Pe 16 august a.c., la solicitarea Armeniei, va avea loc ședința extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU privind deteriorarea situației umanitare din Nagorno-Karabah și riscurile evoluției foametei, fapte care necesită un răspuns eficient și în timp util din partea comunității internaționale pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar.
Sergey Minasyan, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, a explicat, într-un interviu exclusiv DefenseRomânia, care sunt evoluțiile din regiune.
DefenseRomânia: Știrile pe care le citim despre Nagorno-Karabah ne neliniștesc, în acest context, vă rugăm să ne prezentați evoluția situației îngrijorătoare în care se află populația din Nagorno-Karabah.
Sergey Minasyan: După cum probabil știți, coridorul Lachin - singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de restul lumii, continua să fie supus blocadei de către Azerbaidjan din decembrie 2022. Așadar, de mai bine de 8 luni, din cauza blocadei ilegale, situația de la fața locului se deteriorează pe zi ce trece, chiar dacă pe 22 februarie, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ordonat Azerbaidjanului să ia toate măsurile necesare pentru a asigura circulația nestingherită a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul coridorului Lachin în ambele sensuri de mers.
În pofida acestui ordin, pe 23 aprilie, Azerbaidjanul și-a instalat ilegal un punct de control pe coridorul Lachin.
Pe 15 iunie, Azerbaidjanul a mers și mai departe cu blocând total coridorul prin interzicerea oricărui acces în Nagorno-Karabah, chiar și a celui umanitar, inclusiv accesul Comitetului Internațional al Crucii Roșii.
Pe 6 iulie, CIJ și-a publicat decizia reafirmând că Azerbaidjan are obligația legală internațională de a lua toate măsurile necesare pe care le are la dispoziție pentru a asigura circulația nestingherită a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul coridorului Lachin în ambele direcții și, prin urmare, încetarea imediată a funcționării punctului său de control, deoarece acesta încalcă indubitabil drepturile armenilor care locuiesc în Nagorno-Karabah, fapt care constituie o discriminare potrivit Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
În acest moment, cele mai stringente, din perspectiva umanitară, sunt problemele energetice și de securitate alimentară, dar și perturbarea bunei funcționări a sistemului de sănătate. Întreaga lume nu poate rămâne tăcută și indiferentă față de această catastrofă umanitară care s-a conturat deja și care trebuie stopată prin acțiuni ferme și imediate.
Ne-ați putea oferi mai multe detalii referitoare la consecințele crizei umanitare provocate de blocada asupra Coridorului Lachin și impactul acesteia asupra populației din Nagorno-Karabah?
S.M.: Începând cu 15 iunie a acestui an, Azerbaidjan a oprit complet trecerea oricăror livrări umanitare, fapt care a dus la o penurie critică de alimente, materiale medicale și alte bunuri esențiale, creând o adevărată criză umanitară. Întreruperea furnizării de energie electrică și gaz a paralizat serviciile sociale și de sănătate și sistemul de transport, privând de drepturile fundamentale ale omului, populația aflată sub asediu.
În lipsa alimentelor, a medicamentelor, a altor bunuri de bază, dar și a vitaminelor esențiale se luptă să supraviețuiască :
30.000 de copii
aproximativ 2.000 de femei însărcinate
20.000 de bătrâni
9.000 de persoane cu dizabilități.
Potrivit datelor oficiale, începând cu luna iulie a.c., au crescut cu 91% cazurile de pierdere a cunoștinței. Așadar, blocada are un impact deosebit de devastator asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației.
De altfel, singura misiune umanitară internațională din Nagorno-Karabah - Comitetului Internațional al Crucii Roșii, a tras un semnal de alarmă prin intermediul comunicatului său de presă din 25 iulie a.c., în care și-a exprimat îngrijorarea față de problemele umanitare tot mai mari și a subliniat că în prezent nu este în măsură să transporte asistență umanitară populației civile prin coridorul Lachin. Totodată a fost accentuat faptul că aceste convoaie de ajutor umanitar sunt vitale pentru populația din zonă.
La 3 zile de la transmiterea acestei informări, autoritățile azere l-au arestat pe Vagif Khachatryan, în vârstă de 68 de ani, care era transportat de CICR din Nagorno-Karabah în Armenia pentru tratament medical de urgență. Arestarea unei persoane aflate sub protecția CICR al cărei transfer a fost stabilit în prealabil cu Azerbaidjanul nu este doar un act perfid, ci o obstrucționare foarte calculată a activității CICR în Nagorno-Karabakh.
Pentru a răspunde nevoilor de salvare a vieților persoanelor vulnerabile, la 26 iulie, Guvernul Armeniei a decis să livreze în Nagorno-Karabah un transport de aproximativ 400 de tone de bunuri esențiale, în principal alimente și provizii medicale. Am făcut apel la forțele de menținere a păcii din Federația Rusă să asigure furnizarea de asistență umanitară către cei aflați în nevoie - o practică stabilită pe parcursul ultimilor luni. Din păcate, și în prezent, transportul umanitar a rămas la intrarea în coridorul Lachin din cauza obstrucționării și a respingerii transferului de către partea azeră.
Situația umanitară îngrozitoare de la fața locului și riscurile evoluției foametei în Nagorno-Karabah necesită un răspuns eficient și în timp util din partea comunității internaționale pentru a asigura punerea completă și necondiționată în aplicare a deciziilor CIJ și respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar. Totodată așteptăm din partea comunității internaționale o condamnare clară a acțiunilor ilegale și inumane ale autorităților azere și obligarea acestora să înceteze imediat blocada instituită asupra coridorului Lachin și să asigure libera circulație a persoanelor și a mărfurilor prin acesta.
Pe zi ce trece, oficialități din SUA, Franța și multe alte țări membre UE, dar și Parlamentul și, Comisia Europeană, sau Comitetul Internațional al Crucii Roșii și alte instituții internaționale vin cu declarații cu privire la situația actuală din coridorul Lachin, în care condamnă acțiunile Azerbaidjanului și cer părții azere să asigure trecerea liberă a persoanelor și a bunurilor umanitare prin coridorul Lachin. În egală măsură, ne așteptăm ca prietenii și partenerii noștri din România să se alăture acestei cauze, asa cum au făcut-o deja celelalte state, dar și Uniunea Europeană în persoana Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, care a menționat, în special, că: ”este sarcina autorităților azere să garanteze siguranța și libertatea de mișcare de-a lungul coridorului Lachin în mod iminent și să nu permită escaladarea în continuare a crizei”.
La ce etapă se află procesul de negociere armeano-azer și dacă există vreo șansă pentru soluționarea pe cale diplomatică a situației?
S.M.: În acest context, doresc să subliniez câteva detalii referitoare la evoluțiile recente din procesul de negociere armeano-azer. Partea armeană se angajează să-și continue eforturile pentru normalizarea relațiilor cu Azerbaidjan și își manifestă deschiderea spre o nouă eră a păcii în regiunea noastră. Armenia este convinsă că pacea durabilă în regiune este posibilă cu condiția ca părțile să arate o mai mare disponibilitate în abordarea cauzelor fundamentale ale conflictului. În acest sens, problema drepturilor și securității populației armene din Nagorno-Karabah este esențială. După cum a afirmat recent Primul Ministru al Republicii Armenia, Nikol Pashinyan problema drepturilor și securității armenilor din Nagorno-Karabah trebuie discutată în cadrul unui mecanism internațional, prin dialogul direct între Stepanakert și Baku. Respectul reciproc pentru integritatea teritorială a țărilor din Caucazul de Sud nu ar trebui și nu ar putea fi în niciun caz interpretate greșit și folosite cu drept de licență pentru epurările etnice în Nagorno-Karabah.
În acest sens, dorim să subliniem importanța negocierilor mediate și facilitate de partenerii noștri de pe arena internațională. Apreciem eforturile și devotamentul lor față de agenda de pace și pentru un viitor mai bun pentru regiunea noastră. Una dintre cele mai importante probleme ale acestor negocieri se referă la recunoașterea reciprocă a frontierelor interstatale existente. Conform Declarației de la Almatî din 1991, granițele administrative ale fostelor republici sovietice, Armenia și Azerbaidjan au fost recunoscute ca granițe interstatale. Armenia pledează pentru a avea o delimitare clară, pentru a evita orice revendicare teritorială ulterioară și pentru a exclude posibilitatea uzului de forță sau o amenințare de uz de forță, în vederea materializării acestor revendicări. Și pentru a evita orice alte ambiguități, ne propunem să recunoaștem ca bază pentru delimitarea frontierei de stat, cele mai recente hărți care există.
Care sunt perspectivele deblocării căilor de comunicații din regiune?
S.M.: În acest moment, dorim să reafirmăm că Armenia a susținut dintotdeauna deschiderea căilor regionale de comunicații închise de cei doi vecini ai noștri, iar, drept urmare, Armenia ar putea depăși consecințele blocadei turco-azere și ar putea deveni un hub regional. Așadar, o altă problemă de pe agenda noastră de negocieri atât cu Turcia, cât și cu Azerbaidjanul este legată de deblocarea transporturilor regionale și a legăturilor economice.
Fiind o țară fără ieșire la mare și având granițe închise cu doi dintre vecinii săi, Armenia și-a exprimat de multe ori disponibilitatea să urmărească această agendă, prin înțelegerea clară a faptului că toate legăturile de comunicație trebuie să funcționeze pornind de la suveranitatea și jurisdicția națională a țărilor și în conformitate cu principiile egalității și reciprocității. Progresele realizate în ultimii trei ani, în această direcție, ne oferă un dram de optimism pentru a ne urma scopul, așa cum îl mai numim, intersecția armenească din Caucazul de Sud.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
UE a adoptat un al 19-lea pachet de sancțiuni ca răspuns la agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Pachetul include noi măsuri ample care vizează finanțarea războiului de către Rusia și extind posibilitatea de a sancționa persoanele responsabile de răpirea copiilor ucraineni.
Încercarea președintelui american Donald Trump de a negocia rapid un armistițiu în războiul din Ucraina a eșuat din nou. Prin urmare, SUA și-au înăsprit semnificativ politica față de Rusia. Au anunțat că vor impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil.
Charlie Ottley, realizatorul documentarului "Flavours of Romania", a vorbit în cadrul Aspen-GMF Bucharest Forum, despre cum este văzută ţara noastă în străinătate.
Agenda summitului UE este plină de potențiale puncte de criză, mai mulți lideri pregătindu-se să se opună unor probleme și să utilizeze dreptul de veto.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
India și SUA sunt foarte aproape de un acord comercial istoric care ar putea schimba tendințele globale.
Armata din Myanmar a efectuat un raid în Parcul KK, un centru folosit pentru fraude cibernetice, ca parte a operațiunilor începute la începutul lunii septembrie pentru a suprima frauda online, jocurile de noroc ilegale și criminalitatea cibernetică transfrontalieră.
Președintele american Donald Trump a confirmat aseară amânarea planurilor privind întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi arestat dacă avionul său va survola spațiul aerian polonez în drum spre Budapesta, unde este programat un summit cu președintele american Donald Trump.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu The German Marshall Fund of the United States (GMF) și Aspen Institute România – Biroul Chișinău, va organiza în perioada 22–24 octombrie 2025, cea de-a 14-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, unul dintre cele mai influente evenimente dedicate reflecției strategice asupra viitorului Europei și al regiunii Mării Negre. Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor și Senat au aprobat propunerile MApN privind programul de achiziții de noi tancuri principale de luptă.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
O zi istorică pentru Europa. Astăzi a fost adoptată o decizie de oprire completă a importului de gaze din Rusia.
Europa e obligată să contrabalanseze o decizie strategică greșită, luată cu decenii în urmă, care a făcut ca majoritatea statelor să depindă aproape în totalitate de gazele rusești.
Exercițiul de mobilizare desfășurat în București și județul Ilfov a scos la iveală probleme serioase în organizarea și coordonarea procesului de convocare a rezerviștilor. Guvernul spune însă că rolul exercițiului e tocmai de a identifica aceste probleme organizatorice, asta deși exercițiul MOBEX 2025 a fost planificat din timp.
Forțele armate americane au lansat un atac aerian care a vizat o nouă navă suspectată de trafic de droguri în Marea Caraibelor, a informat joi presa din SUA, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Ministrul Apărării Naţionale urmează să facă, vineri, mai multe precizări cu privire la exerciţiul de mobilizare a rezerviştilor din Bucureşti şi Ilfov, care se desfăşoară în această perioadă, a precizat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri că a autorizat operațiuni secrete ale CIA împotriva Venezuelei și a luat în considerare atacuri asupra teritoriului venezuelean, stârnind furia autorităților de la Caracas care au denunțat 'loviturile de stat puse la cale de CIA', notează agențiile Agerpres și AFP.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri că premierul indian Narendra Modi i-a promis că New Delhi va înceta să mai cumpere petrol rusesc, după ce a impus taxe vamale punitive împotriva Indiei, scriu Agerpres și AFP.
Al treilea cel mai mare importator de combustibili fosili rusești, Turcia, reușește să-și scadă achizițiile totale în domeniu cu 13,3% în doar o lună. Pe segmentul produselor rafinate din petrol s-a atins cel mai mic nivel al importurilor din noiembrie 2022.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a câştigat alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, îl va propune pe profesorulul universitar şi om de afaceri Alexandru Munteanu pentru funcţia de prim-ministru. Anunţul a fost făcut marţi de preşedintele PAS, Igor Grosu, potrivit Agerpres, care citează Radio Moldova.
Washingtonul ar putea transfera Ucrainei între 20 și 50 de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
Fat Albert, cel mai cunoscut avion C-130 Hercules din lume, se va întoarce în curând în hangarele Marshall Aerospace pentru lucrări structurale cruciale care îi vor prelungi durata de viață cu zeci de ani.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Polonia nu doar cumpără tancuri. Polonia se pregătește să le fabrice. Printr-o initiativa strategică de o anvergură pe care România deocamdată o privește de pe margine, Varșovia transformă achiziția de tancuri sud-coreene K2 într-un motor de resuscitare a propriei industrii de apărare.
O recomandare internă a Forțelor Aeriene ale SUA, care propune ca viitorul bombardier stealth B-21 Raider să fie operat de un singur pilot asistat de un Ofițer de Sisteme de Armament (WSO), oferă cel mai puternic indiciu de până acum asupra nivelului revoluționar de automatizare și inteligență artificială integrat în această aeronavă.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Ministrul irakian al Apărării, Thabit al-Abbasi, a confirmat oficial că Irakul a semnat un contract cu Africa de Sud pentru achiziționarea unei escadrile de drone multirol, anunțând că aeronavele vor ajunge în curând în țară.
Cea de-a patra ediție a Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență (EARF25), organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), va reuni, în perioada 6-7 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, lideri guvernamentali, experți militari, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, într-un amplu exercițiu de reflecție strategică privind viitorul rezilienței în spațiul euro-atlantic.
Spania a parafat unul dintre cele mai mari acorduri de apărare semnate vreodată de Turcia cu un stat membru al Uniunii Europene. Cabinetul spaniol a aprobat un contract uriaș, în valoare de 3,12 miliarde de euro, pentru achiziționarea a 45 de avioane de antrenament și de atac ușor HÜRJET, dezvoltate de Turkish Aerospace Industries (TAI).
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
În seara de 4 noiembrie, drone kamikaze ucrainene, operate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării (GUR), al Forțelor Armate ale Ucrainei și de Forțele pentru Operațiuni Speciale, au efectuat un atac asupra rafinăriei de petrol „Lukoil-Nijegorodnefteorgsintez”.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Dronele sunt tehnologii emergente care și-au dovedit utilitatea în războiul din Ucraina, dar e oare înțelept să pariezi doar pe drone? Tot în baza lecțiilor din Ucraina vedem că tehnica grea, tancurile și sistemele de artilerie, rămân esențiale chiar și în războiul modern. Acest lucru a fost arătat și într-o demonstrație de forță de către Armata Franței.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Luna noiembrie se anunță o lună „aglomerată” pentru Armata României. Pe lângă programele ce trebuie depuse în mecanismul SAFE, de unde România poate obține finanțări la dobânzi avantajoase de aproximativ 16 miliarde de euro pentru programe de înzestrare, în țară vor ajunge și 256 de blindate 4x4 Cobra II. În același timp la Automecanica SA Mediaș va începe producția de restul de blindate Cobra II, cu transfer de tehnologie.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Belgia ia primele măsuri. Armata belgiană a primit ordin să doboare dronele neidentificate care zboară deasupra bazelor sale, a anunțat luni șeful Apărării belgiene, Frederik Vansina.
O nouă lovitură, de data aceasta învăluită în mister și fum, zguduie Flota Rusă a Mării Negre, ce a mai rămas din ea după aproape trei de când ucrainenii tot o atacă. O navă antisubmarin din clasa Albatros-M (Proiectul 1124-M) a fost cuprinsă de flăcări în portul Sevastopol din Crimeea ocupată.
Operația ucraineană de curățire și contrainfiltrare, desfășurată în zona orașului cheie Pokrovsk, a intrat în ziua a cincea. Capul de pod stabilit de militarii Direcției de Informații Militare (GUR) a Ucrainei a rezistat, permițând altor unități GUR să străpungă liniile rusești pentru a face joncțiunea cu trupele din capul de pod. GUR a prezentat, în dimineața de 4 noiembrie, o actualizare a acțiunilor sale din Pokrovsk.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
