Dincolo de planificarea riguroasă și în secret a operației, un element cheie în ofensiva ucraineană din Kursk l-a reprezentat factul că specialiștii ucrainei au reușit să anihileze dronele rusești de cercetare.
Ucrainenii au reușit să treacă de protecția UAV-urilor de recunoaștere rusești și să le “orbească”, cu ajutorul unor interceptoare FPV moderne, lăsând comandanții ruși fără capacitatea de a observa câmpul de luptă.
Ulterior ucrainenii au plasat în teren sisteme tactice de bruiaj (cu bătaie scurtă) pe frecvențele principale de lucru ale comunicațiilor radio de frontieră și pe frecvențele de control ale dronelor. În timp ce forțele ruse erau confuze, ucrainenii au lansat un flux continuu de drone peste regiunea Kursk.
În ceea ce privește secretul pregătirii atacului, o informație recentă preluată de presa rusă arată că FSB-ul ar fi cunoscut planul ucrainean de a ataca în Kursk și a informat despre acesta conducerea militară rusă, însă aceasta nu ar fi luat avertizarea în serios și chiar ar fi exclus-o de la înștiințarea președintelui Putin.
În teren nu au avut loc schimbări semnificative. Forțele ucrainene dețin în continuare 22 de așezări în regiunea Kursk sub control total, parțial sau numai sub acoperirea focului, respectiv 450 km pătrați de teritoriu. Întreaga zonă de luptă se întinde pe aproximativ 800 km pătrați, dar Ucraina recunoaște controlul deplin doar asupra unei suprafețe de 100 km pătrați din teritoriul Rusiei.
În noaptea de 8-9 august, trupele ucrainene au distrus cu lovituri de HIMARS o coloană militară rusă în localitatea Rylsk din regiune, care de deplasa pentru întărirea defensivei ruse. Cel puțin 14 vehicule militare KamAZ și Ural care transportau trupe de infanterie au fost lovite.
Potrivit propagandistei ruse Anastasia Kashevarova, o coloană a Corpului 44 Armată a fost distrusă pe timpul nopții. Imaginile realizate de la o distanță mai apropiată chiar de armata rusă arată zeci de cadavre.
„Aceasta este una dintre cele mai sângeroase și mai masive lovituri (cel mai probabil de HIMARS) din întregul război”, a scris expertul militar Yan Matveyev. Potrivit evaluării sale, forțele ucrainene au distrus „un întreg batalion” rus.
Vineri după-amiază, postul de televiziune Zvezda, care aparține Ministerului rus al Apărării, a publicat imagini cu deplasarea unor coloane cu echipament rusesc în regiunea Kursk. Echipamentul militar prezentat a fost transferat în regiunea Kursk din regiunea Belgorod, în timp ce și alte unități din zona ocupată a regiunii Donețk au început să fie redirecționate tot către Kursk.
Localitatea Sudzha, a cărei capturare ar putea deschide calea către orașul Kursk, rămâne principalul punct al confruntărilor din regiunea Kursk. În pofida fotografiilor și videoclipurilor publicate de militarii ucraineni, orașul se află încă în zona gri și nu este ocupat. Forțele ruse dețin jumătatea de est a orașului de-a lungul râului Psel, ucrainenii au avansat pe direcția nord-vest Sudzha (Vtoroy Knyazhin) și forțează din sud-est (Kucherov).
La 15 km nord de Sudzha, forțele ucrainene se apropie de satul Yuzhny. De fapt, sprijinul cu artilerie ucrainean este deja acolo. Ministerul rus al Apărării a publicat imagini cu distrugerea unui obuzier 2S1 Gvozdika al forțelor ucrainene, mascat în pădurea de lângă Kazachi Loknya.
Al doilea punct fierbinte din regiune este centrul districtului Korenevo, care este bombardat constant de către forțele ucrainene. Se așteaptă ca rezervele ucrainene să fie aduse în curând și să se deplaseze spre est.
Trupele ruse opun rezistență în satul Malaya Loknya de lângă Sudzha, beneficiind de sprijin aerian în încercarea de a respinge forțele ucrainene.
Rusia: Cu o oarecare întârziere, sunt retrase rezerve din Regiunea Militară Leningrad în special forțe de acoperire a frontierei (trupe FSB, recruți, infanterie moto). Pe lângă Brigada 45 Aeropurtată din Regiunea Militară Moscova și forțele speciale Akhmat constituite din foști mercenari Wagner, sosiți pe 8 august, Rusia retrage în regiunea Kursk unități ale Grupării “Nord”, care au luptat în regiunile Harkov și Donețk din Ucraina și au fost staționate în regiunea Belgorod. Brigada Pyatnashka (Divizia Sălbatică) - o unitate a controversatului personaj politic abhazian acuzat de crime Akhra Avidzba, care luptă în Donbas din 2014 - sosește și ea în regiune.
Întregul Grup „Nord” numără 48 de mii de militari, dar în cea mai mare parte aceștia rămân să lupte în regiunea Harkov.
De asemenea, în momentul de față, soldații încorporați în campania de primăvară din regiunea Irkutsk se pregătesc pentru transfer la granița cu Ucraina, în regiunile Kursk și Belgorod.
Ucraina: Inițial, atât partea rusă, cât și unii oficiali ucraineni, în comentarii anonime adresate presei occidentale, susțineau că gruparea ucraineană din Kursk număra 1.000 de persoane. Pe 9 august, Ministerul rus al Apărării a susținut că trupele ucrainene ar fi pierdut până la 945 de militari (adică întregul grup).
De fapt, numărul grupului Kursk al Forțelor Armate ucrainene cu rezerve poate ajunge la 10 mii de militari, consideră Forbes. Este vorba în principal despre Brigăzile 22 și 88 Mecanizate și Brigada 80 Asalt Aeropurtat, toate unități de elită. De asemenea, se consideră că în regiunea rusă ar putea intra ca întăriri și Brigada 61 Mecanizată, care a eliberat Hersonul, Brigada 82 Aeropurtată, care a participat la contraofensivă, noua Brigadă 150 Infanterie, Batalionul Aidar și alte unități.
Vineri după-amiază, forțele de securitate au blocat avansul spre Centrala nucleară Kursk, după cum a relatat rețeaua de ziare regionale pro-guvernamentale Bloknot, citând surse.
Anterior, o sursă importantă de la centrală a informat că toți bărbații au fost scoși din securitatea stației, rămânând doar ofițeri femei din Rosgvardia. Imediat după aceasta, Rosgvardia a raportat despre consolidarea securității la centrala Kursk.
Bloggerul pro-război Alex Parker a relatat că grupuri mobile 5-20 de persoane ale forțelor ucrainene de au fost deja identificate în Shagarovo (39 km de-a lungul autostrăzii către centrală). În prezent, se cunoaște că cele mai apropiate lupte sunt în Kromskie Byki, la 30 km de facilitatea nucleară.
Totuși, o dronă ucraineană a lovit o substație din apropierea centralei, determinând oprirea alimentării cu energie electrică în zonă. Orașul Kurchatov, unde se află centrala nucleară Kursk, precum și așezările Volokno, Voroshnevo și Pryamitsyno, au rămas fără energie electrică. Oamenii se plâng inclusiv de lipsa apei pe rețelele de socializare.
Potrivit publicației „Pepel. Kursk”, substația Yuzhnaya era în flăcări, transportul public oprit în Kursk de mai multe ore, iar locuitorii se plâng pe rețelele de socializare că orașul este paralizat.
Datele privind morții și răniții din regiune nu au fost actualizate. În zilele precedente, 66 de persoane au fost rănite, 55 dintre ele se află în prezent în spitale din regiunea Kursk, unele dintre victimele în stare gravă au fost duse la Moscova. Se știe că patru civili au murit.
În dimineața zilei de 9 august, Ministerul pentru Situații de Urgență a declarat urgență federală în regiunea Kursk. Acest lucru va permite rezidenților regiunii să primească o plată unică de 15 mii de ruble (160 euro) și 150 de mii de ruble (1.600 euro) în cazul unei pierderi complete a proprietății.
Cu o zi înainte, Cabinetul de Miniștri de la Moscova a alocat (220 de milioane de ruble - 2,2 milioane euro - pentru plăți unice către rezidenții din regiunea Kursk. Acest lucru va fi suficient doar pentru 14,5 mii de locuitori ai regiunii. Însă în cele patru districte. (Sudzhansky, Glushkovsky, Korenevsky și Rylsky) din regiunea Kursk care au fost afectate de acțiunile militare ucrainene trăiesc în total, aproximativ 90 de mii de oameni.
Autoritățile din regiunea Kursk nu intenționează să declare legea marțială, au declarat pentru Verstka surse din conducerea regiunii. Potrivit acestora, „nimeni nu vrea să-și îngrijoreze oamenii mai mult”.
Totuși, în a patra zi după începerea operației ucrainene din regiunea Kursk, autoritățile regionale au anunțat evacuarea locuitorilor din districtele Glushkovsky, Rylsky și Korenevsky.
În dimineața zilei de 9 august, Ministerul Dezvoltării Digitale a introdus și servicii de comunicații gratuite pentru locuitorii din opt districte din regiunea Kursk „până la sfârșitul stării de urgență”.
În întreaga regiune, departamentul a activat „roaming inter-rețea de urgență automată”, care va permite comutarea între operatori de comunicații dacă abonatul nu se poate conecta la rețeaua operatorului principal. Locuitorii districtului Sudzhansky, în care au intrat forțele ucrainene, au semnalat încă din prima zi probleme cu comunicațiile mobile.
În pofida interesului declarat al autorităților ruse pentru proprii civili, localnicii sunt încă lăsați să se descurce singuri în evacuarea zonei. Zeci de locuitori din localitatea Nikolaevo-Daryino, controlată de ucraineni, au rămas în subsoluri fără apă și electricitate timp de câteva zile.
"Guvernul Regiunii Kursk nici măcar nu știe de ei. Acolo sunt echipamente ucrainene, steaguri. Oamenilor li s-a spus: „Dacă vrei să trăiești, nu scoate capul”, a declarat un rezident din regiune.
Nici Vladimir Putin, nici Vladimir Zelenski nu au comentat situația din regiunea Kursk.
Generalul adjunct Andrey Gurulev, fost comandant al Armatei a 58 Arme Întrunite din Rusia, a declarat că nu va fi posibilă alungarea rapidă a forțelor ucrainene de pe teritoriul Rusiei, întrucât armata ucraineană are „forțe și resurse serioase”.
„Trebuie să privim situația lucid. Acesta nu este un grup de sabotaj și recunoaștere, nu va fi posibil să-i alungi rapid", a declarat acesta. "Ei aduc întăriri de pe teritoriul lor, dinamica este mare, luptele sunt în desfășurare."
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Walz, a declarat că Europa ar trebui să se ocupe de securitatea Ucrainei fără implicarea SUA. Președintele Trump a declarat că SUA ar putea oferi sprijin financiar Ucrainei în schimbul resurselor sale de pământuri rare. De asemenea, Președintele SUA a susţinut că avut o discuție cu Vladimir Putin pe temea încheierii războiului din Ucraina. Toate aceste declarații au fost analizate de experții Kyiv Security Forum.
Țările NATO și-au depășit propriul obiectiv și au oferit Ucrainei un ajutor de peste 50 de miliarde de euro în 2024. Mai mult de jumătate din această asistență a provenit din Europa și Canada. Restul a fost furnizat de Statele Unite. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, la 11 februarie.
Dacă într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat războiul din Ucraina va fi oprit, grație unui acord în care părțile vor fi făcut concesiile necesare, se pune problema cum vor putea arăta lucrurile după aceea din punct de vedere al asigurării securității Ucrainei pe termen scurt și mediu.
Fiica reprezentantului special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, Megan Mobbs, conduce o fundație care oferă asistență nemilitară Kievului încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă. Potrivit unui articol (10 februarie) din Washington Post, al jurnalistului Jim Geraghty , acesta este un „semn încurajator” că Trump nu va lăsa Ucraina fără sprijin. Totodată, el a adăugat că în prezent „nu există garanții că un tată este întotdeauna de acord cu fiica lui și invers”.
Italia urmează să desfășoare în Lituania sisteme de rachete de apărare antiaeriană terestre cu rază lungă de acțiune SAMP/T, ca parte a modelului rotativ de apărare antiaeriană al NATO, conform unei declarații publicate de Ministerul lituanian al Apărării (MoD) pe 10 februarie 2025. Această desfășurare, care include exerciții comune cu aliații NATO, urmărește să consolideze capacitățile de descurajare și apărare în regiune, în special în lumina preocupărilor actuale de securitate care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a început ieri, 10 februarie, un turneu diplomatic în Europa, unde va discuta despre războiul ruso-ucrainean. Prima oprire este în Germania, urmată de Belgia și, în final, de Polonia. De asemenea, aceasta este prima participare a noii administrații americane la o reuniune a ,,Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei''.
Europa încearcă să limiteze utilizarea ,,flotei fantomă'' de petroliere a Rusiei în urma unei serii de incidente în Marea Baltică, a relatat Politico la 10 februarie. În decembrie 2024, autoritățile finlandeze au sechestrat nava Eagle S, suspectând-o de sabotaj, amintesc jurnaliștii. „Confiscarea navei, care transporta 100.000 de barili de petrol din Sankt Petersburg, a fost un moment senzațional și pare să marcheze un nou front în războiul ascuns dintre Rusia și Occident”, a scris Politico.
Cancelarul german Olaf Scholz a respins posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO în viitorul apropiat, deoarece Statele Unite au respins propunerea. Acest aspect a fost discutat în timpul unei dezbateri televizate între el și candidatul la funcția de cancelar și liderul CDU/CSU Friedrich Merz, relatează DW.
Rusia și-a îmbunătățit în mod activ UAV-urile și mijloacele de război electronic (EW) pe baza experienței dobândite în războiul împotriva Ucrainei și a utilizat cele mai recente evoluții tehnologice în operațiuni hibride împotriva statelor membre NATO, potrivit ISW (Institutul pentru Studiul Războiului).
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat că președintele Donald Trump va pune capăt războiului din Ucraina, dar Europa trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate. Mike Waltz a făcut această declarație în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC News.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
În armata poloneză este creată o unitate responsabilă cu introducerea inteligenței artificiale (IA) în forțele armate.Polonia introduce IA în Armată.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Românii au strâns o sumă record din donații pentru a ajuta Ucraina, în doar câteva ore de la turbulențele provocate de incidentul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Odată cu blocarea totală a ajutorului militar american, anunțată în urmă cu câteva ore, suma ar putea să bată și mai mult recordul. E vorba de o campanie organizată de activistul și corespondentul de război Radu Hossu, campanie ce vizează strict achiziția de echipamente defensive, adică drone de recunoaștere (ISR) sau echipamente de EW (Război Electronic) care să bruieze dronele kamikaze ale rușilor
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea întregului ajutor militar al Statelor Unite pentru Ucraina, blocând livrările de armament aflate în desfășurare în Polonia. În același timp Reuters scrie că Președintele Trump a cerut Secretarului Trezoreriei să întocmească o listă cu sancțiuni aplicate Rusiei care ar putea fi ușurate.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Ca urmare a răcirii relațiilor dintre SUA și Ucraina, cauzate de incidentele recente de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski și conducerea americană, respectiv președintele Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Franța încearcă să se impună ca unul dintre liderii mondiali în problema conflictului ucrainean.
În ediția din 02.03.2025, revista americană Forbes a semnalat faptul că cele mai mari arme din dotarea armatei ucrainene, respectiv obuzierele grele 2S7 Pion se confruntă cu deficite grave de muniție, cu calibrul de 203 milimetri.
Ambasada Ucrainei în România își exprimă recunoștința faţă de reacția românilor la evenimentele internaționale care au readus în prim-plan lupta poporului ucrainean. Ucraina, mai mult decât oricine, își dorește o pace echitabilă și durabilă, susținută de garanții de securitate de încredere.
Taurus Systems, un joint venture creat între MBDA Germania și Saab (Suedia) a primit un contract în valoare de 160 milioane USD pentru modernizarea și întreținerea sistemului de rachete de croazieră Taurus Kepd 350.
Rusia intenționează să lanseze cel puțin 500 de drone pentru fiecare atac aerian împotriva Ucrainei, a declarat Vadim Skibitskîi, șeful adjunct al Agenției ucrainene de Informații Militare (GUR), într-un interviu acordat RBC Ucraina publicat la 3 martie.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Ungaria a respins un proiect de document privind sprijinul pentru Ucraina la o întâlnire a ambasadorilor Uniunii Europene din 28 februarie.
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
Duminică, 2 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat un acord care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare pentru export pentru a cumpăra alte 5.000 de rachete de apărare aeriană.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump lucrează intens pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat duminică CNN, Waltz a declarat că acordul va include garanții de securitate asumate de europeni și va necesita concesii teritoriale din partea Ucrainei. Oficialul american și-a exprimat încă o dată „dezamăgirea” față de poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia întâlnirii din Biroul Oval și față de faptul că nu a fost semnat un acord privind minereurile ucrainene.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
Portavionul american USS Carl Vinson, împreună cu grupul de luptă aferent - format din mai multe nave de luptă care îl însoțesc și îi sprijină operațiunile - au ajuns duminică în portul Busan din Coreea de Sud.
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Ministerul polonez al Apărării Naționale a semnat un contract în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a prelua în leasing opt elicoptere de atac Boeing AH-64D Apache din Statele Unite, încă în acest an. Fapt ce arată cât se poate de clar că pentru Polonia elicopterele de atac sunt o prioritate.
Radu Hossu, corespondent de război cunoscut pentru implicarea sa activă în sprijinirea Ucrainei, a anunțat lansarea unei noi campanii de donații menite să ajute militarii ucraineni aflați în primele linii ale frontului. Campania vizează achiziționarea de echipamente non-letale pentru Regimentul Kraken, o unitate de elită ce luptă în zonele Chasiv Yar (Donbas), Kharkiv-Vovchansk și Zaporojie. De echipamente vor beneficia și românii care luptă sub comanda Armatei Ucrainei din deja cunoscuta Romanian Battlegroup "Getica".
Instrucțiunile secretarului american al Apărării sunt, aparent, parte a unui efort de a implica Rusia în negocieri despre război.
Franța și Regatul Unit propun o încetare parțială a focului de o lună între Ucraina și Rusia, care ar acoperi atacurile din aer, pe mare și asupra infrastructurii energetice. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat acest lucru, spunând că o astfel de încetare a focului va dura o lună.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, afirmă că garanțiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru ,,tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră'', punctând însă că acestea nu vor putea fi asigurate fără un sprijinul Statelor Unite.
Acordul privind resursele minerale pe care președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski intenționau să îl semneze înaintea disputei de vineri nu este pe masă 'momentan', a declarat duminică secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, informează Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, președintele interimar al României, Ilie Bolojan și alți înalți oficiali occidentali au sosit la un summit la Londra pentru a discuta despre sprijinul acordat Kievului, a relatat The Guardian pe 2 martie.
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Regatul Unit, Franța, Ucraina și, posibil, alte țări vor elabora un plan de încetare a focului care va fi prezentat Statelor Unite, a declarat prim-ministrul britanic Keir Starmer într-un interviu acordat BBC pe 2 martie.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Israelul încearcă în mod constant să convingă Statele Unite să mențină Siria ca o națiune fragilă, permițând în același timp Rusiei să își mențină prezența militară acolo. Un raport Reuters a dezvăluit că oficialii israelieni și-au exprimat aceste puncte de vedere în timpul întâlnirilor cu înalți oficiali americani la Washington în februarie și în discuțiile ulterioare cu membrii Congresului SUA în Israel. Într-o mișcare strategică care evidențiază geopolitica complexă a Orientului Mijlociu, Israelul ar fi încurajat Statele Unite să sprijine existența continuă a facilităților militare rusești în Siria pentru a contracara creșterea puterii Turciei în zonă.
