Luptătorii Wagner dețin controlul deplin asupra părții de est a lui Bahmut, a anunțat miercuri fondatorul grupului de mercenari rus Evgheni Prigojin.
Totuși costurile pentru Wagner și Armata rusă par a fi unele uriașe. Oficialii occidentali cred că grupul de mercenari Wagner din Rusia rămâne fără luptători și echipamente. Liderul lor, Evgheni Prigojin, a spus că acesta a fost rezultatul „birocrației sau trădării” din partea comandanților militari ruși.
Între 20.000 și 30.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în bătălia pentru Bahmut din vara trecută, au declarat oficiali occidentali, a informat miercuri BBC.
Ministrul rus de externe Serghei Şoigu a declarat marţi că capturarea Bahmutului va permite forţelor ruse să lanseze noi operaţiuni ofensive, însă secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat luni că orașul Bakhmut din estul Ucrainei are o importanță mai mult simbolică decât operațională și că căderea sa nu ar însemna neapărat că Moscova a luat inițiativa în război.
Totuși, Volodimir Zelenski, după o discuție cu cei mai importanți generali din Armata ucraineană, a autorizat trimiterea de noi forțe în zona Bahmut.
Pe 28 februarie, ministrul adjunct al apărării, Hanna Malyar, a raportat că întăririle au fost trimise la Bakhmut. Deținerea orașului, a asigurat ea, este o decizie militară, mai degrabă decât politică.
EvgheniPrigojin, a estimat marţi că în oraşul Bahmut din estul Ucrainei asediat de trupele ruse luptă între 12.000 şi 20.000 de soldaţi ucraineni.
Președintele ucrainean, într-un interviu pentru CNN, și-a justificat decizia de a nu părăsi orașul asediat de ruși, explicând că o eventuală retragere ar însemna ca forțele ruse să aibă cale liberă pentru a captura orașe cheie din estul Ucrainei.
”Aceasta este o problemă tactică pentru noi, a spus Zelenski, insistând că conducerea militară a Kievului este unită în decizia de a continua apărarea orașului, în ciuda faptului că localitatea este aproape în mâinile Moscovei.
”Înțelegem că ar putea merge mai departe după Bahmut. Ar putea merge la Kramatorsk, Sloviansk, care ar fi o poartă deschisă pentru ruși după Bahmut către alte orașe din Ucraina, în direcția Donețk. De aceea sunt băieții noștri acolo”, a spus el într-un interviu exclusiv de la Kiev.
Zelenski a spus că motivele sale pentru păstrarea orașului sunt „atât de diferite” de obiectivele Rusiei.
”Înțelegem ce vor rușii. Rusia are nevoie de cel puțin o mică victorie, chiar și prin distrugerea totală a Bahmutului”, a spus el.
”Mai întâi trebuie să ne gândim la oamenii noștri și să nu fie nimeni înconjurat, asta este foarte important. Ieri am avut o întâlnire cu șeful de stat major și comandanții militari de top online și offline. Toți spun că trebuie să fim fermi în Bahmut. Desigur, trebuie să ne gândim la viețile soldaților noștri. Dar trebuie să facem tot ce putem în timp ce primim arme, provizii și armata noastră se pregătește pentru o contraofensivă”, aspus el.
”Chiar și armata este clar că trebuie să rămânem acolo, în ciuda faptului că Rusia a distrus întreg orașul. Soldații au ajutat copiii și civilii să părăsească orașul. Chiar și astăzi, oamenii părăseau orașul”, a explicat Zelenski.
Liderul grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a estimat marţi că în oraşul Bahmut din estul Ucrainei asediat de trupele ruse luptă între 12.000 şi 20.000 de soldaţi ucraineni, care opun forţelor ruse o rezistenţă înverşunată, relatează agenţia EFE.
"Zi şi noapte" se dau acolo lupte încrâncenate, "ucrainenii nu fug nicăieri", a remarcat Prigojin într-un mesaj transmis de serviciul său de presă.
"Oamenii lui Zelenski nu se sfârşesc, aruncă alţi mii şi mii în maşina de tocat carne", adaugă el, manifestându-şi totuşi admiraţia faţă de soldaţii ucraineni, care "mor în masă pentru Bahmut şi se predau doar în ultimă instanţă". "Nu mai spuneţi că sunt laşi! Ei sunt la fel ca noi, au acelaşi sânge", a mai scris liderul grupării Wagner despre soldaţii ucraineni.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.
Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.
Președintele SUA ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, dar solicită o implicare mai mare din partea țărilor europene.
Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în această privință”.
Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Într-o lume în care fiecare zi aduce noi amenințări și o intensitate a conflictelor greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, marile companii din industria de apărare se adaptează cu o viteză uimitoare. Expoziția Defence and Security Equipment International (DSEI) din Londra, desfășurată între 9 și 12 septembrie, a fost scena perfectă pentru a vedea cum un gigant precum MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, răspunde la aceste noi realități.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Un al doilea bombardier stealth B-21 Raider a efectuat zborul său inaugural pe 11 septembrie 2025, marcând un moment crucial în programul de modernizare strategică al Forțelor Aeriene ale SUA. Noua aeronavă se alătură primului prototip, care a zburat deja de aproape doi ani, accelerând astfel faza de testare și evaluare a capabilităților.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
Polonia a trimis aproximativ 40.000 de soldați la granițele sale cu Belarus și Rusia. Decizia a fost luată după ce, la începutul acestei săptămâni, premierul Tusk anunța că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, în legătură cu manevrele militare ruso-belaruse Zapad-2025, care urmează să înceapă vineri și să se încheie marți, 16 septembrie.
Egiptul a decis să se alăture oficial programului turcesc KAAN, avion de generația a cincea dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. E o apropiere militară majoră între două state cu relații complicate în istorie. În contextul în care Egiptul are în aviația militară „ADN occidental”, având flote mari de avioane de luptă occidentale, Cairo ar putea da un imbold important programului Kaan ce vizează dezvoltarea unui avion de generația a 5-a de către Turcia, ca urmare a excluderii din programul F-35 Lightning II.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat că Rusia s-a pregătit pentru o încălcare majoră a spațiului aerian polonez de câteva luni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
