Luptătorii Wagner dețin controlul deplin asupra părții de est a lui Bahmut, a anunțat miercuri fondatorul grupului de mercenari rus Evgheni Prigojin.
Totuși costurile pentru Wagner și Armata rusă par a fi unele uriașe. Oficialii occidentali cred că grupul de mercenari Wagner din Rusia rămâne fără luptători și echipamente. Liderul lor, Evgheni Prigojin, a spus că acesta a fost rezultatul „birocrației sau trădării” din partea comandanților militari ruși.
Între 20.000 și 30.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în bătălia pentru Bahmut din vara trecută, au declarat oficiali occidentali, a informat miercuri BBC.
Ministrul rus de externe Serghei Şoigu a declarat marţi că capturarea Bahmutului va permite forţelor ruse să lanseze noi operaţiuni ofensive, însă secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat luni că orașul Bakhmut din estul Ucrainei are o importanță mai mult simbolică decât operațională și că căderea sa nu ar însemna neapărat că Moscova a luat inițiativa în război.
Totuși, Volodimir Zelenski, după o discuție cu cei mai importanți generali din Armata ucraineană, a autorizat trimiterea de noi forțe în zona Bahmut.
Pe 28 februarie, ministrul adjunct al apărării, Hanna Malyar, a raportat că întăririle au fost trimise la Bakhmut. Deținerea orașului, a asigurat ea, este o decizie militară, mai degrabă decât politică.
EvgheniPrigojin, a estimat marţi că în oraşul Bahmut din estul Ucrainei asediat de trupele ruse luptă între 12.000 şi 20.000 de soldaţi ucraineni.
Președintele ucrainean, într-un interviu pentru CNN, și-a justificat decizia de a nu părăsi orașul asediat de ruși, explicând că o eventuală retragere ar însemna ca forțele ruse să aibă cale liberă pentru a captura orașe cheie din estul Ucrainei.
”Aceasta este o problemă tactică pentru noi, a spus Zelenski, insistând că conducerea militară a Kievului este unită în decizia de a continua apărarea orașului, în ciuda faptului că localitatea este aproape în mâinile Moscovei.
”Înțelegem că ar putea merge mai departe după Bahmut. Ar putea merge la Kramatorsk, Sloviansk, care ar fi o poartă deschisă pentru ruși după Bahmut către alte orașe din Ucraina, în direcția Donețk. De aceea sunt băieții noștri acolo”, a spus el într-un interviu exclusiv de la Kiev.
Zelenski a spus că motivele sale pentru păstrarea orașului sunt „atât de diferite” de obiectivele Rusiei.
”Înțelegem ce vor rușii. Rusia are nevoie de cel puțin o mică victorie, chiar și prin distrugerea totală a Bahmutului”, a spus el.
”Mai întâi trebuie să ne gândim la oamenii noștri și să nu fie nimeni înconjurat, asta este foarte important. Ieri am avut o întâlnire cu șeful de stat major și comandanții militari de top online și offline. Toți spun că trebuie să fim fermi în Bahmut. Desigur, trebuie să ne gândim la viețile soldaților noștri. Dar trebuie să facem tot ce putem în timp ce primim arme, provizii și armata noastră se pregătește pentru o contraofensivă”, aspus el.
”Chiar și armata este clar că trebuie să rămânem acolo, în ciuda faptului că Rusia a distrus întreg orașul. Soldații au ajutat copiii și civilii să părăsească orașul. Chiar și astăzi, oamenii părăseau orașul”, a explicat Zelenski.
Liderul grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a estimat marţi că în oraşul Bahmut din estul Ucrainei asediat de trupele ruse luptă între 12.000 şi 20.000 de soldaţi ucraineni, care opun forţelor ruse o rezistenţă înverşunată, relatează agenţia EFE.
"Zi şi noapte" se dau acolo lupte încrâncenate, "ucrainenii nu fug nicăieri", a remarcat Prigojin într-un mesaj transmis de serviciul său de presă.
"Oamenii lui Zelenski nu se sfârşesc, aruncă alţi mii şi mii în maşina de tocat carne", adaugă el, manifestându-şi totuşi admiraţia faţă de soldaţii ucraineni, care "mor în masă pentru Bahmut şi se predau doar în ultimă instanţă". "Nu mai spuneţi că sunt laşi! Ei sunt la fel ca noi, au acelaşi sânge", a mai scris liderul grupării Wagner despre soldaţii ucraineni.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Aviația militară a României, și cea aliată, nu a mai evoluat azi la verticală în timpul paradei dedicată Zilei Naționale a României. Fapt care, din nou, a stârnit o dezbatere privind capacitatea avioanelor F-16. Teza principală e, desigur, „avioane care au costat sute de milioane de euro nu pot decola în condiții meteo nefavorabile”.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Achiziția avioanelor de luptă Saab Gripen de către Columbia a intrat într-o nouă etapă de tensiune politică, după ce procuratura columbiană a solicitat Ministerului Apărării explicații complete privind contractul în valoare de peste 16 trilioane de pesos, echivalentul a aproximativ 3,1 miliarde de euro.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
