Anul acesta, între 31 Octombrie şi 1 Noiembrie, grupul fondator al cunoscutei conferințe de securitate Munchen, echivalentul ideologic european al NATO, va avea o sesiune de lucru organizată în capitala Belarus, Minsk.
Pe fundalul unei stări de tensiune reale dintre principalii protagoniști ai securității europene şi stăruind, în mintea tuturor, mesajul direct al președintelui Trump cu privire la o mai clară armonizare a intereselor de securitate europene cu cele ale USA, grupul de lucru permanent al conferinței oferă o deschidere de dialog fostelor republici sovietice.
Sub umbrelă largă oferită de către cuvântul pace, conferința Munchen exprimă exclusiv interesele europene în materie de securitate, deşi, în perioada globalizantă a administrației Obama a fost considerată un vehicul de comunicație politică internațională, fiind folosită cu abilitate atât de către Rusia cât şi de alte puteri non-europene pentru a atenționa asupra intereselor lor proprii în domeniul militar şi al securității. Epoca liberală a securității "transgender" a trecut. Vehiculul preferat de Hillary Clinton şi principala tribună de dizidență la adresa SUA, conferința a devenit mult mai specializată şi mai concentrată pe găsirea unor formule geopolitice concentrice care să ajute la diminuarea rolului american care domină şi astăzi arealul securității paneuropene.
Întâlnirea de la Minsk se înscrie în marja acestor eforturi de definire a unei identități de securitate europene. Conferința de la finalul lunii Octombrie va fi gazda următorilor invitați de marcă: Alexander Lukashenko (Președinte al țării gazdă Republica Belarus), Boyko Borissov (Prim Ministru al Bulgariei), Armen Sarkissian (Președinte al Republicii Armenia) şi Pavel Filip (Prim Ministru al Republicii Moldova). Studiind lista vom observa că avem de a face cu non candidații la admiterea în NATO, toate țările enunțate mai sus fiind ori neutre, ori au anunțat ferm şi în mai multe momente că nu intenționează să părăsească spaţiul de securitate oferit de către Rusia. În mod clar conferința Munchen de la Minsk își propune să nu irite sub nici o formă Rusia, menajând, în stil clasic european, sensibilitățile geopolitice ale vechiului imperiu sovietic.
Pentru a oferi exemplu de democrație şi un spațiu de dialog şi țărilor proamericane din Estul Europei, la conferință vor participa, cu rang inferior, miniștrii de externe din Macedonia, Polonia şi Slovacia. Aceste țări, conformă limbajului diplomatic, se vor atașa discuțiilor. Poate cele mai interesante participări sunt ale demnitarilor organizațiilor dominate de Uniunea Europeană şi anume Thomas Greminger (OSCE), Johannes Hahn (Comisar UE pentru imediata vecinătate şi extindere), Arnd Freiherr Freytag von Loringhoven (NATO) şi Lassina Zerbo (Secretar Executiv al Organizaţiei de Neproliferare a Testelor Nucleare).
Toți cei aproape 70 de participanți vor avea o agendă încărcată de subiecte la ordinea zilei
În general tematica conferinței Munchen de la Minsk va adresa sumedenia de subiecte care pun presiune crescând asupra spațiul securitar Est European şi interacţiunea acestora cu politica Euro-Atlantică. Observăm deja o schimbare de limbaj, sintagma cunoscută de politica trans- Atlantică fiind înlocuită cu formalizarea unei noi definiţii şi anume politica de securitate Euro-Atlantică, care să facă şi mai bine cunoscută diferența de abordare a rolului NATO şi desincronizarea principalelor puteri militare europene de garantul american al securității lor.
Subiectul însă cel mai fierbinte va fi situația de securitate din Ucraina şi implementarea înțelegerilor de la Minsk. Dacă zona de dialog despre conflictul din Ucraina este temă fetiș a conferinței Munchen, desigur că Polonia va oferi o clară poziționare americană şi anti rusească care va irita atât aliatul fundamental al Rusiei şi anume Belarus dar va pune într-o situație sensibilă Moldova, care fiind o țară neutră, nu își poate rezolva nici măcar uitatul conflict din Transnistria.
Sustenabilitatea reală a procesului de pace hotărât de europeni şi Rusia la Minsk, așa denumitul proces Minsk nu își va găsi nici o rezolvare în viitorul apropiat, pentru că, în afară de Polonia, la conferința Munich din Belarus participă țări blocate ideologic şi din punct de vedere economic între Uniunea Europeană şi Rusia. Deși Macedonia tocmai a reușit imposibilul prin legalizarea noului său nume, nu își poate imagina nimeni că Europa de vest o va primi în rândurile sale imediat.
Tranziția Balcanilor de Vest spre un spațiu securizat şi complet liber de influențe, ori violent islamice ori neo-otomane va fi de lungă durată. Mai ales ca Mitchell Wess, asistentul secretarului de stat pentru Eurasia a marcat, prin ultima sa declarație, necesitatea unei clare corelări între securitate şi existența statelor națiune, menționând că NATO este format, în primul rând, din state națiune suverane care asigură, prin tocmai această suveranitate individuală, securitatea colectivă şi reală a națiunilor pe care le reprezintă. Se observă astfel o modificare fundamentală de discurs față de mesajul globalist al lui Obama şi eurocraţiei continentale din Uniunea Europeană.
Iată că după o secvență de întâlniri internaţionale a grupului de lucru permanent al conferinței Munchen, New Delhi (2014), Vienna (2015), Teheran (2015) şi Addis Ababa (2016) a venit rândul şi capitalei Belarus să ofere mediumul unui dialog care pare paralel cu interesele reale geopolitice ale NATO şi principalului său sponsor SUA, dar care desenează o nouă definiție a necesarului de securitate exclusiv al Uniunii Europene. Minsk 2018 continuă aceste eforturi de despărțire de modul de a construi securitatea europeană a secolului XX.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
