Pe 16 august a.c., la solicitarea Armeniei, va avea loc ședința extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU privind deteriorarea situației umanitare din Nagorno-Karabah și riscurile evoluției foametei, fapte care necesită un răspuns eficient și în timp util din partea comunității internaționale pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar.
Sergey Minasyan, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, a explicat, într-un interviu exclusiv DefenseRomânia, care sunt evoluțiile din regiune.
DefenseRomânia: Știrile pe care le citim despre Nagorno-Karabah ne neliniștesc, în acest context, vă rugăm să ne prezentați evoluția situației îngrijorătoare în care se află populația din Nagorno-Karabah.
Sergey Minasyan: După cum probabil știți, coridorul Lachin - singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de restul lumii, continua să fie supus blocadei de către Azerbaidjan din decembrie 2022. Așadar, de mai bine de 8 luni, din cauza blocadei ilegale, situația de la fața locului se deteriorează pe zi ce trece, chiar dacă pe 22 februarie, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ordonat Azerbaidjanului să ia toate măsurile necesare pentru a asigura circulația nestingherită a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul coridorului Lachin în ambele sensuri de mers.
În pofida acestui ordin, pe 23 aprilie, Azerbaidjanul și-a instalat ilegal un punct de control pe coridorul Lachin.
Pe 15 iunie, Azerbaidjanul a mers și mai departe cu blocând total coridorul prin interzicerea oricărui acces în Nagorno-Karabah, chiar și a celui umanitar, inclusiv accesul Comitetului Internațional al Crucii Roșii.
Pe 6 iulie, CIJ și-a publicat decizia reafirmând că Azerbaidjan are obligația legală internațională de a lua toate măsurile necesare pe care le are la dispoziție pentru a asigura circulația nestingherită a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul coridorului Lachin în ambele direcții și, prin urmare, încetarea imediată a funcționării punctului său de control, deoarece acesta încalcă indubitabil drepturile armenilor care locuiesc în Nagorno-Karabah, fapt care constituie o discriminare potrivit Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
În acest moment, cele mai stringente, din perspectiva umanitară, sunt problemele energetice și de securitate alimentară, dar și perturbarea bunei funcționări a sistemului de sănătate. Întreaga lume nu poate rămâne tăcută și indiferentă față de această catastrofă umanitară care s-a conturat deja și care trebuie stopată prin acțiuni ferme și imediate.
Ne-ați putea oferi mai multe detalii referitoare la consecințele crizei umanitare provocate de blocada asupra Coridorului Lachin și impactul acesteia asupra populației din Nagorno-Karabah?
S.M.: Începând cu 15 iunie a acestui an, Azerbaidjan a oprit complet trecerea oricăror livrări umanitare, fapt care a dus la o penurie critică de alimente, materiale medicale și alte bunuri esențiale, creând o adevărată criză umanitară. Întreruperea furnizării de energie electrică și gaz a paralizat serviciile sociale și de sănătate și sistemul de transport, privând de drepturile fundamentale ale omului, populația aflată sub asediu.
În lipsa alimentelor, a medicamentelor, a altor bunuri de bază, dar și a vitaminelor esențiale se luptă să supraviețuiască :
30.000 de copii
aproximativ 2.000 de femei însărcinate
20.000 de bătrâni
9.000 de persoane cu dizabilități.
Potrivit datelor oficiale, începând cu luna iulie a.c., au crescut cu 91% cazurile de pierdere a cunoștinței. Așadar, blocada are un impact deosebit de devastator asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației.
De altfel, singura misiune umanitară internațională din Nagorno-Karabah - Comitetului Internațional al Crucii Roșii, a tras un semnal de alarmă prin intermediul comunicatului său de presă din 25 iulie a.c., în care și-a exprimat îngrijorarea față de problemele umanitare tot mai mari și a subliniat că în prezent nu este în măsură să transporte asistență umanitară populației civile prin coridorul Lachin. Totodată a fost accentuat faptul că aceste convoaie de ajutor umanitar sunt vitale pentru populația din zonă.
La 3 zile de la transmiterea acestei informări, autoritățile azere l-au arestat pe Vagif Khachatryan, în vârstă de 68 de ani, care era transportat de CICR din Nagorno-Karabah în Armenia pentru tratament medical de urgență. Arestarea unei persoane aflate sub protecția CICR al cărei transfer a fost stabilit în prealabil cu Azerbaidjanul nu este doar un act perfid, ci o obstrucționare foarte calculată a activității CICR în Nagorno-Karabakh.
Pentru a răspunde nevoilor de salvare a vieților persoanelor vulnerabile, la 26 iulie, Guvernul Armeniei a decis să livreze în Nagorno-Karabah un transport de aproximativ 400 de tone de bunuri esențiale, în principal alimente și provizii medicale. Am făcut apel la forțele de menținere a păcii din Federația Rusă să asigure furnizarea de asistență umanitară către cei aflați în nevoie - o practică stabilită pe parcursul ultimilor luni. Din păcate, și în prezent, transportul umanitar a rămas la intrarea în coridorul Lachin din cauza obstrucționării și a respingerii transferului de către partea azeră.
Situația umanitară îngrozitoare de la fața locului și riscurile evoluției foametei în Nagorno-Karabah necesită un răspuns eficient și în timp util din partea comunității internaționale pentru a asigura punerea completă și necondiționată în aplicare a deciziilor CIJ și respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar. Totodată așteptăm din partea comunității internaționale o condamnare clară a acțiunilor ilegale și inumane ale autorităților azere și obligarea acestora să înceteze imediat blocada instituită asupra coridorului Lachin și să asigure libera circulație a persoanelor și a mărfurilor prin acesta.
Pe zi ce trece, oficialități din SUA, Franța și multe alte țări membre UE, dar și Parlamentul și, Comisia Europeană, sau Comitetul Internațional al Crucii Roșii și alte instituții internaționale vin cu declarații cu privire la situația actuală din coridorul Lachin, în care condamnă acțiunile Azerbaidjanului și cer părții azere să asigure trecerea liberă a persoanelor și a bunurilor umanitare prin coridorul Lachin. În egală măsură, ne așteptăm ca prietenii și partenerii noștri din România să se alăture acestei cauze, asa cum au făcut-o deja celelalte state, dar și Uniunea Europeană în persoana Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, care a menționat, în special, că: ”este sarcina autorităților azere să garanteze siguranța și libertatea de mișcare de-a lungul coridorului Lachin în mod iminent și să nu permită escaladarea în continuare a crizei”.
La ce etapă se află procesul de negociere armeano-azer și dacă există vreo șansă pentru soluționarea pe cale diplomatică a situației?
S.M.: În acest context, doresc să subliniez câteva detalii referitoare la evoluțiile recente din procesul de negociere armeano-azer. Partea armeană se angajează să-și continue eforturile pentru normalizarea relațiilor cu Azerbaidjan și își manifestă deschiderea spre o nouă eră a păcii în regiunea noastră. Armenia este convinsă că pacea durabilă în regiune este posibilă cu condiția ca părțile să arate o mai mare disponibilitate în abordarea cauzelor fundamentale ale conflictului. În acest sens, problema drepturilor și securității populației armene din Nagorno-Karabah este esențială. După cum a afirmat recent Primul Ministru al Republicii Armenia, Nikol Pashinyan problema drepturilor și securității armenilor din Nagorno-Karabah trebuie discutată în cadrul unui mecanism internațional, prin dialogul direct între Stepanakert și Baku. Respectul reciproc pentru integritatea teritorială a țărilor din Caucazul de Sud nu ar trebui și nu ar putea fi în niciun caz interpretate greșit și folosite cu drept de licență pentru epurările etnice în Nagorno-Karabah.
În acest sens, dorim să subliniem importanța negocierilor mediate și facilitate de partenerii noștri de pe arena internațională. Apreciem eforturile și devotamentul lor față de agenda de pace și pentru un viitor mai bun pentru regiunea noastră. Una dintre cele mai importante probleme ale acestor negocieri se referă la recunoașterea reciprocă a frontierelor interstatale existente. Conform Declarației de la Almatî din 1991, granițele administrative ale fostelor republici sovietice, Armenia și Azerbaidjan au fost recunoscute ca granițe interstatale. Armenia pledează pentru a avea o delimitare clară, pentru a evita orice revendicare teritorială ulterioară și pentru a exclude posibilitatea uzului de forță sau o amenințare de uz de forță, în vederea materializării acestor revendicări. Și pentru a evita orice alte ambiguități, ne propunem să recunoaștem ca bază pentru delimitarea frontierei de stat, cele mai recente hărți care există.
Care sunt perspectivele deblocării căilor de comunicații din regiune?
S.M.: În acest moment, dorim să reafirmăm că Armenia a susținut dintotdeauna deschiderea căilor regionale de comunicații închise de cei doi vecini ai noștri, iar, drept urmare, Armenia ar putea depăși consecințele blocadei turco-azere și ar putea deveni un hub regional. Așadar, o altă problemă de pe agenda noastră de negocieri atât cu Turcia, cât și cu Azerbaidjanul este legată de deblocarea transporturilor regionale și a legăturilor economice.
Fiind o țară fără ieșire la mare și având granițe închise cu doi dintre vecinii săi, Armenia și-a exprimat de multe ori disponibilitatea să urmărească această agendă, prin înțelegerea clară a faptului că toate legăturile de comunicație trebuie să funcționeze pornind de la suveranitatea și jurisdicția națională a țărilor și în conformitate cu principiile egalității și reciprocității. Progresele realizate în ultimii trei ani, în această direcție, ne oferă un dram de optimism pentru a ne urma scopul, așa cum îl mai numim, intersecția armenească din Caucazul de Sud.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
Statele Unite trimit un al doilea portavion în Orientul Mijlociu, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, invocând protecția fluxurilor comerciale în regiune, relatează Agerpres, AFP și Reuters. E vorba de portavionul USS Carl Vinson.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat aspru presupusa lipsă de acţiune a Danemarcei în Groenlanda, pe care Donald Trump a reafirmat că vrea să o anexeze, în cursul vizitei sale vineri la singura bază militară americană din teritoriu, relatează Agerpres și AFP.
Vicepreședintele SUA JD Vance și soția sa au aterizat vineri, 28 martie, la stația spațială militară americană Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Vizita lui Vance pe insula arctică a iritat politicienii din Groenlanda și Danemarca, apărând în peisajul politic global ca un nou exemplu a nivelului la care se poate ajunge atunci când oameni mici conduc o țară mare.
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
CEO-ul Armin Papperger a vizitat vineri uzina Volkswagen din Osnabrück, ca parte a unei delegații a principalului producător de muniție din Europa. Demersurile se înscriu într-o serie întreagă de acțiuni și declarații care prefigurează investiții majore în industria europeană de apărare.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
