Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ce se întâmplă după ce, pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană a propus înghețarea fondurilor Ungariei
News
Data publicării:
Pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană a propus îngheţarea plăţilor către un stat membru, în acest caz Ungaria, pentru încălcarea statului de drept şi pentru presupusă corupţie. Acum, statele membre vor trebui să decidă, amintește o analiză a Agerpres.
Sursă foto: Viktor Orban Facebook
Sursă foto: Viktor Orban Facebook

Comisia Europeană doreşte să reţină plăţi de 7,5 miliarde de euro către Ungaria din cauza unor presupuse fapte de corupţie şi încălcări ale statului de drept, a declarat la 18 septembrie comisarul pentru buget, Johannes Hahn.

"Decizia de astăzi este o demonstraţie clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a asigura acest obiectiv important", a declarat Hahn.

Mai multe organisme ale UE l-au acuzat pe premierul ungar, Viktor Orban, de desfiinţarea democraţiei în Ungaria, precum şi de faptul că a trecut cu vederea corupţia larg răspândită şi că a încălcat statul de drept. Este pentru prima dată când Comisia a încercat să ia măsura de a întrerupe finanţarea din cauza preocupărilor legate de statul de drept într-un stat membru.

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a iniţiat procesul de restricţionare a finanţării în luna aprilie a acestui an, utilizând un mecanism privind statul de drept - denumit şi mecanism de condiţionalitate - care a fost implementat în 2021 pentru a se asigura că membrii UE aderă la principiile generale ale blocului. O condiţie esenţială pentru a recurge la acest mecanism este convingerea că fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.

Ungaria a arătat o oarecare disponibilitate de a aborda problema, inclusiv prin anunţarea unei autorităţi independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Budapesta ar putea totuşi evita îngheţarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii înainte de expirarea termenului limită. Comisia Europeană a declarat că acest lucru ar putea funcţiona, dar trebuie să fie pus în aplicare în mod corespunzător.

În prezent, îngheţarea fondurilor trebuie aprobată în termen de o lună de către o majoritate calificată a statelor membre. Cu toate acestea, prin decizia statelor membre, termenul poate fi prelungit cu încă două luni. Pentru a bloca fondurile, planul ar trebui să fie aprobat de o majoritate de 15 ţări UE, reprezentând 65% din populaţia UE. Cum au reacţionat statele UE?

- Polonia susţine Ungaria -



La 18 septembrie, Varşovia a dat asigurări că se va opune "oricărei acţiuni" a Bruxelles-ului de a priva Ungaria de finanţarea europeană de 7,5 miliarde de euro.

"Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat", a declarat presei premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja "un plan de acord cu Comisia Europeană".

 

- Ungaria joacă un rol în campania electorală din Italia -

 

Pentru lidera extremei drepte italiene Giorgia Meloni, cotată drept învingătoare în alegerile generale din 25 septembrie din Italia, există o problemă de suveranitate care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie abordată.

"Organismele decizionale europene sunt organe de guvernare", a explicat ea la 18 septembrie.

"Noi spunem că suveranitatea aparţine poporului şi se manifestă prin decizii parlamentare. Aceasta este o dezbatere pe care trebuie să o desfăşurăm în mod politicos, iar acest lucru nu înseamnă ieşirea din UE, ci efectuarea de corecţii".

Meloni a mai precizat: "Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian". Cu toate acestea, "nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina".

Meloni face campanie electorală în cadrul unei coaliţii de dreapta care include partidul de extremă dreapta Liga al lui Matteo Salvini şi Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Ultimele sondaje de opinie publicate înainte de pauza dinaintea alegerilor plasau alianţa pe cale să obţină 46% din voturi, cu mult în faţa rivalilor săi.

Liderul Partidului Democrat (Partito Democratico/PD), Enrico Letta, a subliniat distanţarea sa faţă de alianţa de centru-dreapta. "Nu vrem o Italie care să fie legată de Ungaria, aşa cum a propus astăzi Salvini", a explicat el. "Nu vrem o Italie care să le facă cu ochiul lui Orban şi Putin, vrem o Italie care să fie în inima Europei şi să fie fidelă alianţelor sale''.

 

- Slovacia şi Croaţia preferă o soluţionare -

 

Comisia Europeană acţionează conform celor convenite de statele membre ale UE atunci când aprobă bugetul UE pentru şapte ani, a declarat premierul slovac Eduard Heger cu privire la propunerea Comisiei. Heger a subliniat că, la adoptarea bugetului UE, a fost adoptată o condiţionalitate privind statul de drept pentru a contribui la combaterea abuzului de fonduri UE în statele membre. "La urma urmei, aceasta este o prioritate pe termen lung pentru guvernul meu. Slovacia ştie foarte bine, din propria experienţă sub guvernele anterioare, ce înseamnă să furi fonduri europene", a spus el.

De asemenea, el a subliniat că, în prezent, comunicarea dintre Ungaria şi Comisia Europeană privind pachetul de măsuri pe care Ungaria este pregătită să le ia pentru a consolida structurile de protecţie a fondurilor UE este foarte intensă. Prin urmare, nu este necesar să se suspende plata fondurilor către Ungaria. "Acesta este, bineînţeles, scenariul preferat", a spus el.

Potrivit acestuia, propunerea nu poate fi supusă veto-ului. Heger a reamintit că o majoritate calificată a statelor membre ale UE va decide asupra versiunii finale a propunerii după expirarea perioadei de o lună. Slovacia este pregătită să susţină o prelungire cu încă două luni pentru a da mai mult timp Ungariei să negocieze, a spus Heger.

"Croaţia sprijină toate mecanismele de protecţie a statului de drept, inclusiv pe cel privind condiţionalitatea", a declarat Andreja Metelko Zgombic , secretarul de stat croat pentru Europa, la Bruxelles, unde a participat la 20 septembrie la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale. Ea ar dori ca Bruxelles şi Budapesta să îşi rezolve disputa prin acord. Budapesta ar putea evita sancţiunile dacă ar elimina la timp motivele care au dus la această propunere. "Ne-am bucurat să auzim că Comisia şi Ungaria au căzut de acord asupra unui calendar pentru abordarea acestei probleme, care ar putea dura cel mult două luni, şi că există posibilitatea de a ajunge la un acord. Ne-am dori ca aceste mecanisme de prevenire să funcţioneze şi să îşi îndeplinească scopul", a declarat Metelko Zgombic.

 

- Preşedintele României, Iohannis: "Orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată" -

 

În ceea ce priveşte propunerea, "perspectiva României este că orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată", a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, pe 20 septembrie.

"Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc - şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă", a declarat Iohannis la New York.

 

- Austria nu doreşte compromisuri în ceea ce priveşte statul de drept -

 



Ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular Austriac, OVP), a adoptat o abordare de expectativă după propunerea Comisiei Europene. Budapesta a prezentat deja măsuri de reformă şi un plan, a declarat Edtstadler la 20 septembrie, înainte de o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles. Acum este vorba de a vedea cum va aborda preşedinţia cehă ideea Comisiei Europene.

"Pentru mine este important să nu existe niciun compromis în ceea ce priveşte statul de drept", a subliniat Edtstadler. Există o ''procedură clară'', a declarat ministrul Partidului Popular Austriac, adăugând că ''toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi prezenta ideile şi conceptele în cadrul acestei proceduri şi să ne întoarcem pe calea statului de drept''. În cadrul aceleiaşi întâlniri, ea a declarat că va purta discuţii şi cu ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.

 


- Şi ce spune Ungaria? -

 

"Vara a fost o perioadă foarte constructivă şi orientată spre soluţii şi de aceea Ungaria a propus 17 măsuri, care sunt capabile să remedieze toate preocupările în cadrul procedurii de condiţionalitate, iar acest lucru a fost aprobat şi de Comisia Europeană duminică", a declarat ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, la 20 septembrie, la Bruxelles. "Aşadar, Ungaria este acum pe deplin angajată să pună în aplicare aceste măsuri", a adăugat ea la sosirea la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles.

Varga a declarat că Ungaria ar trebui să aibă timp până la jumătatea lunii noiembrie, deoarece ţara trebuie să "creeze noi instituţii, pentru care trebuie recrutat personal nou". De asemenea, a subliniat că este nevoie de legislaţie şi a făcut apel la celelalte state membre să fie tolerante, pozitive şi constructive.

Cele 17 propuneri ungare se concentrează în principal pe controlul licitaţiilor şi pe utilizarea fondurilor UE, inclusiv pe crearea unei autorităţi independente care să supravegheze punerea în aplicare a normelor de utilizare a fondurilor UE.

De asemenea, Ungaria va reduce procentul de licitaţii cu un singur ofertant, iar guvernul promite să faciliteze participarea IMM-urilor la licitaţii şi să coopereze mai strâns cu OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.

La 20 septembrie, o propunere legislativă menită să abordeze unele dintre acuzaţiile de corupţie din partea UE a fost prezentată legislatorilor maghiari.

Măsura propusă prevede verificări ale activităţilor politicienilor care fac parte din consiliile de administraţie ale fundaţiilor şi impune oficialilor ungari să coopereze mai mult cu OLAF.

Noile propuneri au fost anunţate pentru prima dată pe site-ul Parlamentului ungar la 19 septembrie. Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că o altă propunere legislativă va fi prezentată pe 23 septembrie.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Trump spune că nu va tolera continuarea procesului pentru corupție împotriva lui Benjamin Netanyahu, premierul Israelului
Radiocomunicații sigure de ultimă generație în NATO: Doi giganți din industrie au înființat un joint venture în domeniul comunicațiilor securizate
Continuă seria neagră pentru ruși: Patru Su-34 au fost lovite de drone ucrainene cu rază lungă de acțiune
Radio Erevan, varianta ungară: ”Spionul ucrainean” expulzat luna trecută era, de fapt, agent rus
Moscova ajunge la fundul sacului cu vechituri. Blindatele sovietice din depozite sunt trimise obligatoriu în uzine pentru recondiționare
Danezii organizează ample exerciții militare în Groenlanda
Rusia, dezlănțuită în rele: După carnagiul de acum trei zile, rachetele balistice lovesc din nou Dnipro, ucigând patru persoane
Ministrul de Externe al Chinei va efectua o vizită diplomatică oficială în Europa
Nicușor Dan, după Consiliul European: A fost reiterat sprijinul european pentru aderarea Ucrainei iar R. Moldova a intrat pe agendă la propunerea României
Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte AP NATO. Producția de armament, industria din România și prioritizarea Mării Negre ca dosar european, obiective anunțate
Cortina de Fier explozivă: Cine sunt cele cinci state aliate care ar putea „planta” o pădure de mine antipersonal la granița cu Rusia
SUA schimbă prioritățile: Dronele sunt favorizate, iar achiziția de F-35 scade la 47 de avioane în noul buget pentru apărare pentru 2026
Loviturile SUA asupra Iranului, mesaj greșit pentru Kim: Coreea de Nord ar putea grăbi programul nuclear
Nicușor Dan a trasat obiectivele României la Consiliul European: R. Moldova, Marea Neagră și Ucraina
Polonia vrea o demonstrație de forță militară în fața Rusiei. România, invitată și ea să participe la manevrele care sunt un răspuns la mișcările militare ruse
Rusia s-a răzgândit și nu mai vrea Ucraina nici în UE. Medvedev, ziua și derapajul: UE se va militariza, urăște Rusia și vrea să se răzbune pe noi
Nicușor Dan a avut o discuție cu Recep Tayyip Erdogan la Haga. Situația din Marea Neagră, subiect principal pe agenda bilaterală
DefenseRomania susține evenimentul „Întoarce-te viu” organizat de comunitatea ucraineană din București cu ocazia Zilei Internaționale a Victimelor Torturii
Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta a celebrat istoria milenară a Ordinului și a salutat relațiile speciale cu România
Declarația finală a Summitului NATO de la Haga. Cinci priorități care au în centru amenințarea pe termen lung din partea Rusiei
Statele NATO se angajează să investească 5% din PIB până în 2035 / Nicuşor Dan: Ne dorim ca şi aliaţii NATO să poată participa la aceste mecanisme UE de finanţare pentru apărare
Marea Britanie revine la avioane nucleare și cumpără 12 aeronave F-35A capabile să transporte arme nucleare tactice
Reuniunea Consiliului NATO-Ucraina. Ministrul român de externe: Atitudinea Rusia împiedică realizarea unei păci drepte în Ucraina
Ionuț Moșteanu a reafirmat angajamentul ferm al României față de apărarea colectivă. România crește investițiile în apărare
Rusia continuă să investească în triada nucleară: Noi rachete Yars și bombardiere Tu-160 se vor alătura Forțelor Strategice
5% e noul 2%. Sunt pregătiți ”greii” europeni din NATO pentru cel mai important obiectiv din istoria Alianței?
"Ar putea fi pregătit atunci”. Zelenski a oferit o evaluare a momentului în care Putin ar putea ataca un membru NATO
INSCOP Research: 7 din 10 români au încredere în NATO. Date actualizate privind încrederea în NATO și UE
Începe summitul NATO de la Haga: Creșterea cheltuielilor pentru Apărare, turarea la maximum a industriei și războiul rus împotriva Ucrainei, pe agenda discuțiilor
Monument închinat militarilor americani care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial / NATO Rapid Deployable Corps Italy
EXCLUSIV
Cu Statele Unite care privesc mai mult spre China, pragul de 5% pentru apărare devine o țintă obligatorie pentru europenii din NATO (Analiză)

Ştiri Recomandate

Rusia începe asaltul Republicii Moldova. Adjunctul Administrației de la Kremlin, responsabil cu dinamitarea viitorului european al Chișinăului
Vestea bună e că sistemele Patriot și muniția pentru Ucraina sunt deja gata. SUA așteaptă doar să fie achitate, iar primele țări europene s-au așezat deja la masă
Franța avertizează: Un război major în Europa este „foarte probabil” până în 2030. Chiar pe axa Balcanilor și Moldova
În cel mai pozitiv scenariu: Avioanele F-16 ale Ucrainei să lovească adânc Rusia cu rachete JASSM. De ce e nevoie însă de optimism rezervat
Nu, România nu cumpără Iron Dome ci sisteme Spyder. Și nici nu e prima țară europeană care face lucrul acesta
România și Polonia, discuții privind implicarea comună în reconstrucția Ucrainei și sancțiuni suplimentare aplicate Rusiei
Cehia nu se va alătura acum achizițiilor de arme americane pentru Ucraina. Praga se concentrează însă pe alte modalități de a sprijini Ucraina
Dezastrul în aer Air India 171: Ce știm sigur până acum e că erau oprite comutatoarele de alimentare ale avionului 787 Dreamliner. Și de aici trei scenarii și speculații
Soluția împotriva dronelor Shahed? Ucraina se pregătește să desfășoare zeci de mii de interceptoare
Cine ajută Rusia să-şi menţină maşinăria de război în viaţă: Producţia de obuziere, susţinută cu echipamente industriale achiziţionate prin intermediari din Europa
Cine ar intra în „vizorul” SUA după ultimatumul de 50 de zile: China, Europa și India, principalii parteneri economici ai Rusiei. Exact în această ordine
Rușii au răspuns la ultimele declarații ale președintelui american: Medvedev - Rusia nu este interesată de “ultimatumurile teatrale” ale lui Trump
De ce rușii nu pot străpunge frontul ucrainean. Fostul șef al armatei ucrainene: Câmpul de luptă a devenit complet „transparent”
OFICIAL: Germania vrea rachete cu rază lungă de acţiune de la Statele Unite. Detaliile sistemului Typhon
SUA au pe masă decizia de a livra rachete Tomahawk către Ucraina. Lovirea Moscovei și St. Petersburgului e în pixul președintelui american
Ambasadorul Franței: „România poate conta pe sprijinul Franței. Să construim împreună Europa de mâine”. Apărarea comună, prioritate strategică
Analiză: România consolidează flancul NATO cu sistemul de apărare aeriană SPYDER din Israel, nu cu Iron Dome
Statele Unite schimbă jocul în Ucraina: Livrări masive de armament, posibil rachete GMLRS, și un termen limită de 50 de zile pentru Rusia
Proiectul militar Zeitenwende: Cum se reînarmează Germania cu 7.000 de tancuri și blindate
Descriere foto: Trageri de luptă cu LAROM, la Smârdan. Sursă foto: Trustul de presă al MApN
EXCLUSIV
Colacul e la Bolojan, iar premierul trebuie doar să-l „arunce”. Cum riscă România să se înece la mal, într-un moment în care industria de apărare are o șansă mare de salvare
Țări NATO și partenere desfășoară un exercițiu militar în Georgia
Estonia semnează un acord de 200 de milioane de euro pentru sistemele Mistral 3. România are pe masă o ofertă la fel de avantajoasă
”O țară are 17 Patriot care sunt gata să fie trimise”. SUA vor furniza Ucrainei sisteme PATRIOT, anunță Trump
Su-35 chiar are probleme? Un stat care a refuzat cu scandal cel mai promovat avion al Rusiei nu ar fi făcut-o doar la presiunea SUA
”Flota Fantomă” a lui Putin, vânată nu doar cu sancțiuni, ci și de atacuri neconvenționale: Minele marine, folosite în operațiuni surpriză
Franța suplimentează cheltuielile militare. Șeful armatei, în primul interviu din 2021: Situația este alarmantă; „uitați-vă ce se întâmplă sub mare și în spațiu”
Zvonurile s-au adeverit: Zelenski a demis premierul. Șmîhal ar putea fi numit ministru al Apărării
Generalii ruși i-ar fi propus lui Putin o ofensivă majoră în Ucraina: O nouă presiune asupra Occidentului?
SUA, Australia și Japonia semnează un acord trilateral de logistică navală pentru a îmbunătăți interoperabilitatea
Viraj de 180 de grade în stilul lui Donald Trump: Promisiuni pentru sisteme Patriot acordate Ucrainei, dar nota de plată pentru Europa
Pariul de sute de miliarde al SUA: Cum bombardierul B-21 și proiectul NGAD trebuie să asigure ,,dominația aeriană'' a U.S. Air Force în fața Chinei
Rusia reactivează migrarea din nordul Africii ca armă împotriva unității UE
pixel