Președintele polonez Andrzej Duda a făcut propunerea în timpul vizitei sale în Statele Unite. Membrii NATO ar urma să aloce 3% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare, a spus el astăzi, relatează Reuters.
Comisia Europeană doreşte să reţină plăţi de 7,5 miliarde de euro către Ungaria din cauza unor presupuse fapte de corupţie şi încălcări ale statului de drept, a declarat la 18 septembrie comisarul pentru buget, Johannes Hahn.
"Decizia de astăzi este o demonstraţie clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a asigura acest obiectiv important", a declarat Hahn.
Mai multe organisme ale UE l-au acuzat pe premierul ungar, Viktor Orban, de desfiinţarea democraţiei în Ungaria, precum şi de faptul că a trecut cu vederea corupţia larg răspândită şi că a încălcat statul de drept. Este pentru prima dată când Comisia a încercat să ia măsura de a întrerupe finanţarea din cauza preocupărilor legate de statul de drept într-un stat membru.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a iniţiat procesul de restricţionare a finanţării în luna aprilie a acestui an, utilizând un mecanism privind statul de drept - denumit şi mecanism de condiţionalitate - care a fost implementat în 2021 pentru a se asigura că membrii UE aderă la principiile generale ale blocului. O condiţie esenţială pentru a recurge la acest mecanism este convingerea că fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.
Ungaria a arătat o oarecare disponibilitate de a aborda problema, inclusiv prin anunţarea unei autorităţi independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Budapesta ar putea totuşi evita îngheţarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii înainte de expirarea termenului limită. Comisia Europeană a declarat că acest lucru ar putea funcţiona, dar trebuie să fie pus în aplicare în mod corespunzător.
În prezent, îngheţarea fondurilor trebuie aprobată în termen de o lună de către o majoritate calificată a statelor membre. Cu toate acestea, prin decizia statelor membre, termenul poate fi prelungit cu încă două luni. Pentru a bloca fondurile, planul ar trebui să fie aprobat de o majoritate de 15 ţări UE, reprezentând 65% din populaţia UE. Cum au reacţionat statele UE?
La 18 septembrie, Varşovia a dat asigurări că se va opune "oricărei acţiuni" a Bruxelles-ului de a priva Ungaria de finanţarea europeană de 7,5 miliarde de euro.
"Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat", a declarat presei premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja "un plan de acord cu Comisia Europeană".
Pentru lidera extremei drepte italiene Giorgia Meloni, cotată drept învingătoare în alegerile generale din 25 septembrie din Italia, există o problemă de suveranitate care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie abordată.
"Organismele decizionale europene sunt organe de guvernare", a explicat ea la 18 septembrie.
"Noi spunem că suveranitatea aparţine poporului şi se manifestă prin decizii parlamentare. Aceasta este o dezbatere pe care trebuie să o desfăşurăm în mod politicos, iar acest lucru nu înseamnă ieşirea din UE, ci efectuarea de corecţii".
Meloni a mai precizat: "Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian". Cu toate acestea, "nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina".
Meloni face campanie electorală în cadrul unei coaliţii de dreapta care include partidul de extremă dreapta Liga al lui Matteo Salvini şi Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Ultimele sondaje de opinie publicate înainte de pauza dinaintea alegerilor plasau alianţa pe cale să obţină 46% din voturi, cu mult în faţa rivalilor săi.
Liderul Partidului Democrat (Partito Democratico/PD), Enrico Letta, a subliniat distanţarea sa faţă de alianţa de centru-dreapta. "Nu vrem o Italie care să fie legată de Ungaria, aşa cum a propus astăzi Salvini", a explicat el. "Nu vrem o Italie care să le facă cu ochiul lui Orban şi Putin, vrem o Italie care să fie în inima Europei şi să fie fidelă alianţelor sale''.
Comisia Europeană acţionează conform celor convenite de statele membre ale UE atunci când aprobă bugetul UE pentru şapte ani, a declarat premierul slovac Eduard Heger cu privire la propunerea Comisiei. Heger a subliniat că, la adoptarea bugetului UE, a fost adoptată o condiţionalitate privind statul de drept pentru a contribui la combaterea abuzului de fonduri UE în statele membre. "La urma urmei, aceasta este o prioritate pe termen lung pentru guvernul meu. Slovacia ştie foarte bine, din propria experienţă sub guvernele anterioare, ce înseamnă să furi fonduri europene", a spus el.
De asemenea, el a subliniat că, în prezent, comunicarea dintre Ungaria şi Comisia Europeană privind pachetul de măsuri pe care Ungaria este pregătită să le ia pentru a consolida structurile de protecţie a fondurilor UE este foarte intensă. Prin urmare, nu este necesar să se suspende plata fondurilor către Ungaria. "Acesta este, bineînţeles, scenariul preferat", a spus el.
Potrivit acestuia, propunerea nu poate fi supusă veto-ului. Heger a reamintit că o majoritate calificată a statelor membre ale UE va decide asupra versiunii finale a propunerii după expirarea perioadei de o lună. Slovacia este pregătită să susţină o prelungire cu încă două luni pentru a da mai mult timp Ungariei să negocieze, a spus Heger.
"Croaţia sprijină toate mecanismele de protecţie a statului de drept, inclusiv pe cel privind condiţionalitatea", a declarat Andreja Metelko Zgombic , secretarul de stat croat pentru Europa, la Bruxelles, unde a participat la 20 septembrie la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale. Ea ar dori ca Bruxelles şi Budapesta să îşi rezolve disputa prin acord. Budapesta ar putea evita sancţiunile dacă ar elimina la timp motivele care au dus la această propunere. "Ne-am bucurat să auzim că Comisia şi Ungaria au căzut de acord asupra unui calendar pentru abordarea acestei probleme, care ar putea dura cel mult două luni, şi că există posibilitatea de a ajunge la un acord. Ne-am dori ca aceste mecanisme de prevenire să funcţioneze şi să îşi îndeplinească scopul", a declarat Metelko Zgombic.
În ceea ce priveşte propunerea, "perspectiva României este că orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată", a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, pe 20 septembrie.
"Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc - şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă", a declarat Iohannis la New York.
Ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular Austriac, OVP), a adoptat o abordare de expectativă după propunerea Comisiei Europene. Budapesta a prezentat deja măsuri de reformă şi un plan, a declarat Edtstadler la 20 septembrie, înainte de o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles. Acum este vorba de a vedea cum va aborda preşedinţia cehă ideea Comisiei Europene.
"Pentru mine este important să nu existe niciun compromis în ceea ce priveşte statul de drept", a subliniat Edtstadler. Există o ''procedură clară'', a declarat ministrul Partidului Popular Austriac, adăugând că ''toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi prezenta ideile şi conceptele în cadrul acestei proceduri şi să ne întoarcem pe calea statului de drept''. În cadrul aceleiaşi întâlniri, ea a declarat că va purta discuţii şi cu ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.
"Vara a fost o perioadă foarte constructivă şi orientată spre soluţii şi de aceea Ungaria a propus 17 măsuri, care sunt capabile să remedieze toate preocupările în cadrul procedurii de condiţionalitate, iar acest lucru a fost aprobat şi de Comisia Europeană duminică", a declarat ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, la 20 septembrie, la Bruxelles. "Aşadar, Ungaria este acum pe deplin angajată să pună în aplicare aceste măsuri", a adăugat ea la sosirea la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles.
Varga a declarat că Ungaria ar trebui să aibă timp până la jumătatea lunii noiembrie, deoarece ţara trebuie să "creeze noi instituţii, pentru care trebuie recrutat personal nou". De asemenea, a subliniat că este nevoie de legislaţie şi a făcut apel la celelalte state membre să fie tolerante, pozitive şi constructive.
Cele 17 propuneri ungare se concentrează în principal pe controlul licitaţiilor şi pe utilizarea fondurilor UE, inclusiv pe crearea unei autorităţi independente care să supravegheze punerea în aplicare a normelor de utilizare a fondurilor UE.
De asemenea, Ungaria va reduce procentul de licitaţii cu un singur ofertant, iar guvernul promite să faciliteze participarea IMM-urilor la licitaţii şi să coopereze mai strâns cu OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.
La 20 septembrie, o propunere legislativă menită să abordeze unele dintre acuzaţiile de corupţie din partea UE a fost prezentată legislatorilor maghiari.
Măsura propusă prevede verificări ale activităţilor politicienilor care fac parte din consiliile de administraţie ale fundaţiilor şi impune oficialilor ungari să coopereze mai mult cu OLAF.
Noile propuneri au fost anunţate pentru prima dată pe site-ul Parlamentului ungar la 19 septembrie. Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că o altă propunere legislativă va fi prezentată pe 23 septembrie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele polonez Andrzej Duda a făcut propunerea în timpul vizitei sale în Statele Unite. Membrii NATO ar urma să aloce 3% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare, a spus el astăzi, relatează Reuters.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a ținut să marcheze într-un mod mai special momentul împlinirii a 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.
Ucraina ar putea primi, în această vară, doar câteva avioane de luptă F-16 din cele 45 promise de aliați.
Azi a avut loc ceremonia istorică de ridicare a drapelului Suediei la sediul NATO. Suedia este cel de-al 32-lea stat al celei mai puternice alianțe militare defensive din istorie.
Armata nu va deveni obligatorie. O spune direct Angel Tîlvăr, ministrul Apărării.
Pe fondul informațiilor despre un atac iminent al extremiștilor la Moscova, Ambasada SUA în Federația Rusă a emis joi un avertisment adresat cetățenilor săi pentru a evita aglomerația în capitala Rusiei în următoarele două zile.
Din ce în ce mai puțini ruși vor să-l urmărească pe Vladimir Putin la televizor, relatează presa independentă rusă. Ultimul discurs al președintelui din februarie a fost urmărit de două ori mai puțini oameni decât anul trecut.
Funcția de ambasador în MArea Britanie era neocupată de peste jumătate de an. După demisia ministrului apărării Oleksi Reznikov, au existat informații că acesta ar putea conduce Ambasada Ucrainei în Marea Britanie, dar lucrurile nu s-au concretizat.
Atât Sudanul, cât și Iranul au respins cu fermitate afirmațiile recente conform cărora Teheranul ar fi căutat să stabilească o bază navală pe coasta sudaneză a Mării Roșii în schimbul furnizării de arme și drone.
Președintele american Joe Biden a rostit tradiționalul discurs privind starea Uniunii în fața Congresului SUA vineri dimineață. La începutul mesajului, el a cerut sprijin pentru Ucraina. Odată ce are armele de care are nevoie, îl poate opri pe Putin, a declarat el. Potrivit acestuia, Statele Unite nu se pot retrage și expune întreaga Europă la o lovitură.
Suedia a devenit oficial cel de-al 32-lea stat membru al NATO, un moment de referință pentru această țară neutră din punct de vedere istoric și pentru alianța militară occidentală. Procesul de ratificare de la Stockholm a fost în cele din urmă finalizat joi la Washington, Suedia și Ungaria - ultima țară care a ratificat aderarea Suediei - prezentând documentele necesare după un proces îndelungat care a durat aproape doi ani.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a obținut, joi, sprijinul Partidul Popular European de centru-dreapta, pentru a conduce puternicul executiv al blocului european pentru încă cinci ani.
Ministrul de externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, a declarat că țara sa nu mai are nevoie de grăniceri ruși pe aeroportul din Erevan, potrivit Agerpres, care citează agențiile TASS și Reuters.
Karl Nehammer, cancelarul Austriei, în cadrul Congresului PPE organizat de PNL la București, a ținut un discurs în fața membrilor celui mai mare partid european din Uniunea Europeană.
Federația Rusă e hotărâtă să nu lase Republica Moldova să-i scape și pentru asta regimul de la Kremlin va apela la toate mijloacele de război hibrid.
Forțe ucrainene din cadrul structurii de informații a aratei Ucrainei (HUR) luptă de partea guvernului sudanez împotriva Forțelor de Sprijin Rapid (RSF) antrenate și echipate de ruși, a informat miercuri Wall Street Journal.
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un proces la care Putin nu s-a așteptat la momentul invadării Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Președintele Klaus Iohannis se va întâlni joi cu cancelarul federal al Republicii Austria, Karl Nehammer, conform anunțului făcut de Administrația Prezidențială.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 06.03.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip Su-30 ar fi împiedicat încălcarea frontierei de stat a Federației Ruse de către o aeronavă de cercetare radioelectronică RC-135 și două avioane de vânătoare multirol de tip Typhoon aparținând Forțelor Aeriene ale Marii Britanii, aflate deasupra apelor Mării Negre.
Președintele PNL Nicolae Ciucă a subliniat în cadrul discursului său de la Congresul Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, că „Europa are nevoie de R. Moldova și Ucraina și vă suntem alături” și a subliniat pericolul destabilizării UE în contextul războiului hibrid pe care Rusia îl poartă.
Manfred Weber a transmis un mesaj alegătorilor din România, cu ocazia congresului Partidului Popular European. Președintele PPE a făcut o referire la pericolul partidelor populiste și extremiste din Europa, făcând apel la europeni să aleagă rațional în iunie.
Haley renunță la cursa prezidențială, după victoria zdrobitoare a lui Trump în ”Super Marțea” alegerilor primare care stabilesc candidatul fiecărui partid pentru cursa prezidențială.
Demisiile membrilor Forței de Securitate din Kosovo (FSK) au înregistrat o creștere în ultimii doi ani, comparativ cu 2021. Doar anul trecut, conform datelor de la Ministerul Apărării al Kosovo, a fost aprobată plecarea a 134 de militari.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află în aceste zile la Bucureşti pentru a participa la Congresul Partidului Popularilor Europeni. Ea este candidatul unic pentru a conduce lista Popularilor Europeni la alegerile din iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Executivului comunitar.
Experții militari ruși se tem că Rusia ar putea deveni ținta unui atac global major.
În urmă cu puțin timp, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, aflată la București, și-a luat angajamentul ca România să adere la Schengen în timpul mandatului ei. Declarația e o reiterare a poziției înaltului oficial european.
Trump intră în următoarea fază a campaniei cu un avans insurmontabil de 893 de delegați, față de cei 66 a lui Nikki Haley.
Prima strategie industrială europeană de apărare la nivelul UE, care prevede o implicare serioasa si a Ucrainei, a fost prezentată de Comisia Europeană la 5 martie. Strategia Industrială Europeană de Apărare (EDIS) stabilește o viziune clară, pe termen lung, pentru realizarea pregătirii industriei de apărare în Uniunea Europeană.
Aproximativ 2000 de militari din 12 țări membre NATO și dintr-o țară parteneră participă la exercițiul de operații speciale Trojan Footprint, parte a manevrelor militare Steadfast Defender și a exercițiilor globale la scară largă conduse de SUA.
Structurile de informații rusești au folosit un agent sârb pentru a accesa zona instituțională a Uniunii Europene.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.
Fostul lider al organizației teroriste palestiniene Hamas, Khalid Mashal, a anunțat că ostaticii israelieni deținuți de acest grup din octombrie 2023 nu vor fi eliberați până când Israelul nu va retrage trupele din Fâșia Gaza, a informat miercuri Times of Israel.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Regimentul 126 Infanterie al Franței nu va fi dislocat să lupte în Ucraina iar orice informație în acest sens face parte din războiul informațional declanșat de Rusia împotriva Occidentului.
Oficialii români se află în Coreea de Sud, unde discută detaliile unei eventuale cooperări cu industria de apărare a națiunii asiatice.
Ministrul Afacerilor Externe Jan Lipavsky a declarat că Republica Cehă consideră realist să furnizeze Ucrainei 1,5 milioane de obuze de artilerie, ca parte a inițiativei sale privind muniția.
Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, Natalya Gumenyuk, a declarat, pe 27.03.2024, că Rusia a acumulat un număr suficient de rachete Zircon în Crimeea și va continua să recurgă la lovituri punctuale, cu accent pe capitala Ucrainei, Kiev.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Cel mai bun mod de a celebra 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România este să punem în valoare legăturile dintre oamenii de pe cele două maluri ale Prutului. Declarația a fost făcută de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Eforturile de a forma un nou guvern în Bulgaria au ajuns într-o fundătură, a informat presa locală.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, exclude implicarea țării sale în atentatul terorist de la Crocus City Hall din localitatea rusă Krasnogorsk. Potrivit acestuia „curatorii” teroriştilor „au înţeles că este imposibil să intre în Belarus” și au fost nevoiți să se întoarcă.
Atacurile efectuate de Rusia asupra infrastructurii ucrainene sunt foarte precise, ceea ce indică faptul că trupele rusești au ajutor în identificarea țintelor, sunt de părere mai mulţi experții în studii de securitate. Voice of America (VOA) a adunat analize acestor experților cu privire la motivul pentru care Ucraina se confruntă acum cu cel mai mare val de atacuri asupra sectorului său energetic, mai mult decât în timpul iernii, și care ar trebui să fie răspunsul Occidentului la aceste atacuri.
Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, renunță la tonul diplomatic și, într-un interviu pentru Politico (25 martie), a transmis un mesaj extrem de clar aliaților Kievului.
Forțele ucrainene pentru Operații Speciale (SOF) au ajutat la distrugerea sistemului rusesc de apărare aeriană BUK, desfăşurat în regiunea Zaporojie. Reprezentanții Forțelor pentru Operații Speciale au explicat că la operațiune au luat parte şi alţi militarii ucraineni din cadrul Regimentului 3 Separat cu Destinație Specială. În timpul operațiunilor de recunoaștere din sectorul Zaporojie, operatorii regimentului au descoperit sistemul rusesc de rachete antiaeriene BUK.
Statele Unite sunt pregătite să își îndeplinească angajamentele NATO și să își apere aliații în cazul unui atac, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unei conferințe de presă la 26 martie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.03.2024, un avion de vânătoare MiG-31 a împiedicat două bombardiere strategice aparținând Forțelor Aeriene ale SUA să încalce granița de stat a Federației Ruse în zona Mării Barents.
Franța va putea livra în curând 78 de obuziere Caesar Ucrainei și va crește, de asemenea, aprovizionarea cu obuze pentru a satisface nevoia urgentă a Kievului de muniție pentru a lupta împotriva unei invazii rusești la scară largă. Acest lucru a fost declarat de ministrul francez al apărării, Sébastien Le Coronneu.
România are nevoie urgentă de modernizarea Forțelor Navale iar în acest sens există posibilitatea extinderii colaborării cu gigantul european MBDA, subiecte care au fost abordate într-o vizită pe care publicația noastră a efectuat-o la facilitățile MBDA din Europa.
Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.
Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe Oleksii Danilov din funcția de secretar al Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, anunță media ucraineană.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a anunțat că nouă membri ai facțiunilor iraniene au fost uciși în atacuri aeriene care au vizat guvernoratul Deir ez-Zor din estul Siriei la primele ore ale dimineții de marți, menționând că "numărul este probabil să crească, deoarece sunt peste 20 de răniți", conform celor relatate de Agenția France-Presse.
Japonezii retrag din serviciu într-un final bătrânele tancuri Type 74 și, nu puține sunt vocile în Ucraina, care se întreabă dacă nu cumva „ultimii samurai” retrași ar putea ajunge la forțele de apărare ucrainene în contextul în care Japonia devine tot mai activă în ceea ce privește ajutarea Ucrainei.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
Ucraina a revendicat încă o lovitură de succes asupra Flotei Ruse din Marea Neagră (FRMN), anunțând pe 26 martie că nava de desant Konstantin Olshanski a fost lovită cu o rachetă Neptun.