Pe 16 august a.c., la solicitarea Armeniei, va avea loc ședința extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU privind deteriorarea situației umanitare din Nagorno-Karabah și riscurile evoluției foametei, fapte care necesită un răspuns eficient și în timp util din partea comunității internaționale pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar.
Sergey Minasyan, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, a explicat, într-un interviu exclusiv DefenseRomânia, care sunt evoluțiile din regiune.
DefenseRomânia: Știrile pe care le citim despre Nagorno-Karabah ne neliniștesc, în acest context, vă rugăm să ne prezentați evoluția situației îngrijorătoare în care se află populația din Nagorno-Karabah.
Sergey Minasyan: După cum probabil știți, coridorul Lachin - singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de restul lumii, continua să fie supus blocadei de către Azerbaidjan din decembrie 2022. Așadar, de mai bine de 8 luni, din cauza blocadei ilegale, situația de la fața locului se deteriorează pe zi ce trece, chiar dacă pe 22 februarie, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ordonat Azerbaidjanului să ia toate măsurile necesare pentru a asigura circulația nestingherită a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul coridorului Lachin în ambele sensuri de mers.
În pofida acestui ordin, pe 23 aprilie, Azerbaidjanul și-a instalat ilegal un punct de control pe coridorul Lachin.
Pe 15 iunie, Azerbaidjanul a mers și mai departe cu blocând total coridorul prin interzicerea oricărui acces în Nagorno-Karabah, chiar și a celui umanitar, inclusiv accesul Comitetului Internațional al Crucii Roșii.
Pe 6 iulie, CIJ și-a publicat decizia reafirmând că Azerbaidjan are obligația legală internațională de a lua toate măsurile necesare pe care le are la dispoziție pentru a asigura circulația nestingherită a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul coridorului Lachin în ambele direcții și, prin urmare, încetarea imediată a funcționării punctului său de control, deoarece acesta încalcă indubitabil drepturile armenilor care locuiesc în Nagorno-Karabah, fapt care constituie o discriminare potrivit Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
În acest moment, cele mai stringente, din perspectiva umanitară, sunt problemele energetice și de securitate alimentară, dar și perturbarea bunei funcționări a sistemului de sănătate. Întreaga lume nu poate rămâne tăcută și indiferentă față de această catastrofă umanitară care s-a conturat deja și care trebuie stopată prin acțiuni ferme și imediate.
Ne-ați putea oferi mai multe detalii referitoare la consecințele crizei umanitare provocate de blocada asupra Coridorului Lachin și impactul acesteia asupra populației din Nagorno-Karabah?
S.M.: Începând cu 15 iunie a acestui an, Azerbaidjan a oprit complet trecerea oricăror livrări umanitare, fapt care a dus la o penurie critică de alimente, materiale medicale și alte bunuri esențiale, creând o adevărată criză umanitară. Întreruperea furnizării de energie electrică și gaz a paralizat serviciile sociale și de sănătate și sistemul de transport, privând de drepturile fundamentale ale omului, populația aflată sub asediu.
În lipsa alimentelor, a medicamentelor, a altor bunuri de bază, dar și a vitaminelor esențiale se luptă să supraviețuiască :
30.000 de copii
aproximativ 2.000 de femei însărcinate
20.000 de bătrâni
9.000 de persoane cu dizabilități.
Potrivit datelor oficiale, începând cu luna iulie a.c., au crescut cu 91% cazurile de pierdere a cunoștinței. Așadar, blocada are un impact deosebit de devastator asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației.
De altfel, singura misiune umanitară internațională din Nagorno-Karabah - Comitetului Internațional al Crucii Roșii, a tras un semnal de alarmă prin intermediul comunicatului său de presă din 25 iulie a.c., în care și-a exprimat îngrijorarea față de problemele umanitare tot mai mari și a subliniat că în prezent nu este în măsură să transporte asistență umanitară populației civile prin coridorul Lachin. Totodată a fost accentuat faptul că aceste convoaie de ajutor umanitar sunt vitale pentru populația din zonă.
La 3 zile de la transmiterea acestei informări, autoritățile azere l-au arestat pe Vagif Khachatryan, în vârstă de 68 de ani, care era transportat de CICR din Nagorno-Karabah în Armenia pentru tratament medical de urgență. Arestarea unei persoane aflate sub protecția CICR al cărei transfer a fost stabilit în prealabil cu Azerbaidjanul nu este doar un act perfid, ci o obstrucționare foarte calculată a activității CICR în Nagorno-Karabakh.
Pentru a răspunde nevoilor de salvare a vieților persoanelor vulnerabile, la 26 iulie, Guvernul Armeniei a decis să livreze în Nagorno-Karabah un transport de aproximativ 400 de tone de bunuri esențiale, în principal alimente și provizii medicale. Am făcut apel la forțele de menținere a păcii din Federația Rusă să asigure furnizarea de asistență umanitară către cei aflați în nevoie - o practică stabilită pe parcursul ultimilor luni. Din păcate, și în prezent, transportul umanitar a rămas la intrarea în coridorul Lachin din cauza obstrucționării și a respingerii transferului de către partea azeră.
Situația umanitară îngrozitoare de la fața locului și riscurile evoluției foametei în Nagorno-Karabah necesită un răspuns eficient și în timp util din partea comunității internaționale pentru a asigura punerea completă și necondiționată în aplicare a deciziilor CIJ și respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar. Totodată așteptăm din partea comunității internaționale o condamnare clară a acțiunilor ilegale și inumane ale autorităților azere și obligarea acestora să înceteze imediat blocada instituită asupra coridorului Lachin și să asigure libera circulație a persoanelor și a mărfurilor prin acesta.
Pe zi ce trece, oficialități din SUA, Franța și multe alte țări membre UE, dar și Parlamentul și, Comisia Europeană, sau Comitetul Internațional al Crucii Roșii și alte instituții internaționale vin cu declarații cu privire la situația actuală din coridorul Lachin, în care condamnă acțiunile Azerbaidjanului și cer părții azere să asigure trecerea liberă a persoanelor și a bunurilor umanitare prin coridorul Lachin. În egală măsură, ne așteptăm ca prietenii și partenerii noștri din România să se alăture acestei cauze, asa cum au făcut-o deja celelalte state, dar și Uniunea Europeană în persoana Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, care a menționat, în special, că: ”este sarcina autorităților azere să garanteze siguranța și libertatea de mișcare de-a lungul coridorului Lachin în mod iminent și să nu permită escaladarea în continuare a crizei”.
La ce etapă se află procesul de negociere armeano-azer și dacă există vreo șansă pentru soluționarea pe cale diplomatică a situației?
S.M.: În acest context, doresc să subliniez câteva detalii referitoare la evoluțiile recente din procesul de negociere armeano-azer. Partea armeană se angajează să-și continue eforturile pentru normalizarea relațiilor cu Azerbaidjan și își manifestă deschiderea spre o nouă eră a păcii în regiunea noastră. Armenia este convinsă că pacea durabilă în regiune este posibilă cu condiția ca părțile să arate o mai mare disponibilitate în abordarea cauzelor fundamentale ale conflictului. În acest sens, problema drepturilor și securității populației armene din Nagorno-Karabah este esențială. După cum a afirmat recent Primul Ministru al Republicii Armenia, Nikol Pashinyan problema drepturilor și securității armenilor din Nagorno-Karabah trebuie discutată în cadrul unui mecanism internațional, prin dialogul direct între Stepanakert și Baku. Respectul reciproc pentru integritatea teritorială a țărilor din Caucazul de Sud nu ar trebui și nu ar putea fi în niciun caz interpretate greșit și folosite cu drept de licență pentru epurările etnice în Nagorno-Karabah.
În acest sens, dorim să subliniem importanța negocierilor mediate și facilitate de partenerii noștri de pe arena internațională. Apreciem eforturile și devotamentul lor față de agenda de pace și pentru un viitor mai bun pentru regiunea noastră. Una dintre cele mai importante probleme ale acestor negocieri se referă la recunoașterea reciprocă a frontierelor interstatale existente. Conform Declarației de la Almatî din 1991, granițele administrative ale fostelor republici sovietice, Armenia și Azerbaidjan au fost recunoscute ca granițe interstatale. Armenia pledează pentru a avea o delimitare clară, pentru a evita orice revendicare teritorială ulterioară și pentru a exclude posibilitatea uzului de forță sau o amenințare de uz de forță, în vederea materializării acestor revendicări. Și pentru a evita orice alte ambiguități, ne propunem să recunoaștem ca bază pentru delimitarea frontierei de stat, cele mai recente hărți care există.
Care sunt perspectivele deblocării căilor de comunicații din regiune?
S.M.: În acest moment, dorim să reafirmăm că Armenia a susținut dintotdeauna deschiderea căilor regionale de comunicații închise de cei doi vecini ai noștri, iar, drept urmare, Armenia ar putea depăși consecințele blocadei turco-azere și ar putea deveni un hub regional. Așadar, o altă problemă de pe agenda noastră de negocieri atât cu Turcia, cât și cu Azerbaidjanul este legată de deblocarea transporturilor regionale și a legăturilor economice.
Fiind o țară fără ieșire la mare și având granițe închise cu doi dintre vecinii săi, Armenia și-a exprimat de multe ori disponibilitatea să urmărească această agendă, prin înțelegerea clară a faptului că toate legăturile de comunicație trebuie să funcționeze pornind de la suveranitatea și jurisdicția națională a țărilor și în conformitate cu principiile egalității și reciprocității. Progresele realizate în ultimii trei ani, în această direcție, ne oferă un dram de optimism pentru a ne urma scopul, așa cum îl mai numim, intersecția armenească din Caucazul de Sud.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).
Producătorul italian de camioane Iveco a declarat marți că se află în discuții „continue și avansate” cu mai multe părți pentru două tranzacții separate: una referitoare la divizia sa de apărare și cealaltă la restul companiei, relatează Reuters.
Colombianul Andres Alfonso de la Hoz de la Cruz, în vârstă de 27 de ani, este responsabil pentru mai multe atacuri pe teritoriul statelor europene, sud-americanul acționând la ordinele Rusiei.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.
Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea Kaliningradului.
Încetarea focului intră în vigoare după negocieri intense în Malaezia, susținute de mediatori internaționali.
„Nu mai sunt interesat să vorbesc cu președintele rus Vladimir Putin”, a declarat președintele american Donald Trump într-o conferință de presă după discuțiile cu premierul britanic Keir Starmer, luni. Potrivit lui Trump, după fiecare dintre discuții, părea că se apropie un armistițiu, iar apoi au urmat atacuri cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene.
Pe 27 iulie, președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit în Scoția cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat despre acordul comercial dintre Washington și Bruxelles, iar potrivit șefului Casei Albe, UE și SUA „au ajuns la un acord” care prevede introducerea unor tarife de 15% pentru cea mai mare parte a bunurilor provenite din Uniunea Europeană.
Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.
Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.
Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.
Starlink, serviciul de internet prin satelit operat de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, a suferit joi o pană de curent generalizată care a afectat clienții din întreaga lume, relatează Agerpres și DPA.
Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.
Piața forței de muncă de astăzi nu este încă lipsită de ageism, dar această problemă devine încet un lucru al trecutului. Multe companii nu țin cont de vârstă, ci de flexibilitate, adaptabilitate, capacitatea de comunicare și dorința de a învăța.
Fostul șef al CIA susține că Trump nu va opri ambițiile lui Putin și că Europa plătește acum prețul neatenției.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o reechilibrare „esențială” a relațiilor comerciale cu China în timpul unui summit tensionat de joi cu președintele Xi Jinping, afirmând că relațiile se află într-un „punct de inflexiune”
În perioada 4-18 august curent, la Centrele de Instruire ale Armatei Naționale se va desfășura exercițiul anual „Scutul de Foc – 2025”.
Uniunea Europeană este decisă să interzică în totalitate importul sau tranzacțiile de produse petroliere derivate din petrol rusesc, iar măsura va intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2026, după cum a informat pe 22 iulie reprezentantul Comisiei Europene, Olof Gill, la o conferință de presă desfășurată la Bruxelles.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat o lege care va face ca Biroul Național Anticorupție (NABU) al Ucrainei și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) să depindă de deciziile Procurorului General. Legea fusese aprobată anterior de parlamentul țării.
Președintele american Donald Trump a anunțat marți seară un acord comercial cu Japonia, care include un tarif de 15% pentru importurile de bunuri în Statele Unite, inclusiv autoturisme. În baza acordului, Japonia va investi, de asemenea, 550 de miliarde de dolari în Statele Unite și își va deschide piața pentru bunurile americane, potrivit lui Trump.
Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.
Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce PDM a pierdut puterea în fața unei coaliții formate din blocul ACUM (Platforma DA și PAS) și PSRM.
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana-Silvia Țoiu, întreprinde marți o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitația ministrului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi. Agenda vizitei include întrevederi cu viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popşoi, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean.
Compania canadiană Central European Petroleum (CEP) a anunțat descoperirea unui zăcământ gigantic de petrol și gaze în Marea Baltică, în Polonia, lângă granița cu Germania.
Președintele azer Ilham Aliyev i-a îndemnat pe ucrainenii care se opun invaziei Rusiei în weekend să „nu accepte niciodată ocupația” teritoriului lor, un semn în plus al relațiilor tensionate dintre Baku și Moscova.
Următoarea rundă de discuții între reprezentanții Ucrainei și Rusiei va avea loc miercuri la Istanbul, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Pilotul unui avion de pasageri a fost nevoit să execute o "manevră agresivă" pentru a evita o coliziune în aer cu un bombardier B-52 la apropierea de Minot, Dakota de Nord, relatează agenția Agerpres, care citează postul de televiziune american ABC News.
O invitație oficială din partea președintelui american Donald Trump a fost transmisă președintelui român Nicușor Dan, a anunțat Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pe probleme de securitate și șeful cancelariei.
Unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale ultimelor zile a fost o postare a președintelui american Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Postarea, apărută joi dimineață, a generat un val de reacții, mai ales pentru că a apărut pe fondul discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina, discuții în care chiar Trump este implicat.
În mijlocul unui conflict care a redefinit războiul modern, transformând drona într-un instrument strategic de maximă importanță, un scandal izbucnit la fabrica franceză Renault ridică o întrebare inconfortabilă: cât de adâncă este influența rusească în Europa, chiar și acolo unde te-ai aștepta mai puțin? Deși pare un simplu conflict de muncă, opoziția unor angajați Renault față de producția de drone pentru Ucraina pare a fi mult mai mult decât atât.
Războiul din Ucraina a rescris multe reguli ale conflictului modern, iar drona a devenit vedeta incontestabilă. De la drone de recunoaștere minuscule la "viespi" FPV (first-person view), aceste vehicule aeriene fără pilot au dovedit că pot paraliza mișcări de trupe, pot lovi zone care erau considerate pana recent de neatins și pot provoca o uzură constantă inamicului. Cu toate acestea, sub zumzetul omniprezent al dronelor se ascunde o întrebare fundamentală pentru Alianța Nord-Atlantică: pot aceste instrumente ieftine să înlocuiască artileria, tancurile și rachetele tradiționale, care costă milioane de dolari?
Relațiile dintre Statele Unite și Turcia continuă să fie tensionate, iar poziția Washingtonului privind reintegrarea Ankarei în programul de avioane de luptă F-35 rămâne neschimbată. Într-o scrisoare oficială, Departamentul de Stat american a confirmat că opoziția sa este neclintită, reiterând condițiile pe care Turcia ar trebui să le îndeplinească pentru a spera la o normalizare a situației.
Ucraina a anunțat o nouă armă de temut, racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune denumită „Flamingo”, capabilă să lovească ținte la o distanță de 3.000 de kilometri. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat testele și a estimat că producția de masă va începe la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Dar, în spatele succesului propagandistic, se ascunde o poveste plină de contradicții și întrebări.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Sikorsky a anunțat un nou contract cu US Army pentru modernizarea elicopterelor Black Hawk.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Serbia își dotează masiv armata cu echipament israelian, dar cantitatea nu e totul. Guvernul de la Belgrad pare că va primi de la Elbit un întreg ”pachet” de tehnologie militară, care include nu doar lansatoare, rachete și drone, ci și capacități de colectare informații și de război electronic.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În contextul geopolitic actual, Germania face un pas major pentru a-și redefini rolul pe scena europeană și globală. Un document detaliat, redactat de Ministerul Federal al Apărării, dezvăluie o strategie masivă de înarmare, cu un buget estimat la peste 350 de miliarde de euro până în 2041. Suma este uluitoare și subliniază o schimbare de paradigmă în politica de securitate a țării, aliniată la viziunea noului cancelar, Friedrich Merz.
Propagandiștii ruși au început să combine falsul cu ridicolul, anunțând pe 20 august că 1,7 milioane de militari ucraineni sunt morți și dispăruți de la începutul războiului. De ce Rusia nu a câștigat războiul până acum, dacă Ucraina a înregistrat pierderi atât de mari în cei trei ani și jumătate de război?
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Hudson Institute, generalul David Petraeus, fost comandant al principalelor comandamente militare ale SUA și fost Director al CIA, o figură respectată în rândul strategilor militari americani, a oferit o analiză detaliată și originală a războiului din Ucraina, subliniind în același timp lecțiile pe care Taiwanul ar trebui să le învețe. Potrivit acestuia, în pofida distanței geografice, ambele națiuni se confruntă cu provocări similare legate de descurajare și de modernizarea forțelor armate.
Pe 15 august, la Conferința de Securitate Internațională de la Moscova, a fost lansată o acuzație gravă. Igor Kostyukov, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului rus al Apărării, a acuzat direct Statele Unite de o campanie de „șantaj” împotriva guvernelor din regiunea Asia-Pacific. Potrivit acestuia, Washingtonul ar sabota deliberat exporturile de armament ale Rusiei, folosind amenințarea sancțiunilor pentru a anula contracte esențiale.
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a lansat recent un apel șocant, dar deloc surprinzător: Ucraina nu poate primi garanții de securitate „de neclintit” fără ca națiunile europene să trimită trupe pe teritoriul său. Într-o declarație pentru BBC, fostul premier danez a subliniat că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru a se constitui o „coaliție a celor dispuși” să acționeze. Aceste cuvinte, rostite la scurt timp după întâlnirile de la Washington și Alaska dintre liderii occidentali, scot la iveală o realitate dură: angajamentele verbale nu sunt suficiente, iar decalajul dintre retorică și acțiune în privința apărării Ucrainei este enorm.
Pe fondul unei operațiuni susținute în Fâșia Gaza, Ministerul israelian al Apărării a confirmat, pe 20 august, un program masiv de 1,5 miliarde de dolari pentru a accelera producția celor mai avansate vehicule blindate ale sale. Această investiție strategică urmărește să reînnoiască și să extindă capacitățile de manevră ale Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), semnalând o încredere continuă în forțele blindate grele, chiar și în contextul unei evoluții a războiului modern către utilizarea roiurilor de drone.
Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că evenimentele din Lituania şi România sunt comparabile cu situaţia din Polonia, referindu-se la căderea unui obiect în estul Poloniei, regiune care se învecinează cu Ucraina.România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a sunat, marți, pe președintele Türkiye, Recep Tayyip Erdogan.
Aeronavele IAR-99 Standard aflate în dotarea Bazei Aeriene de Instruire a Personalului Aeronautic "Aurel Vlaicu" se află într-un program de revitalizare care va conduce la prelungirea perioadei de operaţionalizare, dar termenul de livrare pentru cele cinci aeronave modernizate este, în continuare, o necunoscută.
Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a îndemnat la o construcţie mai rapidă a gardurilor de protecţie de-a lungul graniţelor ţării cu Rusia şi Belarus, aducând ca argument riscurile de securitate din războiul Moscovei în Ucraina, relatează Agerpres.
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
În contextul creșterii cererii pentru sisteme de apărare antiaeriană, gigantul american Raytheon Technologies (RTX) și partenerul său german, Diehl Defence, au semnat un memorandum de înțelegere pentru a relansa producția de componente ale rachetelor Stinger pe continentul european. Acordul, anunțat oficial printr-un comunicat de presă, este un răspuns direct la necesitatea de a suplimenta stocurile de armament ale țărilor NATO și partenerilor, în special pe fondul conflictului din Ucraina.
În spatele cortinei de sancțiuni și declarații diplomatice, un război economic se desfășoară pe mările lumii, alimentând mașina de război a Kremlinului. Un raport recent al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR) scoate la lumină o rețea vastă și clandestină de nave, o "flotă fantomă" care transportă petrol, milioane de tone de cereale și cărbune furate din Ucraina, subminând eforturile internaționale de a izola Rusia.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
După summitul cu Vladimir Putin, care a lăsat în urmă mai multe întrebări decât răspunsuri, Donald Trump a continuat spectacolul diplomatic la Casa Albă, întâlnindu-se cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu o serie de lideri europeni. Discuțiile, un amestec de declarații grandioase și ambiguități strategice, par să fi coagulat un singur punct ferm: Statele Unite nu vor trimite trupe la sol pentru a garanta securitatea Ucrainei. Așa a reieșit clar din interviul lui Trump pentru emisiunea "Fox & Friends", unde a oferit "asigurarea" sa solemnă că soldații americani vor rămâne departe de linia frontului.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
