Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Dacă România sau Bulgaria cad, Rusia are drum liber până la Munchen/Berlin
Strategica
Data publicării:
Coreea de Sud, SUA și Japonia se unesc pentru a pune în comun date de avertizare, în timp real, privind atacurile cu rachete. În Marea Baltică, 19 țări NATO și o națiune parteneră – Suedia - desfășoară cele mai ample manevre navale din Europa.
 Soldaţi ruşi îmbrăcaţi în uniforme fără însemne care au apărut pentru prima oară în timpul anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014
EXCLUSIV
Soldaţi ruşi îmbrăcaţi în uniforme fără însemne care au apărut pentru prima oară în timpul anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014

Acestea sunt doar cele mai recente știri, care fac înconjurul planetei, din noianul de inițiative despre creșterea fără precedent a colaborării militare regionale pentru apărare.

În acest context cu amenințări evidente la securitatea nord-atlantică și indo-pacifică, suntem obligați să privim foarte atent la poarta NATO din sud-estul Europei care, odată deschisă, duce direct spre inima Europei. Este vorba despre poarta româno-bulgară de la Marea Neagră, care alături de cea baltică și de cea nord-atlantică, vor fi primele câmpuri de bătălie într-un eventual conflict cu Rusia.

Desigur, punerea problemei acum poate părea prematură dacă se ține cont de actuala capacitate de luptă a Rusiei degradată de războiul cu Ucraina. Dar, o capacitate robustă de apărare se construiește în timp, nu de pe-o zi pe alta, și cu investiții mari care, ar fi de preferat să fie împărțite la nivel de Alianță sau cel puțin cu țările din regiune, direct implicate în organizarea unei apărări comune.

1. Poarta sud-estică a NATO scârțâie la capătul de sus pe partea bulgară. Sunt necesare întrețineri și în dreptul României. Poate ar fi bună o poartă nouă.

Pentru a înțelege cum trebuie să ne apărăm, să ne aducem aminte cum arată cele mai puternice atacuri ale forțelor rusești asupra Ucrainei. Valuri de rachete (croazieră, balistice, hipersonice) dublate de stoluri mari de drone explozive lovesc aproape zilnic marile orașe sau infrastructura critică ucraineană.

Aproape instantaneu se remarcă că este nevoie de mijloace antiaeriene și antirachetă și ne întrebăm dacă șapte sisteme (baterii) pe care le va avea România sunt suficiente. Posibil să ne ajungă, dar ar trebui să se țină cont și de una dintre primele lecții ale războiului din Ucraina: la începutul unui conflict cu un adversar foarte puternic este nevoie de stocuri mari pentru a rezista. Stocuri și de arme nu doar de muniții. Pe lângă sistemele cu bazare la sol, intră în joc și aviația de vânătoare, tot pentru misiuni de protecție aeriană. Avioanele F-16, pe care România le are/le va avea, sunt încă potrivite, deși va trebui făcută o echilibristică atentă între misiuni, pregătire și resursa de zbor rămasă, cel puțin până vin primele F-35, cândva în primii ani ai deceniului următor, cel puțin așa se speră.

Dinspre Bulgaria nu se aude nimic despre sisteme antirachetă și antiaeriene moderne, precum Patriot, iar primele opt F-16 ale Forțelor Aeriene ale Sofiei sunt programate să atingă capacitatea operațională deplină undeva prin 2028 – 2030.

2. Oficial, nu ne merge deloc bine în războiul pe mare, dar sunt și vești bune: se poate rezista după modelul ucrainean - multe mine navale, artilerie și rachete de coastă.

O altă componentă critică a apărării este capacitatea de a respinge atacurile de pe mare. Privind din nou spre războiul din Ucraina, se observă că forțele Kievului au reușit să țină Flota rusă din Marea Neagră, la mare depărtare de țărm, deși situația era complet dezechilibrată. Rețeta ucraineană câștigătoare a constat în amplasarea de mine marine, desfășurarea artileriei în zonele probabile de debarcare și loviturile extrem de precise cu rachetele antinavă ”Neptun” care au scufundat crucișătorul ”Moscova”. Ulterior, rachetele antinavă ”Harpoon”, primite din Danemarca, au închis jocul navelor de suprafață rusești în nord-vestul Mării Negre. Ar fi fost și mai bine pentru ucraineni aveau și nave de luptă și submarine de nivel occidental care să le permită extinderea zonei de interdicție navală (inclusiv sub apă) și aeriană, astfel încât navelor rusești să le fie extrem de greu să opereze din zona Sevastopol și centrul Mării Negre.

Comparând acțiunile de luptă pe mare/litoral ale ucrainenilor cu posibilitățile țării noastre, se observă că Forțele Navale române au la îndemână cam aceleași mijloace: mine marine; artilerie de coastă; iar în perioada 2024 – 2028 se vor înzestra cu rachete antinavă de ultimă generație NSM ( (Naval Strike Missile). Componenta navală românească pentru acțiunile pe mare, ca și cea ucraineană, este în dezavantaj față de flota rusă din multiple motive (numeric, lipsa submarinelor, precum și tot ce derivă din nave de generații mai vechi față de cele rusești). Deci, la prima vedere ne-am putea descurca la fel de bine ca ucrainenii într-o operație de apărare, poate chiar mai bine, cu condiția să cumpărăm totuși  cele patru corvete, iar intenția de înzestrare cu submarine să nu fie amânată pentru vremuri mai bune, când nu va mai fi nevoie de ele.

Vecinii noștri bulgari, la fel de interesați ca și noi în apărarea din Marea Neagră stau aproximativ la fel în ceea ce privește dotarea Forțelor Navale, cu deosebirea că ei nu au inițiat demersuri de achiziție a unor sisteme de rachete de coastă moderne, iar subiectul privind înzestrarea cu noi nave de luptă și submarine pare unul pur teoretic, deocamdată.

O primă concluzie privind capacitatea româno-bulgară de a respinge prima fază a unei posibile agresiuni rusești – o operație aeronavală (cu o componentă masivă de rachete)  – constă într-o asimetrie a frontului comun, care este ușor dezechilibrat pe partea bulgară, mai ales în ceea ce privește capabilitățile de protecție împotriva atacurilor din aer. Ulterior această vulnerabilitate ar putea permite forțelor rusești să învăluie România pe la sud.

Dar, desigur România și Bulgaria nu sunt singure pe acest front, cel puțin din perspectiva aeronavelor de luptă și cercetare. Prezența aeriană aliată, inclusiv a avioanelor americane de generația a cincea, echilibrează oarecum balanța de forțe în raport cu Rusia, dar nu total. Flota rusă ar putea rămâne intactă, dacă nu se apropie în raza rachetelor NSM din România și dacă Forțele Aeriene rusești îi oferă suficientă protecție în fața avioanelor NATO.

În acest scenariu de deficit naval pentru România și Bulgaria, ar trebui ca Forțele Navale ale Turciei să asigure o acțiune consistentă în mediul maritim pentru trupele NATO sau să permită intrarea în Marea Neagră a navelor de luptă aliate din state non-riverane. Până acum, Turcia s-a comportat ca un aliat de încredere în regiunea Mării Negre, deși în ultimii ani pare să-și condiționeze, tot mai mult, sprijinul, de îndeplinirea anumitor cereri privind zona economică exclusivă din Marea Egee și estul Mediteranei. În plus, există și problema apropierii față de Rusia, iar importul sistemelor antiaeriene S-400 a ridicat anumite semne de întrebare privind capacitatea Turciei de a relaționa în sistemul antiaerian al NATO.

Comparând situația din Marea Neagră cu cea din Baltică și Atlanticul de Nord, unde acționează liber submarinele, distrugătoarele și portavioanele americane, Rusia ar avea cele mai mari șanse de reușită într-o operație ofensivă în Marea Neagră, celelalte direcții fiind doar de sprijin.

3. Succesul în războiul aeroterestru din zona României și Bulgariei va depinde foarte mult de sprijinul care va veni din Occident tranzitând Ungaria, Grecia și Macedonia de Nord.

Ipotetica pierdere a confruntării aeronavale de la Marea Neagră de către România și Bulgaria ar însemna trecerea războiului în faza a doua, cea de angajare masivă a forțelor terestre.

Intrarea în acțiune a infanteriei, tancurilor și artileriei va pune mare presiune, după cum s-a văzut și în Ucraina, pe liniile de sprijin logistic și pe capacitățile industriilor de apărare din țările NATO. Pe lângă pregătirea tactică excepțională și dotarea de ultimă generație a forțelor aliate dislocate pe teritoriul României și Bulgariei, va conta adâncimea strategică de unde vor veni resursele pentru militarii care acționează în linia întâi.

Astfel, Ungaria, Grecia și Macedonia de Nord devin țări cheie de tranzit pentru fluxul de provizii aliat spre România și Bulgaria. Însă, după începerea războiului din Ucraina, conducerea Ungariei a acționat mai degrabă în sprijinul Rusiei. În plus, ținând cont de recenta retorică revizionistă a statului maghiar, față de România, se pune întrebarea dacă în caz de război NATO-Rusia, țara vecină, Ungaria, va acționa ca aliat loial în cadrul NATO. Iar, pentru ca planul să fie complet, Turcia ar ține și ea în șah Grecia, Serbia ar putea acționa în Kosovo și Macedonia de Nord.  În această ipoteză extremă, asupra forțelor române, bulgare și aliate dislocate la poarta sud-estică a NATO, ar putea veni furtuna perfectă.

Punând cap la cap toate aceste cele mai rele scenarii, rezultă că dacă frontul din România și Bulgaria se prăbușește cu sprijinul Ungariei și Serbiei, iar Austria declară non-combat și permite trecerea forțelor rusești, Occidentul se poate trezi cu războiul chiar la frontiera sudică a Germaniei.

Scenariul rămâne valabil dar cu șanse mai mici, chiar dacă Ucraina învinge, dar Rusia păstrează Crimeea. Însă dacă Ucraina este invadată, va fi doar o problemă de timp până când Rusia se va reface și va ataca chiar NATO. Încă nu se știe cum sau de ce, dar Rusia, în înțelepciunea sa a ajuns la concluzia că NATO nu va utiliza arme nucleare, atâta timp cât nu va fi atacată cu arme nucleare. Astfel, Rusia încearcă să deschidă o confruntare armată cvasi-permanentă cu NATO, considerând că Occidentul va obosi mai înaninte și va ceda estul Europei.

Această expunere poate părea pur teoretică, valabilă doar pentru dezbateri în lecțiile de operații militare și cu șanse minime de a se adeveri în prezent. Dar, dacă totuși, poarta româno-bulgară a NATO cedează, Rusia poate ajunge rapid la doar 700 de km de Paris - mai aproape de cât a fost vreodată Imperiul Otoman, de Orașul Luminilor, în cele cinci secole ale sale de existență.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

La discuţiile din Arabia Saudită, SUA negociază de pe poziţii de forţă cu Ucraina: Va trebui să facă concesii teritoriale ca parte a oricărei reglementări pașnice
Vechea ordine mondială a fost distrusă! Fostul comandant suprem al Forțelor Armate Ucrainene: Stabilirea unui nou cadru de securitate în Europa este de nerealizat fără Ucraina
Negocierile din Arabia Saudită pentru a pune capăt războiului din Ucraina: Acordul minier semnat între Washington și Kiev, suficient pentru a restabili ajutorul acordat ucrainenilor
Flota ucraineană de avioane Mirage 2000 este înzestrată cu bombe de înaltă precizie: Franța a confirmat furnizarea de muniţii ghidate AASM
Germanii se tem că SUA ar putea să ”stingă lumina” pentru F-35 folosite de europeni: ”Kill switch este mai mult decât un zvon”
Trump destabilizează și “micul NATO”. Australia este foarte aproape să rămână fără submarinele nucleare americane, deși a fost forțată să refuze și să umilească Parisul
Flota rusă din Marea Neagră primește drone navale Katran. Sursa foto: X/YouTube.
EXCLUSIV
Umilită în Marea Neagră de o țară fără nicio navă de luptă, măreața Flotă a Rusiei se schimbă: Se fac primii pași spre o flotă a dronelor
Sfârșitul superiorității aeriene? De ce SUA au spus „stop” dezvoltării unui viitor avion de luptă de generația a 6-a
Ucraina „s-ar putea să nu supraviețuiască” invaziei pe scară largă a Rusiei, cu sau fără sprijinul american. Trump: Indiferent de rezultatul războiului, SUA își vor banii înapoi
Sistemul CA-95 românesc a fost integrat în apărarea antiaeriană a Ucrainei: Chiar dacă este depășit din punct de vedere tehnologic, rămâne eficient în combaterea dronelor
Niciodată gubernie rusă! Polonia vrea arma nucleară și o armată de jumătate de milion de oameni
Trump nu poate asigura pacea în Ucraina fără Europa. Altfel riscăm să ne trezim cu Rusia la Gurile Dunării și cu un război major în Europa în următorii ani
SUA vor taxa toate navele care au legătură cu China și cer aliaților să facă la fel / Beijingul marchează puncte: ”Marile puteri nu ar trebui să-i hărțuiască pe cei slabi”
EXCLUSIV
Între SUA, Europa și războiul hibrid rus: Planurile lui Narîșkin pentru România | Prof. Radu Carp, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
Harta Europei / pexels, aliaksei lepik
EXCLUSIV
Mai valorează ceva tratatele internaționale, în ziua de astăzi?
EXCLUSIV
Cel mai negru scenariu: Încercarea de a retrage SUA din NATO, o greșeală neforțată. Juridic e foarte greu, dar nu e neovie de retragere efectivă pentru a produce un cutremur în Alianță
China alocă 7,2% pentru apărare și anunță: Dacă America vrea orice fel de război, suntem gata să luptăm până la capăt
Zelenski îi întinde bărbătește mâna lui Trump: Incidentul din Biroul Oval, regretabil. Ucraina vrea discuții pentru un acord „în orice moment și în orice format''
Statele Unite şi-au pus aliații europeni într-un con de umbră. Polonia: Nu s-au consultat cu niciunul dintre aliații săi NATO cu privire la suspendarea ajutorului militar acordat Ucrainei
Ambasada Ucrainei în România, mesaj de mulţumire: Le mulțumim autorităților române, care au demonstrat din nou sprijinul față de poporul ucrainean
Dictatul de la Washington: Ucraina ar trebui să cedeze teritorii, iar Rusia să accepte forțele de menținere a păcii europene
Avioane franceze Rafale cu arme nucleare în Europa? Franța, dispusă să facă o mișcare fără precedent în fața Rusiei, dacă SUA fac un pas în spate
Bolojan: Garanțiile de securitate nu sunt doar pentru Ucraina, ci pentru tot Flancul estic și nu pot fi asigurate fără un sprijin din partea SUA
Zelenski, partenerii Ucrainei se reunesc pentru un summit-cheie la Londra, după incidentele de la Casa Albă
Un plan de încetare a focului în Ucraina, care va fi prezentat Statelor Unite, urmează să fie elaborat de Regatul Unit şi Franța: Destinul manifest al americanilor este să fie de partea ucrainenilor
Israelul face lobby pe lângă SUA pentru ca Rusia să-și continue prezența în Siria: Se intenţionează stoparea ascensiunii militare a Turciei în regiune
În Ucraina, sistemul de apărare antiaeriană NASAMS a interceptat peste 900 de rachete rusești cu o eficiență de 94%
Bombele ghidate ruse UPMK sau FAB au fost marea problemă a Ucrainei. NATO trebuie să se inspire din războiul aerian al Rusiei, care a schimbat strategia
Mexicul devine noua ţintă a declaraţiilor secretarului american al apărării: Avertisment cu privire la o posibilă intervenție militară dacă nu se începe o luptă împotriva cartelurilor de droguri

Ştiri Recomandate

”Am testat, nu a fost o coincidență”. Soldații ucraineni îl suspectează pe Musk că a transmis rușilor coordonatele terminalelor Starlink. Câte echipamente sunt în Ucraina
Navă de patrulare din clasa Hisar, cunoscută și sub denumirea de corveta ușoară. Nava OPV TCG Akhisar, foto source: ASFAT
EXCLUSIV
Ciudatul caz al unei singure corvete: Misterioasa corvetă pe care România o cumpără e din Turcia și cunoaște clasa și specificațiile
Canada intră în bătălia pentru Arctica, investind miliarde de dolari în tehnologie pe care puțin o au: Radare JORN cu bătaie peste orizont
Noul Acord al mineralelor, este "complet diferit" de versiunea anterioară. Zelenski: Proiectul ar putea ameninţa aderarea Ucrainei la UE
Din Groenlanda, JD Vance critică dur Danemarca și le promite locuitorilor bunăstare și securitate. SUA spun că Rusia și China încearcă să controleze aici rutele navale în Arctica
”Șoimii lui Putin”. În câțiva ani, armata rusă ar putea să aibă mai mulți operatori de drone decât infanteriști
Ucraina, tot mai integrată în securitatea europeană: Kievul primește acces la informații, dar și licențe vestice de armament. La schimb, se va investi în drone și rachete ucrainene
Rusia continuă șicanele în Marea Baltică: Două avioane de vânătoare germane au escortat un avion de cercetare Il-20, care zbura cu transponderul oprit
Soția lui JD Vance refuzată în Groenlanda. Guvernul de coaliție al insulei se solidarizează împotriva intențiilor administrației americane
În timp ce firmele de apărare caută să se extindă, Fitch crede că reînarmarea Europei trebuie pregătită: 500 de miliarde este o sumă realistă pentru următorii 5 ani
Toate deciziile luate în CSAT azi: România va achiziționa o corvetă ușoară și își va mări din nou bugetul pentru Apărare
Putin sugerează plasarea Ucrainei sub administrație interimară. Casa Albă: Ucrainenii vor decide singuri
O metodă de sinucidere: Șeful Comitetului Militar NATO spune că dacă Rusia ar ataca Europa, ceea ce ar urma ar fi catastrofal pentru ruși
Condițiile impuse Ucrainei de SUA pentru semnarea acordului sunt draconice. Radu Hossu denunță un „jaf în stil american”
China își trimite bombardierele în Marea Chinei de Sud, chiar înainte de vizita în Filipine a secretarului american al apărării
Achiziția de tancuri K2 ar putea deschide ușa României către investiții majore în infrastructură. Portul Constanța ar putea beneficia și el de cooperarea cu Coreea de Sud
Aviația militară a României e la înălțime: Avioanele F-16 încep misiunea de a proteja spațiul baltic, unde Rusia provoacă zilnic alianța
Rusia anunță schimbări majore în conducerea și structura Marinei: Până în 2027 brigăzile de infanterie marină vor fi reorganizate în divizii
Securitatea României, garantată și de o industrie autohtonă de apărare mai puternică. Bolojan nu exclude nici creșterea prezenței militare Aliate în Flancul de Est
Bătălia pentru Arctica? Putin arată cu degetul către imperialismul american și spune că „Rusia nu e deloc surprinsă că SUA încearcă să preia Groenlanda”
Prin România nu se trece. CCR a respins contestațiile celor trei partide și dă „undă verde” avioanelor F-16 și sistemelor Ghepard să doboare drone rusești
Macron propune trimiterea de forțe de reasigurare în Ucraina. ”Rusia nu este cea care decide”. Care sunt pozițiile statelor europene
Excelența Sa, Lior Ben Dor, ambasadorul Israelului la București, în studiourile DefenseRomania
EXCLUSIV
Ambasadorul Israelului la București, despre relația cu România și criza din Orient: Și țările arabe vor pace. Știu că distrugerea Hamas e și în interesul lor | Interviu DefesenRomania
Prietenia de conjunctură se va strica în Nordul Îndepărtat? Putin: SUA nu glumește despre Groenlanda, iar Rusia își va apăra interesele în Arctica
Trump amenință ”țările” UE și Canada cu noi taxe dacă se vor coordona pentru represalii. Ce stat UE va fi cel mai lovit de taxele SUA pe importurile auto
Polonezii aprobă redirecționarea către apărare a fondurilor PNRR. General: În caz de război muniția ne ajunge doar o săptămână sau două
Kim se laudă cu o aeronavă de avertizare timpurie. AWACS-ul nord-coreean seamnă izbitor cu avionul rusesc Beriev A-50
Ministrul de externe Radoslaw Sikorski, în vizită la București. ”În aceste vremuri, colaborarea noastră în domeniul securității este și mai importantă”
Bolojan: România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistițiului de 30 de zile în Ucraina. Marea Neagră, interes strategic pentru noi
Ucrainenii încă lovesc adânc în interiorul Federației: Rusia a pierdut 96 de rachete de croazieră Kh-101 la Baza Engels. Pagubele se ridică la sute de milioane de dolari
Două escadrile „vecine”: De ce baza celei de-a treia escadrile de F-16 a României va fi la Kogălniceanu, la doar 90 de km de cea de-a doua?
Ministrul de Externe, la un pas să fie schimbat. Emil Hurezeanu va avea o discuție cu premierul Ciolacu care își dorește „o altă dinamică în relația cu SUA”
pixel