Sistemele S-400 înapoi la Rusia? În ce constă planul Turciei de a recâştiga accesul la avioanele F-35
După ani de tensiuni diplomatice și sancțiuni, Turcia pare dispusă să renunțe la controversatele sistemele de rachete rusești S-400. Motivul? Nevoia critică de avioane de generația a V-a și conștientizarea faptului că proiectul autohton KAAN nu poate acoperi singur golurile de securitate din anii 2030.
Într-o posibilă răsturnare spectaculoasă a politicii de apărare, Turcia explorează opțiunea de a returna Rusiei sistemele de apărare antiaeriană S-400, achiziționate acum aproape un deceniu.
Această decizie, semnalată de surse diplomatice și raportată inițial de Bloomberg, reprezintă încercarea supremă a Ankarei de a repara fractura strategică cu Statele Unite și de a reintra în programul Joint Strike Fighter (F-35), din care a fost exclusă în 2019.

Deși Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a negat oficial că subiectul a fost discutat în timpul întâlnirii recente dintre președintele Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin în Turkmenistan, sursele indică faptul că Ankara caută o ieșire din acest impas.
Discuțiile vizează nu doar aspectul militar, ci și o pârghie economică: returnarea bateriilor S-400 ar putea fi folosită pentru a compensa datoriile Turciei la importurile de gaze naturale rusești, oferind o soluție elegantă pentru ambele părți - Moscova își recuperează tehnologia (de care pare că are mare nevoie), iar Ankara scapă de „piatra de moară” care îi blochează modernizarea forțelor aeriene.
Uzura flotei F-16 și orizontul îndepărtat al generației a V-a

Decizia Ankarei de a reconsidera statutul S-400 nu este întâmplătoare. Planificatorii militari turci se confruntă cu o realitate incomodă: în timp ce vecina și rivala istorică, Grecia, avansează cu achiziția de F-35, flota Turciei de F-16 îmbătrânește.
Deși programul național de avioane de luptă de generația a V-a, TF-KAAN, a făcut progrese notabile, oficialii recunosc că aeronava este la ani distanță de maturitatea operațională completă și producția în masă.
Fără acces la F-35, Turcia riscă să se confrunte cu un „gap” de capabilități militare în anii 2030, pierzând supremația aeriană în regiune. S-400, deși un sistem antiaerian formidabil pe hârtie, s-a dovedit a fi o achiziție problematică.
Deoarece nu poate fi integrat în rețeaua de apărare antiaeriană a NATO (din motive de securitate cibernetică), sistemul a rămas o insulă izolată în arhitectura de apărare a Turciei, oferind beneficii tactice limitate în schimbul unui cost strategic enorm.
Condiția Washingtonului: „Ori noi, ori ei”
Poziția Statelor Unite a rămas neschimbată sub administrații succesive: prezența unui radar rusesc avansat într-o țară care operează F-35 este inacceptabilă, deoarece ar putea compromite semnătura radar a avionului invizibil.
Ambasadorul SUA la Ankara, Tom Barrack, a reiterat recent că „mingea este în terenul Turciei”, subliniind că rezolvarea problemei S-400 este singura cale pentru ridicarea sancțiunilor CAATSA și revenirea la masa discuțiilor pentru F-35.
Pentru Erdogan, care a cultivat o politică externă de echilibru între Est și Vest, renunțarea la S-400 ar fi o concesie majoră, dar necesară.
Presiunea economică internă și nevoia de a securiza flancul sudic al NATO într-un mediu de securitate volatil fac ca opțiunea americană să devină din nou atractivă.
Obstacolele: Între orgoliu și geopolitică
Implementarea acestui plan este însă plină de capcane. Returnarea echipamentelor ar necesita acordul tacit al Moscovei, care ar putea vedea gestul ca pe o trădare, deși nevoia Rusiei de a-și reface stocurile de apărare antiaeriană pe fondul războiului din Ucraina ar putea facilita tranzacția.
Pe de altă parte, Ankara trebuie să gestioneze percepția internă, unde achiziția S-400 a fost prezentată ca un simbol al suveranității naționale față de Occident.
Dacă tranzacția se concretizează, ar marca o resetare fundamentală a relațiilor SUA-Turcia. Reintegrarea în programul F-35 nu ar aduce doar avioane avansate, ci ar revitaliza și industria de apărare turcă, care pierduse contracte valoroase de producție a componentelor fuselajului în momentul excluderii.
Rămâne de văzut dacă Erdogan va reuși să execute această piruetă diplomatică fără a aliena complet Moscova, partenerul său energetic cheie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News