și, în același timp, o verificare a capacității proprii de a face față unei potențiale conflagrații de mare amploare.
Un anunț șoptit, dar cu un ecou asurzitor, a căzut peste capitalele europene. La o întâlnire discretă la Washington, oficialii Pentagonului le-au comunicat ambasadorilor europeni că asistența militară americană pentru țările de pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, va fi redusă treptat. O lovitură de teatru, dar una care se joacă de multă vreme, după cum spun mai multe surse oficiale de la Washington. O decizie surprinzătoare doar pentru cei care au refuzat să vadă semnalele transmise pe canale oficiale de mai mult timp.
Industria de apărare ucraineană intenționează să extindă producția de obuziere, unul dintre cele mai răspândite sisteme de artilerie aflate în producție în masă de la începutul invaziei rusești la scară largă.
Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat distrugătorul american USS Jason Dunham, într-o mișcare descrisă de Pentagon drept un act „extrem de provocator” și un „spectacol de forță” menit să perturbe operațiunile anti-narcotice ale Statelor Unite în regiune. Incidentul, care a avut loc în apele internaționale din Marea Caraibilor, adâncește o criză deja tensionată între Washington și Caracas, pe fondul acuzațiilor reciproce de agresiune și amenințări.
Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.
O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete.
Armata SUA a semnat cu Lockheed Martin cel mai mare contract din istoria diviziei Missiles and Fire Control a gigantului american. E vorba de un acord multianual de nu mai puțin de 9.8 miliarde de dolari pentru producția a aproape 2.000 de rachete interceptoare Patriot PAC-3 MSE și a echipamentelor auxiliare acestora.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 septembrie 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata israeliană a anunţat joi că a preluat controlul a 40% din oraşul Gaza, iar Apărarea Civilă locală a raportat 64 de morţi în raidurile israeliene pe teritoriul palestinian devastat de război, informează Agerpres.
În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
SUA vor elimina treptat programele de asistenţă pentru securitate destinate armatelor europene de-a lungul frontierei cu Rusia, în contextul în care Statele Unite fac presiuni asupra continentului european să plătească mai mult pentru propria sa apărare, a relatat joi publicaţia Financial Times, citată de agenţia de presă ucraineană UNN.
Președintele american Donald Trump intenționează să semneze vineri un ordin executiv prin care redenumește Departamentul Apărării în „Departamentul de Război”, a declarat joi un oficial de la Casa Albă.
Europa a început, în sfârșit, să se miște. Și nu oricum, ci cu un avânt care taie respirația, direct pe frontul ucrainean. Nu, nu e vorba de politicieni care se plimbă cu trenul prin Kiev, ci de ceva mult mai concret și mai letal pentru armata lui Putin. Este vorba de vehicule terestre fără pilot (UGV), o armă care, odată trimisă în număr mare, ar putea schimba fundamental dinamica războiului.
,,Coaliția celor Dispuși'' un grup de națiuni angajate în sprijinirea Ucrainei, s-a reunit la Paris pentru a consolida garanțiile de securitate pe termen lung. Subiectul central al discuțiilor a fost un nou format de protecție aeriană, prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și un angajament fără precedent din partea a 26 de țări de a trimite trupe pe teritoriul ucrainean după încheierea ostilităților.
Noi imagini din satelit au dezvăluit un atac devastator asupra unei baze a Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Crimeea, orașul nordic Armiansk, iar arma folosită pare a fi racheta de croazieră strategică ucraineană „Flamingo”. Aceste fotografii, publicate pe 3 septembrie de canalul de Telegram Exilenova+, arată două puncte de impact confirmate.
O coaliție de națiuni, autointitulată ,,Coaliția celor Dispuși'', s-a reunit azil la Paris cu un scop clar, dar o viziune divizată. Liderii europeni, sub umbrela unei inițiative conduse de Franța și Marea Britanie, se confruntă cu o întrebare spinoasă: ce anume înseamnă „garanții de securitate” pentru Ucraina? Chiar dacă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ,,munca tehnică'' a fost finalizată și că planurile sunt „gata pentru aprobare politică”, realitatea din culise, dezvăluită de Financial Times, este mult mai nuanțată.
Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.
La doar doi ani de la lansarea programului Collaborative Combat Aircraft (CCA), compania americană General Atomics a reușit să ajungă la un model pregătit pentru testele de zbor.
Marea Britanie face un pas important, dar calculat, în sprijinirea Ucrainei, proiectând o nouă rachetă balistică tactică, cu capacitate impresionantă și un cost aparent „de criză”. Anunțul, făcut de secretarul Apărării, John Healey, a indicat o nouă direcţie a evoluției conflictului, sugerând o schimbare de paradigmă: nu doar asistență punctuală, ci o investiție strategică pe termen lung, care implică tehnologie de ultimă generație.
Un compromis în această chestiune va fi probabil făcut săptămâna viitoare.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliații Ucrainei au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate militară pentru a sprijini Kievul în contracararea agresiunii rusești.
Un raport oficial al autorităților americane dezvăluie filmul prăbușirii unui avion de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, incident care a avut loc la începutul acestui an în Alaska. Raportul nu doar că menționează cauzele prăbușirii, dar arată și faptul că timp de 50 de minute, pilotul și tehnicienii de la sol au încercat cu disperare remedierea problemei tehnice care a dus la pierderea avionului F-35.