Ce se întâmplă în Nagorno-Karabah? Zeci de mii de oameni luptă să supraviețuiască după ce azerii au blocat coridorul Lachin
Sergey Minasyan, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, a acordat un interviu în exclusivitate pentru DefenseRomânia, în care discută despre situaţia umanitară din Nagorno-Karabah.
Pe 16 august a.c., la solicitarea Armeniei, va avea loc ședința extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU privind deteriorarea situației umanitare din Nagorno-Karabah și riscurile evoluției foametei, fapte care necesită un răspuns eficient și în timp util din partea comunității internaționale pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar.
Sergey Minasyan, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, a explicat, într-un interviu exclusiv DefenseRomânia, care sunt evoluțiile din regiune.
DefenseRomânia: Știrile pe care le citim despre Nagorno-Karabah ne neliniștesc, în acest context, vă rugăm să ne prezentați evoluția situației îngrijorătoare în care se află populația din Nagorno-Karabah.
Sergey Minasyan: După cum probabil știți, coridorul Lachin - singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de restul lumii, continua să fie supus blocadei de către Azerbaidjan din decembrie 2022. Așadar, de mai bine de 8 luni, din cauza blocadei ilegale, situația de la fața locului se deteriorează pe zi ce trece, chiar dacă pe 22 februarie, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ordonat Azerbaidjanului să ia toate măsurile necesare pentru a asigura circulația nestingherită a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul coridorului Lachin în ambele sensuri de mers.
În pofida acestui ordin, pe 23 aprilie, Azerbaidjanul și-a instalat ilegal un punct de control pe coridorul Lachin.
Pe 15 iunie, Azerbaidjanul a mers și mai departe cu blocând total coridorul prin interzicerea oricărui acces în Nagorno-Karabah, chiar și a celui umanitar, inclusiv accesul Comitetului Internațional al Crucii Roșii.
Pe 6 iulie, CIJ și-a publicat decizia reafirmând că Azerbaidjan are obligația legală internațională de a lua toate măsurile necesare pe care le are la dispoziție pentru a asigura circulația nestingherită a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul coridorului Lachin în ambele direcții și, prin urmare, încetarea imediată a funcționării punctului său de control, deoarece acesta încalcă indubitabil drepturile armenilor care locuiesc în Nagorno-Karabah, fapt care constituie o discriminare potrivit Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
În acest moment, cele mai stringente, din perspectiva umanitară, sunt problemele energetice și de securitate alimentară, dar și perturbarea bunei funcționări a sistemului de sănătate. Întreaga lume nu poate rămâne tăcută și indiferentă față de această catastrofă umanitară care s-a conturat deja și care trebuie stopată prin acțiuni ferme și imediate.
Ne-ați putea oferi mai multe detalii referitoare la consecințele crizei umanitare provocate de blocada asupra Coridorului Lachin și impactul acesteia asupra populației din Nagorno-Karabah?
S.M.: Începând cu 15 iunie a acestui an, Azerbaidjan a oprit complet trecerea oricăror livrări umanitare, fapt care a dus la o penurie critică de alimente, materiale medicale și alte bunuri esențiale, creând o adevărată criză umanitară. Întreruperea furnizării de energie electrică și gaz a paralizat serviciile sociale și de sănătate și sistemul de transport, privând de drepturile fundamentale ale omului, populația aflată sub asediu.
În lipsa alimentelor, a medicamentelor, a altor bunuri de bază, dar și a vitaminelor esențiale se luptă să supraviețuiască :
30.000 de copii
aproximativ 2.000 de femei însărcinate
20.000 de bătrâni
9.000 de persoane cu dizabilități.
Potrivit datelor oficiale, începând cu luna iulie a.c., au crescut cu 91% cazurile de pierdere a cunoștinței. Așadar, blocada are un impact deosebit de devastator asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației.
De altfel, singura misiune umanitară internațională din Nagorno-Karabah - Comitetului Internațional al Crucii Roșii, a tras un semnal de alarmă prin intermediul comunicatului său de presă din 25 iulie a.c., în care și-a exprimat îngrijorarea față de problemele umanitare tot mai mari și a subliniat că în prezent nu este în măsură să transporte asistență umanitară populației civile prin coridorul Lachin. Totodată a fost accentuat faptul că aceste convoaie de ajutor umanitar sunt vitale pentru populația din zonă.
La 3 zile de la transmiterea acestei informări, autoritățile azere l-au arestat pe Vagif Khachatryan, în vârstă de 68 de ani, care era transportat de CICR din Nagorno-Karabah în Armenia pentru tratament medical de urgență. Arestarea unei persoane aflate sub protecția CICR al cărei transfer a fost stabilit în prealabil cu Azerbaidjanul nu este doar un act perfid, ci o obstrucționare foarte calculată a activității CICR în Nagorno-Karabakh.
Pentru a răspunde nevoilor de salvare a vieților persoanelor vulnerabile, la 26 iulie, Guvernul Armeniei a decis să livreze în Nagorno-Karabah un transport de aproximativ 400 de tone de bunuri esențiale, în principal alimente și provizii medicale. Am făcut apel la forțele de menținere a păcii din Federația Rusă să asigure furnizarea de asistență umanitară către cei aflați în nevoie - o practică stabilită pe parcursul ultimilor luni. Din păcate, și în prezent, transportul umanitar a rămas la intrarea în coridorul Lachin din cauza obstrucționării și a respingerii transferului de către partea azeră.
Situația umanitară îngrozitoare de la fața locului și riscurile evoluției foametei în Nagorno-Karabah necesită un răspuns eficient și în timp util din partea comunității internaționale pentru a asigura punerea completă și necondiționată în aplicare a deciziilor CIJ și respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar. Totodată așteptăm din partea comunității internaționale o condamnare clară a acțiunilor ilegale și inumane ale autorităților azere și obligarea acestora să înceteze imediat blocada instituită asupra coridorului Lachin și să asigure libera circulație a persoanelor și a mărfurilor prin acesta.
Pe zi ce trece, oficialități din SUA, Franța și multe alte țări membre UE, dar și Parlamentul și, Comisia Europeană, sau Comitetul Internațional al Crucii Roșii și alte instituții internaționale vin cu declarații cu privire la situația actuală din coridorul Lachin, în care condamnă acțiunile Azerbaidjanului și cer părții azere să asigure trecerea liberă a persoanelor și a bunurilor umanitare prin coridorul Lachin. În egală măsură, ne așteptăm ca prietenii și partenerii noștri din România să se alăture acestei cauze, asa cum au făcut-o deja celelalte state, dar și Uniunea Europeană în persoana Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, care a menționat, în special, că: ”este sarcina autorităților azere să garanteze siguranța și libertatea de mișcare de-a lungul coridorului Lachin în mod iminent și să nu permită escaladarea în continuare a crizei”.
La ce etapă se află procesul de negociere armeano-azer și dacă există vreo șansă pentru soluționarea pe cale diplomatică a situației?
S.M.: În acest context, doresc să subliniez câteva detalii referitoare la evoluțiile recente din procesul de negociere armeano-azer. Partea armeană se angajează să-și continue eforturile pentru normalizarea relațiilor cu Azerbaidjan și își manifestă deschiderea spre o nouă eră a păcii în regiunea noastră. Armenia este convinsă că pacea durabilă în regiune este posibilă cu condiția ca părțile să arate o mai mare disponibilitate în abordarea cauzelor fundamentale ale conflictului. În acest sens, problema drepturilor și securității populației armene din Nagorno-Karabah este esențială. După cum a afirmat recent Primul Ministru al Republicii Armenia, Nikol Pashinyan problema drepturilor și securității armenilor din Nagorno-Karabah trebuie discutată în cadrul unui mecanism internațional, prin dialogul direct între Stepanakert și Baku. Respectul reciproc pentru integritatea teritorială a țărilor din Caucazul de Sud nu ar trebui și nu ar putea fi în niciun caz interpretate greșit și folosite cu drept de licență pentru epurările etnice în Nagorno-Karabah.
În acest sens, dorim să subliniem importanța negocierilor mediate și facilitate de partenerii noștri de pe arena internațională. Apreciem eforturile și devotamentul lor față de agenda de pace și pentru un viitor mai bun pentru regiunea noastră. Una dintre cele mai importante probleme ale acestor negocieri se referă la recunoașterea reciprocă a frontierelor interstatale existente. Conform Declarației de la Almatî din 1991, granițele administrative ale fostelor republici sovietice, Armenia și Azerbaidjan au fost recunoscute ca granițe interstatale. Armenia pledează pentru a avea o delimitare clară, pentru a evita orice revendicare teritorială ulterioară și pentru a exclude posibilitatea uzului de forță sau o amenințare de uz de forță, în vederea materializării acestor revendicări. Și pentru a evita orice alte ambiguități, ne propunem să recunoaștem ca bază pentru delimitarea frontierei de stat, cele mai recente hărți care există.
Care sunt perspectivele deblocării căilor de comunicații din regiune?
S.M.: În acest moment, dorim să reafirmăm că Armenia a susținut dintotdeauna deschiderea căilor regionale de comunicații închise de cei doi vecini ai noștri, iar, drept urmare, Armenia ar putea depăși consecințele blocadei turco-azere și ar putea deveni un hub regional. Așadar, o altă problemă de pe agenda noastră de negocieri atât cu Turcia, cât și cu Azerbaidjanul este legată de deblocarea transporturilor regionale și a legăturilor economice.
Fiind o țară fără ieșire la mare și având granițe închise cu doi dintre vecinii săi, Armenia și-a exprimat de multe ori disponibilitatea să urmărească această agendă, prin înțelegerea clară a faptului că toate legăturile de comunicație trebuie să funcționeze pornind de la suveranitatea și jurisdicția națională a țărilor și în conformitate cu principiile egalității și reciprocității. Progresele realizate în ultimii trei ani, în această direcție, ne oferă un dram de optimism pentru a ne urma scopul, așa cum îl mai numim, intersecția armenească din Caucazul de Sud.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
