Experții în domeniile strategiilor și informațiilor spun că un subiect de mare interes este bine să fie rostogolit prin mass media înainte de a se lua o decizie asupra acestuia.
Cheltuielile pentru securitate și apărare vor fi întotdeauna un subiect foarte public, mai ales acum când omenirea a fost adusă în pragul unor tensiuni mari care riscă să dea naștere unui nou război mondial.
Pentru că există o amenințare foarte mare la adresa lor. Acesta este singurul răspuns logic, normal și de bun simț. Alte dezbateri pentru motivul care a dus la această recomandare a administrației americane sunt inutile. Amenințarea este clară și ea este reprezentată de Rusia.
În acest punct al discuției se pune, totuși, o altă întrebare: De ce SUA vor să normalizeze relațiile cu Rusia atâta timp cât ea reprezintă o amenințare pentru care se recomandă o alocare de 5% din PIB pentru apărare?
Deocamdată, Casa Albă nu a explicat suficient de clar ce înseamnă această normalizare. Ar putea ca între cele două mari puteri militare să urmeze relații similare celor din perioada Războiului Rece. Sau ar putea fi similare celor care au fost cele de după anexarea Crimeei și până la invadarea pe scară largă a Ucrainei.
Sau pur și simplu vor urma relații normale de parteneriat cum au fost din 1990 până prin 2010. Probabil, Casa Albă are un plan clar, în acest sens, pe care îl va împărtăși aliaților săi din NATO.
În scenariul foarte probabil, în care procentul de 5% din PIB pentru apărare este aprobat la summitul NATO, apar noi dileme fundamentale născute din intenția anunțată de Casa Albă, potrivit căreia SUA își vor muta atenția spre Indo-Pacific. Iar aceste întrebări se referă la capabilitățile militare strategice.
De-a lungul anilor, SUA au alocat, permanent, pentru apărare, mai mulți bani decât ceilalți aliați. Plecând de la acest adevăr, afirmația președintelui Trump potrivit căreia SUA nu sunt obligate să aloce anual 5% din PIB pentru apărare, în schimb venind rândul celorlalți, pare, cel puțin la prima vedere, pe deplin justificată.
Cu toate acestea, SUA, de-a lungul timpului, au construit și capabilități strategice pe lângă cele obișnuite specifice majorității celorlalte țări membre NATO.
Printre aceste capabilități strategice (pe lângă armele nucleare) se pot enumera: submarinele cu propulsie nucleară, portavioanele, scuturile antibalistice Aegis și cel de pe teritoriul continental al SUA, bombardierele strategice, aviația tactică stealth, rachetele de atac la sol cu rază scurtă și medie, sisteme satelitare cu diferite funcții inclusiv unul sau mai multe destinate spionajului, aviația de transport.
Desigur, SUA mai au și altele, în acest articol fiind enumerate doar câteva în scop general-informativ. Aceste capabilități militare strategice americane și-au demonstrat valoarea în cele mai recente conflicte militare - în Ucraina și Orientul Mijlociu. Cel mai important dintre toate s-a dovedit sistemul de culegere, analiză și sinteză a informațiilor care a făcut posibile rezistența mare a Ucrainei la invazia Rusiei, formidabila operație aeriană a Israelului împotriva Iranului și bombardarea facilității nucleare iraniene de la Fordow cu aeronavele B-2 Spirit.
Ar mai fi o capabilitate strategică extrem de valoroasă, care le depășește pe toate, și anume calitatea aliaților, dar ea este pe un alt palier, unul fundamental care a făcut posibilă existența tuturor celorlalte capabilități strategice.
În condițiile în care America se va concentra, în viitor, mai mult pe zona indo-pacifică, se pune acum întrebarea dacă aceste capabilități strategice de descurajare unice, pe care SUA le dețin, vor mai proteja pe viitor națiunile NATO din Europa?
Conform principiului NATO, potrivit căruia apărarea este aceeași pe întreg teritoriului Alianței Nord-Atlantice, atâta timp cât SUA fac parte din NATO, aceste capabilități convenționale cu impact strategic, ar trebui, teoretic, să protejeze pe toți aliații. În acest caz, Europa prin cheltuielile militare suplimentare în urma unei alocări de 5% din PIB ar trebui, teoretic, să se axeze în continuare pe ceea ce a achiziționat și până acum – forțe terestre, aeriene (inclusiv stealth) și navale clasice, desigur cu upgrade-urile de ultimă generație.
Cu toate acestea, din tonul secretarului american al apărării, Pete Hegseth și, ulterior, din cel al vicepreședintelui SUA, JD Vance, rezultă că Europa va trebui să-și asigure singură apărare, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. În acest scenariu, Europa, pentru a putea descuraja credibil, și, dacă va fi nevoie pentru a câștiga un război cu Rusia, trebuie să achiziționeze acele capabilități strategice unice, pe care, acum, doar SUA le au.
Într-un astfel de scenariu, în care Europa va trebui să dețină un număr similar cu SUA de portavioane, submarine cu propulsie nucleară etc., se pun întrebările ce țări europene vor avea acele capabilități strategice, sub comanda cui vor fi și, probabil cea mai importantă: vor apăra ele, permanent, toate țările aliate?
Această ultimă întrebare este extrem de validă pentru că urmează să se cheltuiască foarte mulți bani, unele țări pe armamente strategice, alții pe unele mai puțin însemnate și mai ales pentru că am putea avea un precedent grăitor, în sensul în care SUA ar putea să-și trimită în altă parte acele capabilități strategice, deși toți aliații de-a lungul timpului au consimțit oarecum această apartenență a capabilităților bazându-se pe cuvântul Americii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
Thales, unul din liderii globali în domeniul high-tech, și Kongsberg Defence & Aerospace, parte a grupului Kongsberg și furnizor de top pentru produse și sisteme de apărare, au semnat un acord pentru înființarea unui joint venture în domeniul comunicațiilor securizate.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
Scandalul de spionaj dintre Ucraina și Ungaria își consumă zilele astea un nou episod, după ce autoritățile ungare anunțau, luna trecută, că expulzează doi diplomați ucraineni, ca răspuns la anunțul Kievului privind destructurarea unei rețele care spiona pentru informațiile militare ungare.
Imaginile din satelit ale mai multor uzine rusești de reparații de vehicule blindate sugerează că Rusia continuă să se bazeze pe reconstrucția vehiculelor sale blindate din epoca sovietică, scriu analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului.Moscova ajunge la fundul sacului cu vechituri. Blindatele sovietice din depozite sunt trimise obligatoriu în uzine pentru recondiționare
Danemarca desfășoară exerciții militare masive în Groenlanda. Deși consolidarea semnificativă a apărării celei mai mari insule din lume vine relativ curând după ce președintele american Donald Trump și-a exprimat interesul pentru aceasta, liderii danezi spun că Rusia este considerată cea mai mare amenințare la adresa insulei.
Cel puțin patru persoane au fost ucise și 17 rănite în atacuri cu rachete rusești asupra regiunii Dnipropetrovsk, vineri. Orașul Samar, situat în apropierea râului Dnipro, a fost cel mai grav afectat. Patru persoane au fost ucise, iar alte 17 au fost rănite în atac.
China a anunțat vineri că ministrul său de externe, Wang Yi, va călători în Europa săptămâna viitoare pentru discuții cu omologii săi francez, belgian și german, precum și cu șefa diplomației europene, relatează Agerpres și AFP.
Statele membre ale Uniunii Europene au reiterat sprijinul pentru Ucraina, a declarat, în noaptea de joi spre vineri, preşedintele Nicuşor Dan, în cadrul unei conferinţe de presă organizate după Consiliul European.
Europarlamentarul Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO).
Cinci membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) construiesc o Cortină de Fier modernă la granițele lor cu Rusia pentru a descuraja o posibilă invazie rusească. Măsurile, care erau de neconceput acum câțiva ani, ar putea include milioane de mine antipersonal.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Mai sunt două luni până la alegerile parlamentare din Republica Moldova și laboratoarele de inventat aberații s-au pornit la turații maxime, avertizează președinta Maia Sandu.
Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.
Din cauza „amenințării rusești” tot mai mari, este „foarte probabil” ca în Europa să aibă loc un război de amploare până în 2030, se precizează în documentul de bază intitulat Analiza Strategiei Naționale a Franței – 2025, pe care Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională l-a făcut public chiar de Ziua Națională a Franței, pe 14 iulie.
Într-o conferință de presă susținută duminică seara, 14 iulie, alături de secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele american Donald Trump a făcut o serie de declarații referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Federația Rusă. Sunt vești bune, dar e nevoie de un optimism rezervat. Corespondentul de război Radu Hossu a analizat pe larg cele mai importante puncte din discursul lui Trump.
Începând din această dimineață întreaga presă vuiește anunțând că România cumpără celebrul sistem israelian Iron Dome, țara noastră fiind anunțată ca „primul stat european care cumpără Iron Dome”. Lucrurile stau însă diferit.
Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, 15 iulie, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.
Republica Cehă nu se va alătura acum achiziționării de arme americane pentru Ucraina, care se apără împotriva invaziei rusești. Prim-ministrul Petr Fiala a declarat acest lucru marți (15.07.2025) pentru serverul cehesc Publico. Potrivit precizărilor sale, partea cehă se concentrează pe alte modalități de a ajuta Ucraina.
Un raport preliminar al Biroului Indian pentru Investigarea Accidentelor Aeriene (AAIB), publicat la o lună după catastrofa aviatică din 12 iunie, în care au murit 260 de persoane, nu a oferit încă un răspuns clar asupra cauzei tragediei. În lipsa unor concluzii ferme, speculațiile continuă să se înmulțească, generând frustrare atât în rândul familiilor îndurerate, cât și al specialiștilor din domeniul aviației. Dar mai ales în rândul publicului larg.
Ucraina are nevoie de ceva care să poată fi extins la fel de repede cum rușii își lansează dronele de atac.
O companie fantomă din Spania, o mașină CNC austriacă veche de 40 de ani și un intermediar din Hong Kong – aceasta este rețeta prin care Rusia a reușit să obțină un echipament industrial esenţial pentru producția de artilerie, expunând lacunele adânci în regimul de sancțiuni al Uniunii Europene.
Preşedintele SUA, Donald Trump, pune presiuni pentru încetarea războiului din Ucraina, prin ameninţarea partenerilor comerciali ai Rusiei cu suprataxe vamale, principalele ţări care ar putea fi vizate de aceste măsuri fiind China, India şi UE, transmit Agerpres și AFP.
Potrivit agenției de presă slovace TASR, care a preluat o știre de la săptămânalul american Newsweek, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat marți (15.07.2025) că Rusia nu este interesată de “ultimatumurile teatrale” ale lui Donald Trump.
Rusia intenționează să își intensifice ofensiva în Ucraina în următoarele două luni, iar liderul rus Vladimir Putin i-a spus-o deschis președintelui american Donald Trump în timpul ultimei lor conversații.
Germania a făcut luni un pas decisiv pentru a-și consolida capacitatea de descurajare, solicitând oficial Statelor Unite achiziționarea sistemului de rachete Typhon. Anunțul a fost făcut la Washington de ministrul germanl al Apărării, Boris Pistorius, după o întâlnire crucială cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Dotat cu o rază de acțiune de 2.500 km ce îi permite tehnic să lovească adânc în teritoriul Rusiei, acest demers reprezintă nu doar un salt tehnologic pentru armata germană, ci și primul test major al relației dintre Berlin și noua administrație de la Casa Albă.
Războiul din Ucraina continuă de mai bine de trei ani provocând pierderi umane din ce în ce mai mari. Pe lângă acestea, amplificarea conflictului, ca urmare a aruncării în luptă a tot mai multe trupe și mijloace de către Rusia, duce la tranziția economiei mondiale către un profil bazat pe produse militare care cu greu vor putea fi convertite mai târziu în bunuri civile. O astfel de evoluție, în care Rusia atrage intenționat sau nu, tot mai multe țări, va provoca cu siguranță și mai multe distrugeri în toată lumea. Deocamdată, situația nu este gravă, este gestionabilă dar nu trebuie așteptat pănă să se ajungă într-un punct critic.
Ambasadorul Franței la București, Excelența Sa Nicolas Warnery, a transmis un puternic mesaj de solidaritate, cooperare și susținere față de România, în cadrul unei recepții grandioase organizate cu ocazia Zilei Naționale a Franței, desfășurată în grădinile Reședinței Franței din Capitală.
Într-o mișcare strategică menită să umple o lacună critică în sistemul său de apărare, România se pregătește să semneze în toamna anului 2025 un contract de miliarde de euro cu firma israeliană Rafael pentru achiziția unui sistem avansat de apărare aeriană. Decizia subliniază o reorientare a politicii de securitate a Bucureștiului și marchează un pas decisiv în consolidarea flancului estic al NATO, într-un context regional tot mai volatil.
Într-o răsturnare de situație spectaculoasă ce redefinește politica americană față de războiul din Ucraina, președintele Donald Trump a orchestrat un plan masiv de înarmare a Kievului, semnalând o schimbare fundamentală față de retorica sa anterioară de neimplicare. Planul, în valoare de miliarde de dolari, utilizează o schemă ingenioasă prin care SUA vând armament avansat aliaților NATO, care apoi îl transferă Ucrainei.
Germania pariază 70 de miliarde de euro pe compania Rheinmetall pentru a deveni puterea terestră a Europei. Un acord-mamut pentru mii de vehicule blindate semnalează o transformare istorică a Bundeswehr-ului, pe fondul amenințării rusești.
Într-un moment în care se confruntă cu un val de decizii în care e obligat din cauza situației financiare să ia măsuri fiscale nepopulare, Guvernul României are o șansă uriașă să și construiască. Iar această „construcție” ar însemna nu doar salvarea cu adevărat a industriei de apărare din România, ci ar fi un pilot esențial pentru securitatea țării. E vorba de implementarea strategiei industriei de apărare, o strategie de o complexitate fără precedent, fără iz politic și care e deja aprobată. Mai e un singur pas, implementarea ei. Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei pentru industria națională de apărare, proiect la care se lucrează din 2022 și care are la bază și lecțiile războiului de agresiune rus asupra Ucrainei, a lansat un apel cu privire la soarta celei mai ample strategii sectoriale realizată vreodată în România, dedicată industrie de apărare, domeniu esențial pentru securitatea națională. Oficialul atrage atenția că, în ciuda complexității și profesionalismului cu care a fost elaborată, documentul riscă să aibă aceeași soartă ca și strategia precedentă, adică să rămână neaplicată. De ce? Situația e explicată pe înțelesul tuturor în cele ce urmează.
„SUA, Georgia și Turcia încep exercițiul la Marea Neagră”, a titrat serviciul de presă al Forțelor Terestre Americane din Europa (US Army Europe), pe 14 iulie.
Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (ECDI) a semnat un contract de 200 de milioane de euro cu compania franceză de apărare MBDA pentru furnizarea de ”Mistral 3”- sisteme antiaeriene portabile cu rază scurtă de acțiune (MANPAD).
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat trimiterea a 17 sisteme de apărare aeriană Patriot în Ucraina. Potrivit acestuia, majoritatea acestor sisteme vor fi pe câmpul de luptă. Această declarație a fost făcută în timpul briefingului său cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Su-35 e cu siguranță cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. În ciuda faptului că rușii au reușit să vândă Algeriei avioanele de generația 4 ++, apar semne de întrebare cu privire la capacitățile tehnice ale acestei aeronave, folosite intens de ruși și în războiul lor de agresiune împotriva Ucrainei. Semne de întrebare care, coroborat cu presiunea SUA, au făcut ca rușii să piardă inclusiv un contract major pentru Su-35.
În acest an, au fost înregistrate șase atacuri reușite, care au fost efectuate împotriva Flotei din Umbră a Rusiei, așa cum este numită flota de petroliere rusești care susține financiar războiul din Ucraina și care - până de curând - naviga inclusiv pe sub radarul sancțiunilor europene.
Generalul francez a apreciat că utilizarea pe scară largă forței și obișnuința cu violența au devenit elemente definitorii ale peisajului global.
Zelenski și Yermak au considerat că guvernul lui Șmîhal devenise prea lent și insuficient de eficient în implementarea reformelor cheie.
Generalii ruși i-au sugerat președintelui Vladimir Putin lansarea unei ofensive majore în viitorul apropiat, al cărei scop ar fi obținerea controlului asupra unor zone întinse din Ucraina care nu sunt încă ocupate de Rusia în acest an, scrie ziarul Bild, citând bloggeri ruși.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Președintele american Donald Trump schimbă din nou strategia față de Kiev, supărat de refuzul lui Vladimir Putin de a negocia. Dar, ca întotdeauna în era Trump, detaliile contează, iar costurile sunt pasate altora.
Confruntată cu o modernizare militară rapidă a Chinei, administrația americană mizează pe o nouă generație de aeronave invizibile pe radar și interconectate digital pentru a se asigura că spatiul aerian rămâne sub controlul său, indifernt unde se vor afla prezente avioanele U.S. Air Force. În centrul acestei strategii de miliarde de dolari se află bombardierul stealth B-21 Raider, care deja efectuează zboruri de test, și enigmaticul program Next Generation Air Dominance (NGAD), un ,,ecosistem de luptă'' menit să redefinească însăși noțiunea de război aerian.
Fluxurile de imigranți din Libia au început să crească din nou făcând Italia tot mai îngrijorată de influența în creștere pe care Rusia o are în țara din Africa de Nord, exercitată prin furnizarea de arme și o potențială nouă bază navală în portul nord-estic Tobruk.
