Comisia Europeană doreşte să reţină plăţi de 7,5 miliarde de euro către Ungaria din cauza unor presupuse fapte de corupţie şi încălcări ale statului de drept, a declarat la 18 septembrie comisarul pentru buget, Johannes Hahn.
"Decizia de astăzi este o demonstraţie clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a asigura acest obiectiv important", a declarat Hahn.
Mai multe organisme ale UE l-au acuzat pe premierul ungar, Viktor Orban, de desfiinţarea democraţiei în Ungaria, precum şi de faptul că a trecut cu vederea corupţia larg răspândită şi că a încălcat statul de drept. Este pentru prima dată când Comisia a încercat să ia măsura de a întrerupe finanţarea din cauza preocupărilor legate de statul de drept într-un stat membru.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a iniţiat procesul de restricţionare a finanţării în luna aprilie a acestui an, utilizând un mecanism privind statul de drept - denumit şi mecanism de condiţionalitate - care a fost implementat în 2021 pentru a se asigura că membrii UE aderă la principiile generale ale blocului. O condiţie esenţială pentru a recurge la acest mecanism este convingerea că fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.
Ungaria a arătat o oarecare disponibilitate de a aborda problema, inclusiv prin anunţarea unei autorităţi independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Budapesta ar putea totuşi evita îngheţarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii înainte de expirarea termenului limită. Comisia Europeană a declarat că acest lucru ar putea funcţiona, dar trebuie să fie pus în aplicare în mod corespunzător.
În prezent, îngheţarea fondurilor trebuie aprobată în termen de o lună de către o majoritate calificată a statelor membre. Cu toate acestea, prin decizia statelor membre, termenul poate fi prelungit cu încă două luni. Pentru a bloca fondurile, planul ar trebui să fie aprobat de o majoritate de 15 ţări UE, reprezentând 65% din populaţia UE. Cum au reacţionat statele UE?
La 18 septembrie, Varşovia a dat asigurări că se va opune "oricărei acţiuni" a Bruxelles-ului de a priva Ungaria de finanţarea europeană de 7,5 miliarde de euro.
"Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat", a declarat presei premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja "un plan de acord cu Comisia Europeană".
Pentru lidera extremei drepte italiene Giorgia Meloni, cotată drept învingătoare în alegerile generale din 25 septembrie din Italia, există o problemă de suveranitate care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie abordată.
"Organismele decizionale europene sunt organe de guvernare", a explicat ea la 18 septembrie.
"Noi spunem că suveranitatea aparţine poporului şi se manifestă prin decizii parlamentare. Aceasta este o dezbatere pe care trebuie să o desfăşurăm în mod politicos, iar acest lucru nu înseamnă ieşirea din UE, ci efectuarea de corecţii".
Meloni a mai precizat: "Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian". Cu toate acestea, "nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina".
Meloni face campanie electorală în cadrul unei coaliţii de dreapta care include partidul de extremă dreapta Liga al lui Matteo Salvini şi Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Ultimele sondaje de opinie publicate înainte de pauza dinaintea alegerilor plasau alianţa pe cale să obţină 46% din voturi, cu mult în faţa rivalilor săi.
Liderul Partidului Democrat (Partito Democratico/PD), Enrico Letta, a subliniat distanţarea sa faţă de alianţa de centru-dreapta. "Nu vrem o Italie care să fie legată de Ungaria, aşa cum a propus astăzi Salvini", a explicat el. "Nu vrem o Italie care să le facă cu ochiul lui Orban şi Putin, vrem o Italie care să fie în inima Europei şi să fie fidelă alianţelor sale''.
Comisia Europeană acţionează conform celor convenite de statele membre ale UE atunci când aprobă bugetul UE pentru şapte ani, a declarat premierul slovac Eduard Heger cu privire la propunerea Comisiei. Heger a subliniat că, la adoptarea bugetului UE, a fost adoptată o condiţionalitate privind statul de drept pentru a contribui la combaterea abuzului de fonduri UE în statele membre. "La urma urmei, aceasta este o prioritate pe termen lung pentru guvernul meu. Slovacia ştie foarte bine, din propria experienţă sub guvernele anterioare, ce înseamnă să furi fonduri europene", a spus el.
De asemenea, el a subliniat că, în prezent, comunicarea dintre Ungaria şi Comisia Europeană privind pachetul de măsuri pe care Ungaria este pregătită să le ia pentru a consolida structurile de protecţie a fondurilor UE este foarte intensă. Prin urmare, nu este necesar să se suspende plata fondurilor către Ungaria. "Acesta este, bineînţeles, scenariul preferat", a spus el.
Potrivit acestuia, propunerea nu poate fi supusă veto-ului. Heger a reamintit că o majoritate calificată a statelor membre ale UE va decide asupra versiunii finale a propunerii după expirarea perioadei de o lună. Slovacia este pregătită să susţină o prelungire cu încă două luni pentru a da mai mult timp Ungariei să negocieze, a spus Heger.
"Croaţia sprijină toate mecanismele de protecţie a statului de drept, inclusiv pe cel privind condiţionalitatea", a declarat Andreja Metelko Zgombic , secretarul de stat croat pentru Europa, la Bruxelles, unde a participat la 20 septembrie la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale. Ea ar dori ca Bruxelles şi Budapesta să îşi rezolve disputa prin acord. Budapesta ar putea evita sancţiunile dacă ar elimina la timp motivele care au dus la această propunere. "Ne-am bucurat să auzim că Comisia şi Ungaria au căzut de acord asupra unui calendar pentru abordarea acestei probleme, care ar putea dura cel mult două luni, şi că există posibilitatea de a ajunge la un acord. Ne-am dori ca aceste mecanisme de prevenire să funcţioneze şi să îşi îndeplinească scopul", a declarat Metelko Zgombic.
În ceea ce priveşte propunerea, "perspectiva României este că orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată", a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, pe 20 septembrie.
"Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc - şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă", a declarat Iohannis la New York.
Ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular Austriac, OVP), a adoptat o abordare de expectativă după propunerea Comisiei Europene. Budapesta a prezentat deja măsuri de reformă şi un plan, a declarat Edtstadler la 20 septembrie, înainte de o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles. Acum este vorba de a vedea cum va aborda preşedinţia cehă ideea Comisiei Europene.
"Pentru mine este important să nu existe niciun compromis în ceea ce priveşte statul de drept", a subliniat Edtstadler. Există o ''procedură clară'', a declarat ministrul Partidului Popular Austriac, adăugând că ''toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi prezenta ideile şi conceptele în cadrul acestei proceduri şi să ne întoarcem pe calea statului de drept''. În cadrul aceleiaşi întâlniri, ea a declarat că va purta discuţii şi cu ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.
"Vara a fost o perioadă foarte constructivă şi orientată spre soluţii şi de aceea Ungaria a propus 17 măsuri, care sunt capabile să remedieze toate preocupările în cadrul procedurii de condiţionalitate, iar acest lucru a fost aprobat şi de Comisia Europeană duminică", a declarat ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, la 20 septembrie, la Bruxelles. "Aşadar, Ungaria este acum pe deplin angajată să pună în aplicare aceste măsuri", a adăugat ea la sosirea la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles.
Varga a declarat că Ungaria ar trebui să aibă timp până la jumătatea lunii noiembrie, deoarece ţara trebuie să "creeze noi instituţii, pentru care trebuie recrutat personal nou". De asemenea, a subliniat că este nevoie de legislaţie şi a făcut apel la celelalte state membre să fie tolerante, pozitive şi constructive.
Cele 17 propuneri ungare se concentrează în principal pe controlul licitaţiilor şi pe utilizarea fondurilor UE, inclusiv pe crearea unei autorităţi independente care să supravegheze punerea în aplicare a normelor de utilizare a fondurilor UE.
De asemenea, Ungaria va reduce procentul de licitaţii cu un singur ofertant, iar guvernul promite să faciliteze participarea IMM-urilor la licitaţii şi să coopereze mai strâns cu OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.
La 20 septembrie, o propunere legislativă menită să abordeze unele dintre acuzaţiile de corupţie din partea UE a fost prezentată legislatorilor maghiari.
Măsura propusă prevede verificări ale activităţilor politicienilor care fac parte din consiliile de administraţie ale fundaţiilor şi impune oficialilor ungari să coopereze mai mult cu OLAF.
Noile propuneri au fost anunţate pentru prima dată pe site-ul Parlamentului ungar la 19 septembrie. Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că o altă propunere legislativă va fi prezentată pe 23 septembrie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Avioane de tip Eurofighter Typhoon și CF-18 Hornet au aterizat azi în România. Aeronavele aparțin aliaților noștri italieni și spanioli, care vor ajuta în următoarele luni Forțele Aeriene Române în misiuni de protejare a spațiului aerian național.
Ministerul rus de Externe a denunţat vineri rezoluţia Parlamentului European care a calificat în cursul săptămânii Rusia drept "stat sponsor al terorismului", Moscova afirmând că această decizie "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului, potrivit Agerpres, care citează AFP.
NATO este alături de Ucraina în faţa agresiunii ruse şi o va sprijini în continuare şi mă aştept ca acest sprijin să fie reconfirmat de miniştrii de externe din ţările aliate la reuniunea de la Bucureşti din 29-30 noiembrie, a declarat vineri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Forțele Armate ale Norvegiei au anunțat, pe 24.11.2022, că, în cursul săptămânilor următoare, nave și avioane din mai multe țări se vor antrena în ducerea războiului maritim în apele norvegiene, în cadrul exercițiului Flotex 22.
Situația din Iran pare scăpată de sub control; protestele și grevele vor crește, probabil, în intensitate în zilele următoare, scriu analiștii de la ISW.
Şeful adjunct al Direcţiei Operative Principale a Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, Oleksi Hromov, susţine că trupele ruse primesc din partea conducerii aşa-numite documente despre "războiul cu NATO din Ucraina", în care li se spune că cinci milioane de oameni trebuie mobilizaţi pentru a câştiga şi chiar admit posibilitatea decretării legii marţiale în Federaţia Rusă.
Prim-ministrul armean Nikol Paşinian i-a criticat miercuri pe aliaţii săi din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianţă militară condusă de Moscova, pentru eşecul de a apăra Armenia în faţa Azerbaidjanului vecin, informează AFP și Agerpres.
Locuitorii din Kiev se pregătesc pentru o noapte lungă după ce miercuri 80% dintre gospodării au rămas fără apă şi electricitate în urma unui atac cu rachete din partea forţelor ruse, transmite dpa.
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, indică un comunicat al PE difuzat miercuri.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, şi-a reafirmat luni scepticismul faţă de extinderea spaţiului Schengen, dar omologul său croat Davor Bozinovic a declarat că Austria sprijină în continuare Croaţia pentru aderarea la acest spaţiu de liberă circulaţie, relatează agenţia de presă Agerpres, care o citează pe cea croată croată HINA.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat o rezoluție prin care recunoaște Rusia drept stat terorist și solicită crearea unui tribunal internațional special.
Prezent la cea de-a 68-a ediție a Adunării Parlamentare a NATO, Jens Stoltenberg a declarat că NATO va continua să sprijine Ucraina. ”Să nu uităm că este vorba de un război de agresiune, dus de Rusia împotriva Ucrainei”, arată secretarul general NATO.
Germania va oferi Poloniei un sistem de apărare Patriot pentru a o ajuta să-şi consolideze spaţiul aerian, după ce săptămâna trecută o rachetă a căzut pe teritoriul polonez, a afirmat duminică ministrul german al apărării Christine Lambrecht, potrivit Reuters.
Preşedintele Emmanuel Macron a acuzat Rusia că alimentează propaganda antifranceză în Africa pentru a servi ambiţiilor "jefuitoare" în naţiunile africane cu probleme, unde Franţa a suferit eşecuri militare şi o mai mare pierdere de influenţă în ultimii ani, relatează duminică Reuters.
Cum nimic nu este întâmplător pe lumea asta în materie de decizii politice, recent am asistat la două anunțuri aproape concomitente despre relansarea programelor privind aeronavele tactice de luptă de generație următoare, de sorginte europeană.
În dimineața zilei de 20 noiembrie, experții AIEA au raportat că mai mult de 10 explozii au izbucnit în vecinătatea CNE Zaporizhzhya - mai multe clădiri de pe amplasamentul centralei au fost avariate.
Statele Unite întăresc sistemele de apărare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iranul, a declarat duminică un responsabil american, spunând că această cooperare a ajutat probabil la evitarea unui atac iranian împotriva Arabiei Saudite, relatează Agerpres, care citează France Presse.
Liderii din zona Asia-Pacific au cerut încetarea invaziei ruse în Ucraina și, în majoritatea lor, au condamnat și tulburările economice globale pe care aceasta le-a provocat.
Potrivit MAE, ministrul Aurescu va co-prezida acest eveniment alături de ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei, Catherine Colonna, şi de ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Annalena Baerbock.
Putin vrea o lume fără NATO, cu SUA limitate la emisfera vestică, cu Rusia dominantă peste statele fostei Uniuni Sovietice, capabilă să facă ce îi place propriului popor fără condamnare sau supraveghere, iar Kremlinul bucurându-se de dreptul de veto la Consiliul de Securitate al ONU.
Plata despăgubirilor pentru daunele provocate de schimbările climatice către țările mai sărace, un acord obținut după îndelungi negocieri. Decizie istorică la COP27: Fond de răspuns la daunele climatice, doar pentru țările sărace.
Inginerii au confirmat pentru New York Times că daunele cauzate de explozie ar fi putut fi semnificativ mai mari dacă bomba ar fi explodat câteva zeci de secunde mai târziu.
Germania a furnizat deja Ucrainei cel puțin 2.430 de generatoare pentru a compensa parțial distrugerea infrastructurii energetice ucrainene de către Rusia.
După ce în acest an, Rusia a invadat Ucraina demonstrând că nimic nu mai este tabu în relațiile internaționale, NATO a început să regândească sistemul său de apărare și pregătire, marcând noi premiere după cel de-al doilea război mondial, inclusiv reîntoarcerea în Europa a celebrei Divizii 101 Aeropurtate.
Țările africane se întrec acum pentru achiziționarea de arme turcești, pe fondul succeselor obținute, în special de drone, existând cel puțin 10 țări de pe continent care au solicitat Ankarei achiziționarea de arme și echipamente militare.
Rafael Advanced Defense Systems, împreună cu Marina și Ministerul israelian al Apărării, au finalizat un test de interceptare al sistemului C-DOME Naval Iron Dome, se arată în comunicatul ministerului israelian al apărării.
Forțele Armate ucrainene au negat informațiile potrivit cărora un avion de luptă rusesc Su-35 ar fi fost doborât, anterior fiind raportat că aeronava fusese eliminată cu ajutorul sistemului de rachete antiaeriene NASAMS.
În această săptămână, Uniunea Europeană a lansat o misiune de instruire pentru soldaţi ucraineni. Este cea mai mare misiune militară a UE de până acum. La reuniunea miniştrilor apărării de la Bruxelles, conturul său a devenit mai clar. În ceea ce priveşte livrarea de arme pentru Ucraina pentru a înlocui stocurile epuizate, UE avertizează statele membre cu privire la riscul de a acţiona pe cont propriu.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 18.11.2022, că, în Regiunea Orenburg, a început echiparea unui nou regiment din cadrul Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) cu complexe de rachete Avangard.
Varșovia a recurs la o măsură dură împotriva lui Serghei Lavrov și l-a declarat pe oficialul rus drept ”persona non grata”, ceea ce echivalează cu interzicerea accesului oficialului rus pe teritoriul Poloniei.
Statele Unite se vor concentra asupra livrărilor de arme iraniene către Rusia și asupra susținerii protestatarilor din această țară, mai degrabă decât asupra discuțiilor pentru a relansa acordul nuclear internațional, a declarat principalul emisar al administrației Biden pentru Iran.
După două încercări nereuşite de lansare a programului ''Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF/FCAS)'' - noul avion european de generația a VI-a - companiile Dassault și Airbus au ajuns în cele din urmă la un acord. Eric Trappier, președintele și directorul general al Dassault Aviation, a confirmat într-un interviu acordat publicației Le Figaro că cei doi producători s-au înțeles în sfârșit pentru lansarea fazei 1B a FCAS.
O unitate a Forţelor Armate Ucrainene a publicat pe rețelele de socializare un material video în care prezintă un alt tanc rusesc T-90M Proryv/Breakthrough. Tancul a fost capturat de la forţele ruse de ocupaţie după o luptă în regiunea Lugansk. Potrivit analiștilor de la Oryx, Forțele Armate Ucrainene au capturat până acum două astfel de tancuri, iar alte două au fost avariate și abandonate de ruși. De asemenea, de la începutul agresiunii militare ruse, militarii ucraineni au distrus pe câmpul de luptă două tancuri ruseşti T-90M Breakthrough.
Uniunea Europeană a finanțat și a livrat echipamente pentru un laborator cibernetic Forțelor Armate ale Ucrainei, ca parte a sprijinului acordat în cadrul Facilității Europene pentru Pace.
"Nu este o chestiune de bani. Am bani. Am mulți bani", a declarat generalul Rajmund Andrzejczak, Șeful Statului Major General al Forţelor Armate poloneze. "Cel mai mare punct de fricţiune la nivel global este capacitatea industriei".
Avionul de luptă rusesc MiG-35, care a fost mult lăudat de industria rusă de apărare, nu este chiar de generația 4++. Jurnalistul militar Peter Suciu explică de ce MiG-35 este în primul rând un avion de vânătoare de generația a 4-a și nu de generația 4++ aşa cum îl prezintă Kremlinul.
Războiul din Ucraina a redus semnificativ numărul forțelor ruse staționate la granița estică a Estoniei, a relatat vineri Postimees, citând surse din serviciile secrete estoniene.
Preşedintele partidului conservator naţionalist la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat sâmbătă "dominaţia" Germaniei în Europa, acuzând-o că doreşte să realizeze prin metode paşnice "planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare", notează AFP.
Ministerul rus al Apărării a dat publicității sâmbătă mai multe imagini despre care a declarat că prezintă „cetăţeni mobilizaţi care au absolvit cursuri de recalificare în Regiunea Stavropol, plecând pentru introducerea în luptă”.
Cele două mari superputeri, SUA și China, au început deja pe mai multe paliere războiul pentru supremație. Nu puțin sunt însă experții în relații internaționale și experții militari care indică faptul că o confruntare militară între SUA și China e inevitabilă, mai devreme sau mai târziu.
Compania Baykar, cel mai important producător de drone din Turcia, a anunțat sâmbătă că avionul său de vânătoare fără pilot Bayraktar Kizilelma va efectua în curând zborul inaugural, apropiindu-se tot mai repede de atingerea acestui obiectiv după ce azi a efectuat un test de decolare. Avionul fără pilot Bayraktar Kizilelma s-a ridicat de la sol pentru o scurtă perioadă de timp. Realizarea acestui tip de teste demonstrează că industria aeronautică din Turcia înregistrează progrese semnificative cu dezvoltarea dronei Bayraktar Kizilelma.
TikTok a descoperit sute de videoclipuri de propagandă despre aşa-zisa companie militară privată rusă (PMC) Wagner Group. Toate aceste materiale video au strâns în total aproape un miliard de vizualizări - deși regulile platformei de socializare interzic publicarea unor astfel de înregistrări.
Germania vrea să finalizeze urgent tranzacția de aeronave F-35 Lighting II americane, de generația a V-a. Anunțul privind semnarea cât mai rapidă a contractului a fost făcut de cancelarul german Olaf Scholz.
Institutul Arab al Statelor Golfului din Washington a evidențiat o nouă abordare pe care Emiratele Arabe Unite (EAU) au adoptat-o recent în ceea ce privește achizițiile lor de apărare, într-un efort al statului din Golf de a-și diversifica furnizorii de apărare pentru a reduce dependența de Statele Unite ale Americii.
Olanda și Suedia au dat „undă verde” aderării României la Schengen. Austria însă se opune, iar aderarea noastră se va juca se pare până în ultima clipă a votului așteptat pe 8 decembrie,
Cel mai aşteptat eveniment al anului pentru industria aviatică americană a avut loc în sfârşit. U.S. Air Force şi compania Northrop Grumman au prezentat împreună primul bombardier de generația a VI-a "B-21 Raider". Evenimentul este considerat unul istoric, deoarece este pentru prima dată când Forțele Aeriene ale SUA prezintă un nou bombardier, de la debutul B-2 Spirit în noiembrie 1988. Plus că, B-21 Raider este primul avion de generaţia a VI-a care urmează să fie produs în serie.
Rusia nu va accepta plafonarea preţului pentru petrolul rusesc şi analizează un răspuns, a indicat sâmbătă Kremlinul, după ce UE, ţările din G7 şi Australia au convenit asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea mai multor sisteme de rachete cu lansatoare multipla M142 HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Departamentul Estonian pentru Investiţii în Apărare (ECDI), relatează AFP.
Agenția de presă Tass din Federația Rusă a anunțat că, pe 02.12.2022, întreprinderea de cercetare și producție Uralvagonzavod (parte a concernului Uralvagonzavod al corporației de stat Rostec) a livrat Ministerului rus al Apărării un lot de tancuri T-72B3M.
Agenția norvegiană pentru apărare (NDMA) a semnat un contract cu compania poloneză Mesko S.A., o filială a Grupului Polonez de Armament (Polska Grupa Zbrojeniowa, PGZ), pentru sistemele portabile de apărare antiaeriană Piorun (MANPADS).
La 30 noiembrie 2022, compania BAE Systems a anunțat că va face echipă cu Elbit Systems of America, Curtiss-Wright Corporation și QinetiQ Limited pentru a lucra la dezvoltarea şi proiectarea un nou vehicul de luptă pe care ar urma să-l propună ca înlocuitor al IFV-ului M2 Bradley pentru programul OMFV (Optionally Manned Fighting Vehicle) al armatei SUA.
Direcția de Apărare al Luxemburgului a publicat, pe 2 decembrie, lista completă a asistenței de apărare oferită Ucrainei în 2022.
Algeria tinde să își diversifice sursele importurilor de arme după ce decenii la rând a fost în totalitate dependentă de armele rusești, dintre care unele s-au dovedit a fi fără succes în multe războaie, remarcând că Rusia i-a furnizat arme de clasa a doua în comparație cu cele pe care le produce pentru propria sa armată.
SUA au adăugat Cuba, Nicaragua, precum şi grupul rus de mercenari Wagner pe lista neagră cu ţări care suscită "preocupări deosebite" în materie de libertate religioasă, a anunţat vineri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken într-un comunicat, citat de AFP.
Autorităţile instalate de Rusia în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, au anunţat vineri că vor începe să evacueze persoanele cu mobilitate redusă din oraşul ocupat Kahovka, parte a unei relocări mai ample a civililor de pe malul stâng al Niprului, relatează Reuters.
În regiunea Donețk se poartă bătălii infernale, în care Forțele de Apărare ale Ucrainei reușesc să țină eroic apărarea deși sunt în inferioritate numerică. Una dintre cele mai fierbinți zone este cea a orașului Bakhmut, unde a și fost făcută filmarea, în noiembrie, de către luptătorul ucrainean Oleksandr Solonko – specialist în recunoaștere aeriană.
Războiul din Ucraina și atacurile cu rachete rusești pe scară largă asupra infrastructurii civile demonstrează tot mai mult importanța unei apărări aeriene eficiente. Totuși, pentru ca aceasta să funcționeze, este necesar un număr suficient de rachete interceptoare pentru a menține capacitatea de apărare în timpul unui atac de lungă durată și, de asemenea, pentru a evita suprasaturarea apărării. Utilizatorii sistemului PATRIOT se pare că acordă o importanţă deosebită a ceea ce se întâmpla în Ucraina și iau în calcul achiziţionarea de rachete suplimentare pentru sistemele lor de apărare antiaeriană.
Canada a luat măsuri vineri împotriva unei întreprinderi iraniene care ar fi furnizat drone Rusiei, într-o nouă serie de sancţiuni ca răspuns la 'comportamentul odios al regimului iranian, atât în ţară, cât şi în străinătate', relatează AFP.
Bulgaria va furniza Ucrainei arme de calibru mic și o parte din muniție, a declarat ministrul interimar al apărării Dimitar Stoianov.
Pe fondul unor pierderi tot mai mari inregistrate pe linia frontului, Rusia continuă să lanseze atacuri cu rachete asupra infrastructurii critice și a instalațiilor civile din diferite regiuni ale Ucrainei. Potrivit colonelului Mikola Daniliuk, reprezentant al Direcției Militare și Stiințifice Centrale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, rușii au început să folosească rachete sovietice capabile să transporte o încărcătură nucleară. Cu alte cuvinte, armata rusă este forțată să folosească rachete din stocurile nucleare prin simpla îndepărtare a focoaselor nucleare.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu, analizând situația dificilă cu care se confruntă Forțele Navale Române, dar și în contextul războiului de agresiune rus generat asupra Ucrainei, a precizat că nu ar fi fost exclus ca România să preia nave în sistem lend-lease, nave de luptă ale aliaților, însă sub pavilion românesc.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 02.12.2022, lansarea dintr-un poligon din Kazahstan a unei noi rachete de interceptare din cadrul sistemului de apărare antirachetă.
