Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
După decenii de confort strategic, Europa redescoperă o realitate uitată: securitatea nu se cumpără, se produce. Războiul din Ucraina a scos la iveală limitele sistemelor de achiziții, dependența de lanțuri externe de aprovizionare și ritmul lent al deciziilor. În același timp, industria de apărare s-a trezit brusc dintr-un somn de 30 de ani. Stocurile s-au golit, fabricile s-au închis, iar liniile de producție abia mai țin pasul cu nevoile frontului.
Pentru România, faptul că acest forum s-a ținut la București nu a fost o întâmplare. Țara se află pe flancul estic al NATO, la marginea unui război care a schimbat întreaga geografie strategică a Europei. Dar, dincolo de rolul simbolic, întâlnirea a pus sub lupă și realitățile interne: o industrie de apărare fragmentată, un sistem de achiziții greoi și o cultură strategică încă dominată de reflexul consumului, nu al producției.
România are astăzi buget, poziție geografică și sprijin aliat. Ceea ce îi lipsește este coerența între viziune, instituții și execuție. Din dezbaterile forumului s-au desprins zece lecții majore care definesc ce înseamnă o reînarmare lucidă – una care pune accent pe industrie, oameni și predictibilitate, nu pe gesturi conjuncturale.
Prima lecție ține de contracte. Industria de apărare trăiește din predictibilitate, iar investițiile în linii de producție nu se fac pentru un an fiscal. Fără comenzi multianuale, fabricile nu pot angaja personal, nu pot retehnologiza și nu pot lua credite. România are nevoie de un cadru bugetar care să asigure continuitatea comenzilor pentru muniție, senzori și echipamente esențiale. În lipsa acestuia, niciun investitor serios nu va trata industria românească drept partener credibil.
A doua lecție privește infrastructura industrială de bază, acolo unde continentul european e vulnerabil. Pulberile și explozivii sunt elemente critice fără de care restul sistemului nu funcționează. Europa a descoperit târziu că are doar câteva uzine active și stocuri minime. România încearcă să repare această slăbiciune prin redeschiderea fabricii de pulberi de la Făgăraș, proiect simbolic după trei decenii de stagnare. Dar pentru ca această investiție să conteze, trebuie tratată ca infrastructură critică, nu ca simplu proiect industrial. Are nevoie de supervizare guvernamentală, audit public și garanții de achiziție pe termen lung din partea MApN.

Sursă foto: MApN
A treia lecție vine din dezbaterea privind piața de apărare europeană. În ciuda integrării economice, Europa militară rămâne fragmentată, cu standarde incompatibile și programe paralele. România are ocazia rară de a juca un rol de liant între industria europeană și cea americană. Poziția geostrategică o ajută, dar e nevoie de o politică externă economică mai activă: participare în consorții mixte transatlantice, armonizarea legislației privind exporturile de tehnologie militară și o integrare mai profundă în lanțurile de aprovizionare comune ale NATO.
A patra lecție se referă la interoperabilitatea digitală. În epoca războiului bazat pe date, sistemele militare trebuie să comunice între ele instantaneu. România continuă să cumpere echipamente în logici izolate, fiecare cu propriul software, propriul limbaj și propriile standarde. Această lipsă de viziune duce la întârzieri și risipă. O strategie digitală națională interoperabilă cu NATO este esențială. Înseamnă infrastructură de date unificată, cerințe IT clare în toate achizițiile și o arhitectură deschisă care să permită integrarea rapidă a noilor tehnologii.
A cincea lecție este despre inovație. În prezent, tehnologia civilă este cu doi pași înaintea celei militare. Dronele comerciale, inteligența artificială și comunicațiile criptate vin din sectorul privat, nu din laboratoarele militare. România are start-up-uri și institute care pot contribui, dar nu există un mecanism care să le lege de stat. De aici nevoia unui fond de inovare pentru apărare, pe modelul american DARPA, capabil să finanțeze rapid proiecte cu potențial dual-use, fără birocrație, dar cu evaluare profesionistă și criterii stricte de performanță.
A șasea lecție privește ritmul. În prezent, între concept și dotare pot trece cinci sau chiar zece ani. Într-o lume în care tehnologia se schimbă la șase luni, acest ritm este inacceptabil. Statele occidentale încep să treacă la modelul testării rapide: serii mici, experimentate în teren, ajustate pe loc și apoi produse pe scară. România are nevoie de centre dedicate acestui proces, unde armata și industria să colaboreze în mod direct.
A șaptea lecție este legată de lanțurile de aprovizionare. Războiul a arătat că o singură fabrică blocată poate opri o armată întreagă. De aceea, producția trebuie distribuită regional. România, Polonia și Slovacia au șansa să construiască o rețea comună de producție și mentenanță, cu linii complementare și stocuri partajate. Este un pas pragmatic, dar și o formă de solidaritate strategică.
A opta lecție ține de filozofia echipării. Conflictele moderne arată că masa accesibilă– adică echipamente simple, fiabile și în număr mare – contează mai mult decât prototipurile sofisticate. România trebuie să se concentreze pe platforme modulare, ușor de produs local și ușor de reparat. Proiectele exotice, cumpărate pentru prestanță politică, ar trebui înlocuite cu soluții practice, susținute de o industrie națională capabilă să le întrețină.
A noua lecție vizează resursa umană și procesele administrative. România alocă peste 2,5% din PIB pentru apărare, dar executarea acestor fonduri este sub așteptări. Cauza nu este lipsa de voință, ci lipsa de competență administrativă. Achizițiile sunt conduse de militari, uneori fără formare economică și de funcționari care nu înțeleg nevoile operaționale. Soluția ar fi crearea unei agenții autonome de achiziții de apărare, cu personal civil specializat, salarizare competitivă și transparență totală.
A zecea lecție privește educația și formarea. Centrul F-16 de la Fetești, construit cu sprijinul partenerilor olandezi și norvegieni, a devenit deja un exemplu de cooperare eficientă. El ar putea fi extins într-un hub regional pentru instruire, mentenanță și upgrade tehnologic, conectat la universitățile tehnice și la industria locală. România are nevoie de o generație de specialiști în economie de apărare, management industrial și politici de securitate. Fără capital uman, nici cea mai bună strategie nu se materializează.

Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
Dincolo de aceste lecții, NATO-Industry Forum 2025 a transmis un mesaj de fond: securitatea nu se mai apără doar cu armate, ci și cu fabrici, algoritmi și contracte. Alianța își schimbă logica de funcționare, trecând de la “politică de descurajare” la “politică de producție”. În acest context, România are pentru prima dată șansa să devină furnizor de securitate, nu doar beneficiar.
Următorii cinci ani vor decide dacă această șansă devine realitate. Este nevoie de instituționalizare, de coerență și de reforme rapide. În primul rând, o agenție națională pentru industrie și achiziții de apărare ar aduce claritate între rolurile Ministerului Apărării, ale Ministerului Economiei și ale companiilor. Această structură ar putea gestiona programele multianuale, ar asigura transparența contractelor și ar facilita dialogul cu industria privată.
În al doilea rând, trebuie reconstruită baza industrială. Fabrica de pulberi de la Făgăraș trebuie finalizată până în 2027, cu audit public și calendar clar. În paralel, România ar trebui să repornească trei capacități cheie: metalurgia fină, producția de componente optoelectronice și liniile de artilerie. Toate sunt domenii esențiale pentru autonomia strategică.
În al treilea rând, integrarea digitală trebuie să devină prioritate națională. Un Cloud Național de Apărare, interoperabil cu sistemele NATO, ar reduce costurile și ar crește securitatea datelor. Universitățile și companiile tech pot juca un rol esențial, dar au nevoie de stimulente clare.
În al patrulea rând, România trebuie să accelereze inovația. Două centre de testare rapidă ar putea funcționa în poligoanele existente, cu finanțare mixtă public-privată. Fiecare proiect de prototip ar trebui evaluat în 90 de zile, nu în trei ani. 1% din bugetul apărării ar fi suficient pentru a susține o cultură de experiment și adaptare.
În al cincilea rând, investiția în capitalul uman este decisivă. Programul F-16 Training Center ar trebui extins într-un hub complet, care să ofere instruire, mentenanță și upgrade pentru aliații din regiune. În paralel, universitățile tehnice trebuie să introducă cursuri de economie de apărare și management industrial, iar statul să finanțeze burse pentru ingineri și economiști specializați în acest domeniu.
În al șaselea rând, politica de apărare trebuie conectată la economia reală. Reindustrializarea României poate avea în sectorul apărării un motor serios. Firmele private care produc componente militare sau dual-use trebuie sprijinite prin stimulente fiscale, garanții de piață și parteneriate public-private. În plus, autoritățile locale pot juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii industriale, legând securitatea de dezvoltarea regională.
În fine, diplomația industrială trebuie să devină un instrument constant al politicii externe. România ar trebui să aibă birouri dedicate la Bruxelles și Washington pentru promovarea industriei naționale de apărare și pentru atragerea de investiții în tehnologie. Participarea activă în programele NATO de inovare, cum sunt DIANA și Defence Innovation Accelerator, ar plasa România într-un cerc de competență reală, nu doar de imagine.

Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
După forumul de la București, NATO a ieșit mai realistă, iar România mai vizibilă. Dar vizibilitatea nu este suficientă. Fără reforme profunde și fără disciplină instituțională, vom rămâne într-o zonă gri – prea mari pentru a fi neglijați, dar prea dezorganizați pentru a conta. Reînarmarea lucidă nu înseamnă militarizare. Înseamnă capacitatea unei țări de a gândi strategic, de a produce intern ceea ce apără extern, și de a construi o cultură a competenței. România are astăzi resurse, know-how și sprijin internațional. Ceea ce trebuie să-și construiască este încrederea în propria capacitate de execuție.
Securitatea nu este o promisiune electorală, ci o industrie. Iar în această industrie, timpul, disciplina și consecvența sunt mai valoroase decât orice discurs. România are șansa rară de a deveni furnizor de stabilitate în regiunea Mării Negre. Dacă transformă lecțiile de la București în politici coerente, poate trece de la statutul de cumpărător la cel de partener egal.
Rețeta e simplă: instituții profesioniste, contracte clare, oameni competenți și o viziune pe termen lung. Într-o lume instabilă, capacitatea de a produce securitate este singura garanție a suveranității.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai trăim. Aceasta este, poate, cea mai lucidă și neliniștitoare concluzie care reiese din discursul generalului german Ingo Gerhartz, comandantul Forțelor Întrunite NATO de la Brunssum. Într-o intervenție tranșantă la Conferința de Securitate de la Berlin, desfășurată pe 18 noiembrie 2025, generalul a pus degetul pe o rană pe care Occidentul încearcă, adesea birocratic, să o panseze: Rusia a mutat conflictul într-o zonă gri, de uzură psihologică, unde tancurile nu trec granița, dar sabotajul, dezinformarea și bruiajul GPS o fac zilnic.
Statele Unite vor vinde avioane de vânătoare F-35 Arabiei Saudite, a anunțat președintele Donald Trump înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. „Vom vinde avioane F-35. Au fost un aliat grozav”, a declarat Trump, confirmând oficial o decizie istorică.
Ritmul fără precedent în care Ucraina a semnat, în decurs de doar 30 de zile, două Scrisori de intenție (LoI, în jargon) pentru achiziționarea a 250 de avioane de luptă moderne de generația 4.5 – 150 de Saab Gripen-E din Suedia și până la 100 de Dassault Rafale din Franța – a generat titluri spectaculoase. Scrisorile de intenție deschid însă o discuție mai subtilă despre strategia politică a Kievului, despre capacitatea reală de a le transforma în contracte ferme și, nu în ultimul rând, despre rolul pe care aceste anunțuri îl pot juca într-un eventual proces de negociere cu Rusia.
Degeaba cumpărăm obuziere de ultimă generație și tancuri sofisticate dacă acestea rămân blocate în hățișul birocratic european sau, și mai grav, dacă podurile aflate pe teritoriul statelor europene se prăbușesc sub greutatea lor. O analiză recentă a Financial Times trage un semnal de alarmă şi pune un diagnostic grav logisticii NATO: în timp ce Rusia trece la economia de război, Occidentul este încă prins în capcana procedurilor de pace.
Iluzia că asistăm doar la un joc de șah geopolitic s-a risipit! Când șeful Statului Major al Poloniei, generalul Wieslaw Kukula, afirmă răspicat că „adversarul (n.a. Rusia) a început pregătirile pentru război”, el nu descrie un scenariu ipotetic, ci o realitate care se desfășoară deja sub ochii noștri, adesea invizibilă pentru marele public, dar asurzitoare pentru serviciile de informații occidentale. Într-o Europă care încă încearcă să își definească „arhitectura de securitate” post-Ucraina, avertismentul venit de la Varșovia are rezonanța unui gong pentru iluzia păcii perpetue: suntem, oficial, în „perioada de dinainte de război”.
S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
Regatul Unit și Norvegia semnează astăzi un nou Acord de cooperare militară, prin care cele două țări vor opera împreună o flotă de fregate destinată să vâneze submarine rusești în Atlanticul de Nord, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Gigantul american Boeing va produce 96 de elicoptere AH-64E Apache pentru Polonia, în cel mai mare contract de acest tip din istoria programului Apache, acordat în afara Statelor Unite ale Americii.
Atac de noapte al dronelor ucrainene în Crimeea ocupată, unde pe un aerodrom un avion rus de tip MiG-29 a fost lovit de o dronă a Ucrainei. Incidentul a fost filmat din dronă și difuzat de GUR ucrainean.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a publicat o analiză detaliată a lanțului de aprovizionare pentru sistemul de rachete balistice Iskander-M, dezvăluind că o parte semnificativă a producției rusești se bazează pe entități care nu sunt supuse sancțiunilor occidentale.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Statele Unite sunt pe cale să lanseze cea mai agresivă transformare a structurii lor militare de la sfârșitul Războiului Rece, printr-o inițiativă masivă de a achiziționa sute de mii de drone de atac „consumabile”. Demersul, descris de oficiali drept piatra de temelie a agendei președintelui Trump pentru „utilizarea dronelor”, vine într-un moment de tensiune acută în Marea Caraibilor, unde norii unui conflict cu Venezuela se adună tot mai amenințător.
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să fi ordonat atacul cu agent neurotoxic Noviciok asupra ex-colonelului agenţiei de spionaj militare ruse GRU Serghei Skripal în 2018 într-un act "uimitor de imprudent" care a dus la moartea unei femei britanice nevinovate, concluzionează o anchetă independentă efectuată în Marea Britanie, potrivit Agerpres și Reuters.
Dezvăluirea recentă a unei noi rachete de croazieră nord-coreene, montată pe un avion de luptă din perioada sovietică, a ridicat semne de întrebare în rândul analiștilor militari. Arma prezintă asemănări vizuale izbitoare cu sistemele occidentale avansate, sugerând că regimul lui Kim Jong Un continuă strategia de a copia designuri consacrate pentru a-și moderniza arsenalul învechit.
Platforma de drone FPV (First Person View) „Nightmare”, dezvoltată de compania daneză Renegade UxS și testată intens în condiții de luptă în Ucraina, a fost adăugată oficial pe lista „BLUE UAS” a guvernului american. Această decizie strategică deschide calea pentru achiziția și utilizarea rapidă a sistemului de către unitățile militare ale Statelor Unite.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Forțele Aeriene Braziliene au reușit o premieră în noiembrie, după ce au efectuat primele lansări ale rachetei METEOR BVRAAM de pe avionul de luptă Gripen E, un moment care consolidează semnificativ capacitatea de descurajare aeriană a Braziliei.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.