Experții în domeniile strategiilor și informațiilor spun că un subiect de mare interes este bine să fie rostogolit prin mass media înainte de a se lua o decizie asupra acestuia.
Cheltuielile pentru securitate și apărare vor fi întotdeauna un subiect foarte public, mai ales acum când omenirea a fost adusă în pragul unor tensiuni mari care riscă să dea naștere unui nou război mondial.
Pentru că există o amenințare foarte mare la adresa lor. Acesta este singurul răspuns logic, normal și de bun simț. Alte dezbateri pentru motivul care a dus la această recomandare a administrației americane sunt inutile. Amenințarea este clară și ea este reprezentată de Rusia.
În acest punct al discuției se pune, totuși, o altă întrebare: De ce SUA vor să normalizeze relațiile cu Rusia atâta timp cât ea reprezintă o amenințare pentru care se recomandă o alocare de 5% din PIB pentru apărare?
Deocamdată, Casa Albă nu a explicat suficient de clar ce înseamnă această normalizare. Ar putea ca între cele două mari puteri militare să urmeze relații similare celor din perioada Războiului Rece. Sau ar putea fi similare celor care au fost cele de după anexarea Crimeei și până la invadarea pe scară largă a Ucrainei.
Sau pur și simplu vor urma relații normale de parteneriat cum au fost din 1990 până prin 2010. Probabil, Casa Albă are un plan clar, în acest sens, pe care îl va împărtăși aliaților săi din NATO.
În scenariul foarte probabil, în care procentul de 5% din PIB pentru apărare este aprobat la summitul NATO, apar noi dileme fundamentale născute din intenția anunțată de Casa Albă, potrivit căreia SUA își vor muta atenția spre Indo-Pacific. Iar aceste întrebări se referă la capabilitățile militare strategice.
De-a lungul anilor, SUA au alocat, permanent, pentru apărare, mai mulți bani decât ceilalți aliați. Plecând de la acest adevăr, afirmația președintelui Trump potrivit căreia SUA nu sunt obligate să aloce anual 5% din PIB pentru apărare, în schimb venind rândul celorlalți, pare, cel puțin la prima vedere, pe deplin justificată.
Cu toate acestea, SUA, de-a lungul timpului, au construit și capabilități strategice pe lângă cele obișnuite specifice majorității celorlalte țări membre NATO.
Printre aceste capabilități strategice (pe lângă armele nucleare) se pot enumera: submarinele cu propulsie nucleară, portavioanele, scuturile antibalistice Aegis și cel de pe teritoriul continental al SUA, bombardierele strategice, aviația tactică stealth, rachetele de atac la sol cu rază scurtă și medie, sisteme satelitare cu diferite funcții inclusiv unul sau mai multe destinate spionajului, aviația de transport.
Desigur, SUA mai au și altele, în acest articol fiind enumerate doar câteva în scop general-informativ. Aceste capabilități militare strategice americane și-au demonstrat valoarea în cele mai recente conflicte militare - în Ucraina și Orientul Mijlociu. Cel mai important dintre toate s-a dovedit sistemul de culegere, analiză și sinteză a informațiilor care a făcut posibile rezistența mare a Ucrainei la invazia Rusiei, formidabila operație aeriană a Israelului împotriva Iranului și bombardarea facilității nucleare iraniene de la Fordow cu aeronavele B-2 Spirit.
Ar mai fi o capabilitate strategică extrem de valoroasă, care le depășește pe toate, și anume calitatea aliaților, dar ea este pe un alt palier, unul fundamental care a făcut posibilă existența tuturor celorlalte capabilități strategice.
În condițiile în care America se va concentra, în viitor, mai mult pe zona indo-pacifică, se pune acum întrebarea dacă aceste capabilități strategice de descurajare unice, pe care SUA le dețin, vor mai proteja pe viitor națiunile NATO din Europa?
Conform principiului NATO, potrivit căruia apărarea este aceeași pe întreg teritoriului Alianței Nord-Atlantice, atâta timp cât SUA fac parte din NATO, aceste capabilități convenționale cu impact strategic, ar trebui, teoretic, să protejeze pe toți aliații. În acest caz, Europa prin cheltuielile militare suplimentare în urma unei alocări de 5% din PIB ar trebui, teoretic, să se axeze în continuare pe ceea ce a achiziționat și până acum – forțe terestre, aeriene (inclusiv stealth) și navale clasice, desigur cu upgrade-urile de ultimă generație.
Cu toate acestea, din tonul secretarului american al apărării, Pete Hegseth și, ulterior, din cel al vicepreședintelui SUA, JD Vance, rezultă că Europa va trebui să-și asigure singură apărare, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. În acest scenariu, Europa, pentru a putea descuraja credibil, și, dacă va fi nevoie pentru a câștiga un război cu Rusia, trebuie să achiziționeze acele capabilități strategice unice, pe care, acum, doar SUA le au.
Într-un astfel de scenariu, în care Europa va trebui să dețină un număr similar cu SUA de portavioane, submarine cu propulsie nucleară etc., se pun întrebările ce țări europene vor avea acele capabilități strategice, sub comanda cui vor fi și, probabil cea mai importantă: vor apăra ele, permanent, toate țările aliate?
Această ultimă întrebare este extrem de validă pentru că urmează să se cheltuiască foarte mulți bani, unele țări pe armamente strategice, alții pe unele mai puțin însemnate și mai ales pentru că am putea avea un precedent grăitor, în sensul în care SUA ar putea să-și trimită în altă parte acele capabilități strategice, deși toți aliații de-a lungul timpului au consimțit oarecum această apartenență a capabilităților bazându-se pe cuvântul Americii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Textul de mai jos nu este o simplă postare, ci mărturia dramatică a unui fost militar român transformat, din cauza expunerii la uraniul sărăcit în teatrele de operații, într-o persoană cu grave probleme de sănătate și într-un activist singuratic.
Ministerul belarus al Apărării a anunțat că, pe 11.10.2025, președintele Aleksandr Lukașenko a ordonat verificarea nivelului de pregătire pentru luptă al Forțelor Armate ale țării.
Statele Unite ale Americii şi Qatarul au semnat un acord prin care Doha va putea construi o instalaţie care să adăpostească avioane de vânătoare F-15 şi piloţi la o bază aeriană din statul american Idaho, a anunţat vineri secretarul apărării american, Pete Hegseth, informează agențiile Agerpres și AFP.
Coreea de Nord a dezvăluit "cel mai puternic sistem de arme nucleare strategice" al ţării, numit Hwasong-20, în timpul paradei militare organizate la Phenian pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a fondării Partidului Muncitoresc.
China "devine foarte ostilă", a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, ameninţând Beijingul cu o creştere "masivă" a taxelor vamale, după ce ţara asiatică a decis să instituie un control şi mai mare asupra exporturilor de tehnologii legate de pământurile rare, relatează Agerpres și France Presse.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, efectuează o vizită bilaterală în Statele Unite ale Americii, în cadrul unei serii de consultări politico-diplomatice la nivel înalt.
Vizita marchează un nou pas în întărirea relațiilor strategice dintre România și SUA, într-un context geopolitic complex, în care securitatea și cooperarea economică sunt priorități comune ale ambelor state.
Rusia se pregătește de ani de zile pentru un posibil război cu Alianța Nord-Atlantică și se află acum în „faza zero” - campania de subminare a moralului european înaintea unei posibile confruntări cu NATO.
Faza zero este menită să influențeze populația din Occident (practic, să amplifice sentimentul de panică și cel de nemulțumire), pregătind terenul pentru etapele următoare.
Noua Strategie militară pentru perioada 2025-2035, aprobată miercuri de guvernul premierului Dorin Recean, prevede reorganizarea structurii de forţe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene şi cibernetice, precum şi majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în 2034, cu o utilizare eficientă şi transparentă a fondurilor.
Compania europeană de armament Thales şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul de drone neidentificate observate recent deasupra fabricii sale din Belgia, care produce rachete FZ275 LGR de 70 mm.
Trupele Gărzii Naționale sunt deja desfășurate în apropiere de Chicago și ar putea ajunge în Memphis până vineri, a relatat Associated Press, în timp ce președintele american Donald Trump își continuă campania agresivă de combatere a criminalității în orașele mari, indiferent dacă oficialii locali își doresc sau nu prezența Gărzii Naționale.
Rusia a cucerit aproape 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în acest an, iar Moscova și-a păstrat inițiativa strategică pe câmpul de luptă, a declarat marți (07.10.2025) președintele rus, Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri cu comandanții militari.
Pe 3 octombrie, ministerul bulgar al Apărării a anunțat că două aeronave bulgărești F-16 Block 70 au fost livrate la Baza Aeriană Graf Ignatievo.
Guvernul landului german Bavaria a aprobat marți un proiect de act normativ care le va permite polițiștilor să tragă asupra dronelor, după ce săptămâna trecută operațiunile aeroportului din München au fost perturbate de apariții misterioase de drone, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Rusia a confirmat că răspunde sancţiunilor şi îngheţării activelor Rusiei în Occident prin confiscări şi naţionalizări ale companiilor şi activelor cetăţenilor străini de pe teritoriul rus, relatează agenţiile Agerpres și EFE.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic a declarat în cursul săptămânii trecute că întreaga lume se pregătește de un război major care în opinia sa nu va putea fi evitat. În acest sens Vucic afirmă că Serbia depune eforturi pentru a fi pregătită în caz de nevoie.
Cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Coreea, E.S. Kap-soo RIM, ambasadorul Coreei la București, a susținut un discurs în care a trecut în revistă principalele repere ale relației bilaterale și a subliniat direcțiile de cooperare pentru anii următori.
În contextul tensiunilor globale, parteneriatul dintre cele două țări capătă o valoare strategică, plasând România ca aliat de încredere al Coreei în Europa, iar Coreea ca un partener tehnologic și industrial cheie în Asia, a ținut să precizeze Excelența Sa.
În timp ce Germania instalează sisteme laser pentru detecția dronelor rusești, Kremlinul se declară indignat de acuzațiile care plasează Rusia în spatele raidurilor cu drone.
Fostul director al editurii de stat ruse Pravda, Veaceslav Leontiev, a căzut pe fereastră la Moscova în weekend, a relatat agenția de știri TASS.
Într-unul dintre rarele sale interviuri, fostul cancelar german Angela Merkel sugerează că eșecurile în prevenirea agresiunii Rusiei sunt rezultatul unor circumstanțe externe și al deciziilor altor țări, precum Polonia și țările baltice, nu atitudinea sa împăciuitoare față de Putin.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat luni numirea echipei de consilieri prezidenţiali şi de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Premierul francez Sebastien Lecornu şi-a prezentat luni demisia, pe care preşedintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunţat Palatul Elysée într-un comunicat, relatează agențiile Agerpres, AFP, Reuters şi DPA.
Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Pentagonul a confirmat demisia lui Harrison într-un comunicat, mulțumindu-i pentru serviciile depuse.
Marea Britanie și Turcia au semnat astăzi un acord major de apărare, în valoare de până la 8 miliarde de lire sterline, pentru livrarea a 20 de avioane de luptă multirol Eurofighter Typhoon către Forțele Aeriene Turce. Primele aeronave sunt așteptate să fie livrate începând cu anul 2030.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Pe fondul unei strategii accelerate de înarmare și modernizare a forțelor sale, Polonia face un pas major, devenind un hub de producție pentru tehnologie militară de ultimă oră. Compania poloneză de stat Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) și gigantul american de tehnologie de apărare Anduril au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea și producția a unei versiuni modificate a rachetei de croazieră Barracuda-500M.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
DefenseRomania a participat săptămâna trecută, la invitația Hanwha Aerospace, la expoziția militară Adex 2025, una din cele mai mari expoziții de tehnică din Asia. Vestea bună e că și România a avut un stand la Adex, unde au fost prezente peste 35 de țări și 600 de companii.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Două aeronave ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit în eouă incidente separate, în timp ce efectuau operațiuni de rutină de pe portavionul USS Nimitz, aflat în Marea Chinei de Sud. Incidentele au avut loc duminică, 26.10.2025, fiind confirmate oficial de US Navy.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
O actualizare din 25 octombrie a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a raportat că forțele rusești continuă să avanseze în zonele centrale și vestice ale orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, și au ocupat poziții de-a lungul căii ferate, deși conturul exact al liniei frontului în și în jurul orașului rămâne neclar. Rușii susțin chiar că au încercuit mii de militari ucraineni, dar imaginile geolocalizate infirmă informațiile propagandei ruse.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Un alt atac sângeros asupra Ucrainei. Trei persoane au fost ucise și 29, inclusiv șase copii, au fost rănite într-un raid nocturn al dronelor de atac rusești asupra Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
O dronă americană RQ-4B a zburat deasupra apelor neutre din sudul Mării Negre, într-o nouă misiune de tip ISR.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Croația a aprobat în sfârșit reinstituirea serviciului militar obligatoriu. Acesta va dura doar două luni, iar toți bărbații adulți și apți de muncă sub 30 de ani vor trebui să îl servească începând cu 1 ianuarie anul viitor.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
