Cine clipește primul. Rusia promovează intens oboseala Occidentului, dar își ascunde costurile interne generate de războiul din Ucraina. Analiza FP
Moscova încearcă să mute atenția de la problemele majore pe care le întâmpină acasă și amplifică informațiile privind oboseala (reală) a Occidentului. Cât de mult mai poate Rusia susține războiul fără să intre într-o criză socială majoră, este o întrebare la care nimeni nu are răspunsul, dar analiza Foregn Policy prezintă câteva detalii interesante.
Armata rusă. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Moscova își cheltuiește economiile pentru a-și acoperi deficitul fiscal cauzat de războiul din Ucraina, încercând în același timp să păstreze stabilitatea socială. Cu toate acestea, Rusia nu poate ține ritmul pentru o lungă perioadă de timp, afirmă Foreign Policy, în analiza sa.
Rusia se confruntă cu o situație economică fără precedent, pe măsură ce sancțiunile occidentale și cheltuielile militare crescute devin tot mai apăsătoare. Potrivit analizei, resursele financiare acumulate de Rusia pentru situații de urgență sunt acum folosite pentru a acoperi deficitul bugetar masiv, care s-a accentuat pe fondul războiului din Ucraina și al eforturilor de a menține o stabilitate socială fragilă.
Totuși, perspectiva economică a Kremlinului pare nesustenabilă.
Inflație cronică și venituri în scădere
Foto: Gazprom
De la începutul conflictului din Ucraina, rubla a pierdut o treime din valoare, ceea ce a dus la creșterea prețurilor produselor importate.
În plus, deficitul de forță de muncă agravează problema, din cauza mortalității ridicate cauzate de pandemia COVID-19 și a pierderilor umane în rândul bărbaților ruși în vârstă de muncă, rezultând în creșterea salariilor și alimentarea inflației.
În încercarea de a controla inflația, Banca Centrală a Rusiei a ridicat rata dobânzii la 21%. Ratele ridicate ale dobânzii limitează accesul la finanțare, iar companii precum conglomeratul de apărare Rostec se confruntă cu dificultăți în menținerea profitabilității, având în vedere dobânzile mari.
Dar poate cel mai edificator exemplu este cel al Gazprom. În anii de glorie, Gazprom furniza aproximativ 10% din veniturile fiscale ale Kremlinului. S-a terminat acum - veniturile bugetare sunt grav afectate de pierderea pieței europene de gaz, iar Gazprom a ajuns de la profituri de 40 de miliarde de dolari la pierderi de 6,8 miliarde de dolari.
După ce a pierdut accesul la piața europeană, odată cu încheierea contractului de tranzit prin Ucraina, exporturile de gaz rusesc ar putea scădea semnificativ, cu un impact anual de încă 6,5 miliarde de dolari.
Rusia intră rezervele strategice
Serghei Șoigu, pe vremea când deținea funcția de ministru al apărării și inspecta fabricile de armament din Federația Rusă
Cheltuielile pentru apărare sunt la niveluri record: cheltuielile militare vor reprezenta 40% din cheltuielile publice în 2025 (ajungând la 142 de miliarde de dolari), iar securitatea națională și cheltuielile „clasificate” vor înghiți încă 30% din bugetul federal al Rusiei.
Rusia înregistrează acum un deficit fiscal anual de aproape 2% din PIB. Pentru majoritatea economiilor aceasta nu este o problemă, deoarece un deficit atât de mic poate fi de obicei finanțat cu ușurință prin emiterea de datorii. Însă sancțiunile occidentale au transformat Rusia într-un paria pe scena financiară globală, interzicându-i accesul la piețele internaționale.
Moscova nu se poate baza nici pe ”Planul B” - finanțarea de pe piața internă. Rusia plănuia să emită obligațiuni în valoare de 25 de miliarde de dolari, dar a trebuit să anuleze licitațiile luna aceasta din cauza lipsei de cumpărători.
Rusia a început să apeleze la ”Planul C” - și a intrat în economiile de rezervă, așa-numitul Fond Suveran (Fondul Național de Avere - NWF) pentru a acoperi deficitul bugetar. Totuși, lichiditățile fondului au scăzut deja la jumătate față de momentul începerii războiului.
Estimările arată că rezervele curente ale NWF pot acoperi deficitul doar pentru un an și jumătate, în timp ce o scădere economică globală ar putea epuiza fondurile în mai puțin de 12 luni.
Costuri uriașe pentru menținerea stabilității sociale
Noii recruți în Armata rusă, ”sesiunea” 2023. Foto: Ministerul apărării / Districtul Militar Vest
În contextul creșterii inflației și a scăderii veniturilor bugetare, Kremlinul încearcă să mențină stabilitatea socială prin subvenții și ajutoare generoase.
Milioane de ruși au contractat împrumuturi pentru locuințe la o rată scăzută de 8%, iar guvernul a rambursat băncilor diferența dintre acea rată nominală și cel de 20%. Programul de împrumuturi subvenționate a triplat prețurile imobiliare din Rusia și se anunță o potențială bulă imobiliară.
Totodată, Kremlinul alocă sume mari pentru proiecte sociale ambițioase, inclusiv creșterea salariului minim cu 10%, anual și investiții, inclusiv tabere de vară în Crimeea ocupată sau construirea de campusuri studențești noi în toată Rusia. În următorii șase ani, Rusia intenționează să investească 431 miliarde de dolari în aceste proiecte, însă această strategie nu pare să poată susține nevoile pe termen lung.
Pe fondul sancțiunilor occidentale și al cheltuielilor mari asociate războiului, Rusia este împinsă într-o criză economică profundă. În lipsa unor fluxuri financiare externe și în condițiile unui deficit bugetar tot mai greu de finanțat, rezervele de urgență sunt folosite într-un ritm accelerat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News