Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ce se întâmplă după ce, pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană a propus înghețarea fondurilor Ungariei
News
Data publicării:
Pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană a propus îngheţarea plăţilor către un stat membru, în acest caz Ungaria, pentru încălcarea statului de drept şi pentru presupusă corupţie. Acum, statele membre vor trebui să decidă, amintește o analiză a Agerpres.
Sursă foto: Viktor Orban Facebook
Sursă foto: Viktor Orban Facebook

Comisia Europeană doreşte să reţină plăţi de 7,5 miliarde de euro către Ungaria din cauza unor presupuse fapte de corupţie şi încălcări ale statului de drept, a declarat la 18 septembrie comisarul pentru buget, Johannes Hahn.

"Decizia de astăzi este o demonstraţie clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a asigura acest obiectiv important", a declarat Hahn.

Mai multe organisme ale UE l-au acuzat pe premierul ungar, Viktor Orban, de desfiinţarea democraţiei în Ungaria, precum şi de faptul că a trecut cu vederea corupţia larg răspândită şi că a încălcat statul de drept. Este pentru prima dată când Comisia a încercat să ia măsura de a întrerupe finanţarea din cauza preocupărilor legate de statul de drept într-un stat membru.

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a iniţiat procesul de restricţionare a finanţării în luna aprilie a acestui an, utilizând un mecanism privind statul de drept - denumit şi mecanism de condiţionalitate - care a fost implementat în 2021 pentru a se asigura că membrii UE aderă la principiile generale ale blocului. O condiţie esenţială pentru a recurge la acest mecanism este convingerea că fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.

Ungaria a arătat o oarecare disponibilitate de a aborda problema, inclusiv prin anunţarea unei autorităţi independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Budapesta ar putea totuşi evita îngheţarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii înainte de expirarea termenului limită. Comisia Europeană a declarat că acest lucru ar putea funcţiona, dar trebuie să fie pus în aplicare în mod corespunzător.

În prezent, îngheţarea fondurilor trebuie aprobată în termen de o lună de către o majoritate calificată a statelor membre. Cu toate acestea, prin decizia statelor membre, termenul poate fi prelungit cu încă două luni. Pentru a bloca fondurile, planul ar trebui să fie aprobat de o majoritate de 15 ţări UE, reprezentând 65% din populaţia UE. Cum au reacţionat statele UE?

- Polonia susţine Ungaria -



La 18 septembrie, Varşovia a dat asigurări că se va opune "oricărei acţiuni" a Bruxelles-ului de a priva Ungaria de finanţarea europeană de 7,5 miliarde de euro.

"Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat", a declarat presei premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja "un plan de acord cu Comisia Europeană".

 

- Ungaria joacă un rol în campania electorală din Italia -

 

Pentru lidera extremei drepte italiene Giorgia Meloni, cotată drept învingătoare în alegerile generale din 25 septembrie din Italia, există o problemă de suveranitate care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie abordată.

"Organismele decizionale europene sunt organe de guvernare", a explicat ea la 18 septembrie.

"Noi spunem că suveranitatea aparţine poporului şi se manifestă prin decizii parlamentare. Aceasta este o dezbatere pe care trebuie să o desfăşurăm în mod politicos, iar acest lucru nu înseamnă ieşirea din UE, ci efectuarea de corecţii".

Meloni a mai precizat: "Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian". Cu toate acestea, "nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina".

Meloni face campanie electorală în cadrul unei coaliţii de dreapta care include partidul de extremă dreapta Liga al lui Matteo Salvini şi Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Ultimele sondaje de opinie publicate înainte de pauza dinaintea alegerilor plasau alianţa pe cale să obţină 46% din voturi, cu mult în faţa rivalilor săi.

Liderul Partidului Democrat (Partito Democratico/PD), Enrico Letta, a subliniat distanţarea sa faţă de alianţa de centru-dreapta. "Nu vrem o Italie care să fie legată de Ungaria, aşa cum a propus astăzi Salvini", a explicat el. "Nu vrem o Italie care să le facă cu ochiul lui Orban şi Putin, vrem o Italie care să fie în inima Europei şi să fie fidelă alianţelor sale''.

 

- Slovacia şi Croaţia preferă o soluţionare -

 

Comisia Europeană acţionează conform celor convenite de statele membre ale UE atunci când aprobă bugetul UE pentru şapte ani, a declarat premierul slovac Eduard Heger cu privire la propunerea Comisiei. Heger a subliniat că, la adoptarea bugetului UE, a fost adoptată o condiţionalitate privind statul de drept pentru a contribui la combaterea abuzului de fonduri UE în statele membre. "La urma urmei, aceasta este o prioritate pe termen lung pentru guvernul meu. Slovacia ştie foarte bine, din propria experienţă sub guvernele anterioare, ce înseamnă să furi fonduri europene", a spus el.

De asemenea, el a subliniat că, în prezent, comunicarea dintre Ungaria şi Comisia Europeană privind pachetul de măsuri pe care Ungaria este pregătită să le ia pentru a consolida structurile de protecţie a fondurilor UE este foarte intensă. Prin urmare, nu este necesar să se suspende plata fondurilor către Ungaria. "Acesta este, bineînţeles, scenariul preferat", a spus el.

Potrivit acestuia, propunerea nu poate fi supusă veto-ului. Heger a reamintit că o majoritate calificată a statelor membre ale UE va decide asupra versiunii finale a propunerii după expirarea perioadei de o lună. Slovacia este pregătită să susţină o prelungire cu încă două luni pentru a da mai mult timp Ungariei să negocieze, a spus Heger.

"Croaţia sprijină toate mecanismele de protecţie a statului de drept, inclusiv pe cel privind condiţionalitatea", a declarat Andreja Metelko Zgombic , secretarul de stat croat pentru Europa, la Bruxelles, unde a participat la 20 septembrie la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale. Ea ar dori ca Bruxelles şi Budapesta să îşi rezolve disputa prin acord. Budapesta ar putea evita sancţiunile dacă ar elimina la timp motivele care au dus la această propunere. "Ne-am bucurat să auzim că Comisia şi Ungaria au căzut de acord asupra unui calendar pentru abordarea acestei probleme, care ar putea dura cel mult două luni, şi că există posibilitatea de a ajunge la un acord. Ne-am dori ca aceste mecanisme de prevenire să funcţioneze şi să îşi îndeplinească scopul", a declarat Metelko Zgombic.

 

- Preşedintele României, Iohannis: "Orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată" -

 

În ceea ce priveşte propunerea, "perspectiva României este că orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată", a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, pe 20 septembrie.

"Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc - şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă", a declarat Iohannis la New York.

 

- Austria nu doreşte compromisuri în ceea ce priveşte statul de drept -

 



Ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular Austriac, OVP), a adoptat o abordare de expectativă după propunerea Comisiei Europene. Budapesta a prezentat deja măsuri de reformă şi un plan, a declarat Edtstadler la 20 septembrie, înainte de o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles. Acum este vorba de a vedea cum va aborda preşedinţia cehă ideea Comisiei Europene.

"Pentru mine este important să nu existe niciun compromis în ceea ce priveşte statul de drept", a subliniat Edtstadler. Există o ''procedură clară'', a declarat ministrul Partidului Popular Austriac, adăugând că ''toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi prezenta ideile şi conceptele în cadrul acestei proceduri şi să ne întoarcem pe calea statului de drept''. În cadrul aceleiaşi întâlniri, ea a declarat că va purta discuţii şi cu ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.

 


- Şi ce spune Ungaria? -

 

"Vara a fost o perioadă foarte constructivă şi orientată spre soluţii şi de aceea Ungaria a propus 17 măsuri, care sunt capabile să remedieze toate preocupările în cadrul procedurii de condiţionalitate, iar acest lucru a fost aprobat şi de Comisia Europeană duminică", a declarat ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, la 20 septembrie, la Bruxelles. "Aşadar, Ungaria este acum pe deplin angajată să pună în aplicare aceste măsuri", a adăugat ea la sosirea la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles.

Varga a declarat că Ungaria ar trebui să aibă timp până la jumătatea lunii noiembrie, deoarece ţara trebuie să "creeze noi instituţii, pentru care trebuie recrutat personal nou". De asemenea, a subliniat că este nevoie de legislaţie şi a făcut apel la celelalte state membre să fie tolerante, pozitive şi constructive.

Cele 17 propuneri ungare se concentrează în principal pe controlul licitaţiilor şi pe utilizarea fondurilor UE, inclusiv pe crearea unei autorităţi independente care să supravegheze punerea în aplicare a normelor de utilizare a fondurilor UE.

De asemenea, Ungaria va reduce procentul de licitaţii cu un singur ofertant, iar guvernul promite să faciliteze participarea IMM-urilor la licitaţii şi să coopereze mai strâns cu OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.

La 20 septembrie, o propunere legislativă menită să abordeze unele dintre acuzaţiile de corupţie din partea UE a fost prezentată legislatorilor maghiari.

Măsura propusă prevede verificări ale activităţilor politicienilor care fac parte din consiliile de administraţie ale fundaţiilor şi impune oficialilor ungari să coopereze mai mult cu OLAF.

Noile propuneri au fost anunţate pentru prima dată pe site-ul Parlamentului ungar la 19 septembrie. Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că o altă propunere legislativă va fi prezentată pe 23 septembrie.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Polonia reține un ucrainean suspectat de sabotajul Nord Stream
Utilizarea activelor rusești înghețate nu e confiscare. Kievul va rambursa împrumutul după ce Rusia va compensa daunele, spune șefa Comisiei
”400 de F-35 mătură cerul”. Gen. Kellogg, mesaj către europeni: Sunteți mai buni decât credeți; raportul față de Rusia e de 4 la 1
Armata rusă începe să piardă teren în direcția Dobropilia, la 30 de km nord de Pokrovsk
Zaharova neagă orice implicare a Rusiei în alegerile din R. Moldova. Practic amenințarea rusă e doar în capul nostru, anunță Rusia în plin război de agresiune asupra Ucrainei
Cancelarul german spune că Europa se află acum într-o zonă gri: „Nu este în război... dar nu mai este în pace” cu Rusia
Planul de pace al lui Trump pentru Gaza: Eliberarea ostaticilor, amnistie și guvern palestinian de tranziție; se renunță la relocarea palestinienilor din Gaza
Rusia minează Balcanii: Preocupat de frații ortodocși, Lavrov cere ”reevaluarea” Acordurilor de pace de la Dayton
”Ajustăm producția fabricilor din rusia”: Uzina militară „Electrodetal B”, lovită de rachete de croazieră Neptune
Moscova nu renunță ușor la R. Moldova: "Diurnă" de 150 de euro pentru participanții la proteste
NATO discută un nou plan de doborâre a avioanelor rusești. Flota fantomă, folosită ca ”portavion” pentru dronele care hărțuiesc Europa
Ucraina creează o nouă structură în cadrul Forțelor Aeriene: Sisteme de apărare aeriană fără pilot
Moscova ajută militar China să pregătească invazia Taiwanului
Bătălia pentru Moldova. Rezultatele alegerilor parlamentare 2025 din R. Moldova: 99% din voturi numărate și game over: PAS majoritate absolută, partida pro-rusă, numărată la podea
A320, photo source: British Airways
EXCLUSIV
Dronă pe una din pistele Aeroportului Otopeni. Un avion de linie, nevoit să facă o manevră „go around” în timpul aterizării
Propaganda rusă / Foto: DefenseRomania
EXCLUSIV
Atacuri cibernetice, alarme cu bombă, tensiuni sociale. Kremlinul atacă cu toate armele alegerile din Moldova. Angela Grămadă: Miza este uriașă
Generalul (r.) Florin Coldea transmite un mesaj oficial după decesul generalului (r.) Dumitru Dumbravă, cu activitate în cadrul SRI
Război diplomatic declanșat: Iranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Marea Britanie pe muchia sancțiunilor ONU
Interferența clerului subordonat Moscovei în alegerile parlamentare din Republica Moldova pe înțelesul tuturor
Rusia isterizează Europa cu ”operațiunea drona”: Germania și Danemarca spun că au suspiciuni de sabotaj și spionaj
România confirmă că vrea să construiască o fabrică de drone cu fonduri SAFE, în parteneriat cu Ucraina
Partidul „Inima Moldovei”, membru al blocului „Patriotic”, a fost exclus din cursa electorală
În Estonia se poate: Parc industrial, dedicat sectorului apărării. România are minim un an de întârziere la Fabrica de pulberi de la Victoria
Lukașenko, chemat de urgență la Moscova, în timp ce Varșovia își avertizează cetățenii: Părăsiți imediat Belarusul
„Rusia ne monitorizează sateliții”. Ministrul german al Apărării: Investim 41 de miliarde de dolari în programe spațiale
Pete Hegseth a convocat de urgență o întâlnire rară cu sute de generali și amirali ai SUA. Nimeni nu știe încă motivul existând doar speculații
„Va fi război”. Rusia spune că doborârea unui avion rus de către o țară NATO înseamnă un război de mare intensitate între Federație și Alianță
Rutte: Statele membre NATO pot doborî avioanele ruse care le violează spațiul aerian, dacă e necesar
Sfidarea a fost totală: Rușii au „salutat” avioanele F-35 cu aripile avioanelor MiG-31 în timpul incidentului fără precedent în care au intrat în spațiul aliat
Ședința CSAT s-a încheiat. Au fost discutate amenințările la adresa României

Ştiri Recomandate

Rusia forțează o "mobilizarea mascată": Regimul Putin își extinde autoritatea de a trimite rezerviști la război, fără a declara oficial stare de război
Black Hawk care se pilotează singur. Legendarul elicopter, transformat în dronă ”U-Hawk”, în doar 10 luni
Finlanda își consolidează industria de apărare: O uzină strategică pentru motoarele avioanelor F-35, inaugurată la Nokia
SUA ar putea transfera până la 50 de rachete Tomahawk către Ucraina. E suficient?
Cum au ajuns americanii la concluzia că e o idee proastă ca „România să cumpere 216 tancuri Abrams”. Deși nu știe nimeni încă ce tancuri cumpărăm
„Omuleții verzi” ai lui Putin, aduși la frontiera baltică. Încă o tactică hibridă a Kremlinului
Alexandru Munteanu, propus pentru funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova
Marea Britanie raportează o creștere de 50% a incidentelor cibernetice grave și cere companiilor să stocheze fizic planuri de reacție la atacuri cibernetice
”Discutăm măsuri pe care vreau să le propun preşedintelui”. Trump și și Zelenski se vor întâlni săptămâna aceasta
Lovite 42% din rafinăriile ruse: Serviciile americane de informaţii au ajutat Ucraina să efectueze atacuri cu succes. Măsurile disperate ale Moscovei pentru piața de combustibil
Se deblochează Tomahawk? Zelenski a anunțat că va avea o vizită în SUA unde se va vedea cu Trump în aceste zile
„În căutarea celui mai apropiat mecanic”: Submarinul rusesc avariat „Novorossiysk” devine motiv de ironie la vârful NATO
Costul războiului se inversează pentru Rusia: Ucraina primește sistemul de apărare antiaeriană Skyranger 35, finanțat din activele rusești înghețate
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Photo source: Presidency of the Republic of Türkiye
EXCLUSIV
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan vine în România
Zelenski spune ce zone din Rusia vor fi vizate de atacurile cu rachete Tomahawk
„Castorul Curajos”: Exercițiul NATO care supune tancurile Leopard 2 la cel mai greu test. Miza – „coloana vertebrală” a apărării pe Flancul Estic
Triumful neconvențional: Cum a devenit Donald Trump „președintele păcii” și miza următoarei faze a acordului Israel-Hamas
Armata României nu vrea elicoptere H215M, considerate prea vechi, deși francezii le-ar produce în țară. Iar pentru H225M francezii nu vor să ofere licență
Ascensiunea Coreei de Sud: De ce vrea compania Hanwha să fabrice artilerie K9A2 și obuze direct în SUA, luând fața giganților locali
Strategia sinucigașă a Germaniei lui Merkel: Antrenament modern pentru trupele ruse, promisiuni de echipamente militare și acces la documente clasificate
Lovitură în inima logisticii ruse din Crimeea. Dronele Ucrainei „au aprins” rezervorul care alimentează mașinăria de război a Armatei ruse din sudul Ucrainei
Rusia vrea să „spargă” zidul spre Europa cu T-90: Producția de tancuri, cu motoarele turate la maximum. 2036, anul zero?
Toți ostaticii israelieni au fost eliberați din Fâșia Gaza. „Acordul Trump” pentru pace va fi concretizat la summitul din Egipt
Danemarca, acord pentru încă 16 avioane F-35. Flota daneză va cuprinde și drone de luptă colaborative
Rusia anunță că dezvoltă o „armă minune” pe care o va prezenta curând. Arme „minuni” au mai fost și tancurile T-14 sau avioanele Su-57
Submarinul rusesc Novorossiisk, a ieșit din nou la suprafață în largul coastelor Franței. Moscova neagă o posibilă avarie
Livrarea Tomahawk, tot mai aproape. Trump avertizează că e pregătit să ajute Ucraina dacă Putin nu oprește războiul
Star Wars 2.0 | China susține că are deja un concurent la sistemul antirachetă ”Golden Dome”
Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în dialog cu Tudor Curtifan. Photo: DefenseRomania
EXCLUSIV
Relațiile politice și militare dintre România și Turcia, principalul nostru aliat în regiune | ES Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei, în exclusivitate la DefenseRomania
Din tranșeea tăcerii la tribuna Europei: Un fost militar român înfruntă monștrii trecutului și indiferența prezentului
Mirage 2000D, în noua configurare RMV sau pe scurt „Vânătorul de drone”. Ce îmbunătățiri au adus francezii după ce au studiat războiul purtat de ruși
Hamas a capitulat. Gruparea teroristă a acceptat să predea conducerea Fâșiei Gaza după războiul cu Israelul
pixel