Turcia se află într-o situație dificilă. Forțele sale Aeriene reprezintă călcâiul lui Ahile iar excluderea Turciei din programul Joint Strike Fighter, în care a contribuit și urma să primească aeronave de generația a V-a de tip F-35 Lightning II, a înrăutățit situația.
Industria turcă s-a alăturat programului dezvoltării avioanelor de generația a V-a F-35 Lightning II, program condus de SUA și din care fac parte mai multe națiuni. Turcii au investit nu mai puțin de 1.4 miliarde de dolari în program, dar au fost excluși în 2019 după SUA au încercat de mai multe ori, fără succes, să determine Ankara să renunțe la achiziția de sisteme antiaeriene rusești de tip S-400. Sistemele nu doar că sunt incompatibile cu F-35, dar ar reprezenta un risc uriaș ca Federația Rusă să aibă acces la secrete industriale ale aeronavelor F-35.
În tot acest context, Turcia a încercat și a forțat nu doar reprimirea în program, dar și variante de rezervă precum achiziția de F-16 Block 70 Viper, adică cea mai nouă versiune a F-16, cu caracteristici de generația a V-a. Turcii insistă și pentru modernizarea actualei flote de F-16.
Conincidețnă sau nu, la doar câteva ore după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a renunțat la veto-ul pentru aderarea Suediei și Finlandei la NATO, un oficial de rang înalt al Pentagonului a confirmat miercuri că SUA sprijină pe deplin vânzarea de avioane de luptă F-16 Block 70 către Forţele Aeriene Turce.
Asistentul secretarului american al apărării pentru afaceri de securitate internațională, Celeste Wallander, a declarat că SUA iau în calcul solicitarea Turciei de a achiziționa patruzeci de avioane de luptă F-16 Viper noi, împreună cu cele 80 de kituri de modernizare pentru flota existentă de avioane F-16 – coloana vertebrală a Forțelor Aeriene Turce.
Avioane F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Turce, aflate la Baza Malbork
În aceste zile presa turcă a luat foc acuzând Grecia că încearcă blocarea vânzării de către SUA a F-16 Fighting Falcon Block 70 către Turcia.
Într-un editorial publicat în Daily Sabah, un reputat profesor universitar turc, Mehmet Celik, se întreabă retoric dacă nu cumva premierul grec Mitsotakis nu vrea să declanșeze un război împotriva Turciei?
Celik amintește de vizita diplomatică din luna mai a lui Mitsotakis la Ankara și speranțele de atunci privind dezescaladarea tensiunilor dintre cele două state, acuzând că în pofida acestui lucru Atena a solicitat Congresului SUA să nu vândă avioane F-16 Turciei.
Ankara acuză o „trădare diplomatică” iar expertul turc îl citează pe președintele Recep Tayyip Erdogan care a subliniat că „Turcia nu intenționează să intre într-un război împotriva Greciei, deși Grecia și-a încălcat promisiunile”.
Turcia acuză totodată că elenii au efectuat 147 de încălcări ale spațiului aerian turc. De partea cealaltă Grecia acuză că avioanele de luptă şi dronele Turciei au pătruns ilegal de 760 de ori, doar luna trecută, în spaţiul aerian al Greciei.
Pe de lată parte publicația elenă GreekReporter.com, amintește că amendamentul privind blocarea vânzării de către SUA a avioanelor F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper către Turcia a fost depus de congresmanul democrat de origine elenă Chris Pappas și e susținut de mai mulți congresmani americani.
În ultimii doi ani Turcia și Grecia, două state membre NATO, au cunoscut cele mai mari tensiuni după criza din 1996 când au fost în prag de război. Au existat numeroase incidente militare între cele două state, în special ca urmare a tensiunilor generate de mai multe misiuni de explorare a resurselor de gaz în apele greceşti.
Ankara acuză și ea militarizarea ilegală de către Grecia a insulelor disputate, precum și politica agresivă de înarmare pe care Atena a demarat-o ca urmare a tensiunilor. Pe lângă resursele din Mediterana de Est, problema cipriotă reprezintă un alt dosar extrem de fierbinte între Turcia și Grecia.
La 15 noiembrie 1983, Republica Turcă a Ciprului de Nord a fost proclamată în treimea de nord a insulei, care fusese invadată la 20 iulie 1974 de trupele din Turcia ca răspuns la o tentativă de lovitură de stat a ciprioţilor greci vizând anexarea insulei la Grecia. De atunci, insula a fost împărţită într-o secţiune sudică recunoscută internaţional şi o parte nordică recunoscută doar de Turcia.
Aproximativ 30.000 de soldaţi turci sunt desfăşuraţi în partea ocupată a Ciprului, la aproape 90 km de coasta turcească. Republica Turcă a Ciprului de Nord este foarte dependentă politic şi economic de Turcia. Partea sudică face parte din Uniunea Europeană de la 1 mai 2004. O zonă tampon monitorizată de ONU separă cele două părţi.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Japonia și Statele Unite sunt gata să se angajeze într-o acțiune comună pentru a dezvolta o nouă generație de avioane de antrenament, marcând un pas semnificativ în cooperarea militară dintre cele două națiuni.
Un grup de piloți noștri s-a mutat din Marea Britanie în Franța pentru antrenament, a remarcat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Avionul de luptă - interceptor MiG-31, în diferitele sale variante, a fost un proiect de succes. Azi rușii au integrat pe versiunea MiG-31K rachetele hipersonice Kinzhal. Dar industria pregătește următoarea generație de avioane, MiG-41. Desigur, de la o dori la a putea e drumul extrem de lung și anevoios.
Pentagonul a ridicat restricția utilizării avioanelor de luptă F-35A pe timpul fulgerelor, permițând astfel aeronavei să zboare în condiții de furtună pentru prima dată din 2020, după cum a informat Breaking Defense.
Anunțul făcut de reprezentanții ruși în urmă cu câteva zile privind începerea producerii în masă a bombei de aviație de tip FAB-3000 a creat îngrijorare în rândul oficialilor și specialiștilor ucraineni.
Ucraina urmează să primească în această vară primele avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din partea aliaților occidentali, fapt ce provoacă deja deranj mare la Moscova.
Forțele Aeriene Ruse au lansat un atac asupra orașului ucrainean Harkov, la 26 martie 2024, folosind pentru prima dată bombe ghidate "UMPB D-30 SN", recent concepute. Această muniție de ultimă generație reprezintă un salt semnificativ în domeniul tehnologiei militare, cu o rază de acțiune care o triplează pe cea a bombelor convenționale cu ghidaj, asemănătoare bombei americane GBU-39/B SDB. Capabilă să atingă distanțe de până la 90 de kilometri, utilizarea UMPB D-30 SN subliniază un progres strategic în ceea ce privește capacitățile de război aerian, evidențiind intensificarea continuă a operațiunilor militare de către forţele ruse.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în dimineața zilei de 30.03.2024, în jurul orei 10:00 CET, un oaspete neobișnuit a aterizat la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia. Pentru prima dată, o dronă de cercetare de tip Northrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale ale SUA a sosit în zona Mării Mediterane.
Pe 29 martie 2024, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) au efectuat ultima misiune de tip Quick Reaction Alert (QRA), încheind o perioadă care a început în 1981. Începând din această dimineață, apărarea aeriană a spațiului aerian al Belgiei, Țărilor de Jos și Luxemburgului (BENELUX) a fost predată noilor avioane olandeze F-35A de generația a V-a.
Surse ucrainene au informat că, în timpul atacului din noaptea de 28.03.2024, trupele ruse au întrebuințat o modificare a rachetei de croazieră Kh-101, care transportă un focos dublu față de versiunea anterioară. Astfel, la noul tip de rachetă a crescut masa explozivă totală de la 400 la aproximativ 800 de kilograme.
O nouă dronă rusă se pare că a căzut pe teritoriul României, de acestă dată ajungând până în zona Insulei Mari a Brăilei, la doar câțiva kilometri de Brăila.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
România intenționează să încheie în acest an procedura achiziției de obuziere pe șenile, procesul de selecție fiind pe ultima sută de metri.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
