Acestea sunt doar cele mai recente știri, care fac înconjurul planetei, din noianul de inițiative despre creșterea fără precedent a colaborării militare regionale pentru apărare.
În acest context cu amenințări evidente la securitatea nord-atlantică și indo-pacifică, suntem obligați să privim foarte atent la poarta NATO din sud-estul Europei care, odată deschisă, duce direct spre inima Europei. Este vorba despre poarta româno-bulgară de la Marea Neagră, care alături de cea baltică și de cea nord-atlantică, vor fi primele câmpuri de bătălie într-un eventual conflict cu Rusia.
Desigur, punerea problemei acum poate părea prematură dacă se ține cont de actuala capacitate de luptă a Rusiei degradată de războiul cu Ucraina. Dar, o capacitate robustă de apărare se construiește în timp, nu de pe-o zi pe alta, și cu investiții mari care, ar fi de preferat să fie împărțite la nivel de Alianță sau cel puțin cu țările din regiune, direct implicate în organizarea unei apărări comune.
1. Poarta sud-estică a NATO scârțâie la capătul de sus pe partea bulgară. Sunt necesare întrețineri și în dreptul României. Poate ar fi bună o poartă nouă.
Pentru a înțelege cum trebuie să ne apărăm, să ne aducem aminte cum arată cele mai puternice atacuri ale forțelor rusești asupra Ucrainei. Valuri de rachete (croazieră, balistice, hipersonice) dublate de stoluri mari de drone explozive lovesc aproape zilnic marile orașe sau infrastructura critică ucraineană.
Aproape instantaneu se remarcă că este nevoie de mijloace antiaeriene și antirachetă și ne întrebăm dacă șapte sisteme (baterii) pe care le va avea România sunt suficiente. Posibil să ne ajungă, dar ar trebui să se țină cont și de una dintre primele lecții ale războiului din Ucraina: la începutul unui conflict cu un adversar foarte puternic este nevoie de stocuri mari pentru a rezista. Stocuri și de arme nu doar de muniții. Pe lângă sistemele cu bazare la sol, intră în joc și aviația de vânătoare, tot pentru misiuni de protecție aeriană. Avioanele F-16, pe care România le are/le va avea, sunt încă potrivite, deși va trebui făcută o echilibristică atentă între misiuni, pregătire și resursa de zbor rămasă, cel puțin până vin primele F-35, cândva în primii ani ai deceniului următor, cel puțin așa se speră.
Dinspre Bulgaria nu se aude nimic despre sisteme antirachetă și antiaeriene moderne, precum Patriot, iar primele opt F-16 ale Forțelor Aeriene ale Sofiei sunt programate să atingă capacitatea operațională deplină undeva prin 2028 – 2030.
2. Oficial, nu ne merge deloc bine în războiul pe mare, dar sunt și vești bune: se poate rezista după modelul ucrainean - multe mine navale, artilerie și rachete de coastă.
O altă componentă critică a apărării este capacitatea de a respinge atacurile de pe mare. Privind din nou spre războiul din Ucraina, se observă că forțele Kievului au reușit să țină Flota rusă din Marea Neagră, la mare depărtare de țărm, deși situația era complet dezechilibrată. Rețeta ucraineană câștigătoare a constat în amplasarea de mine marine, desfășurarea artileriei în zonele probabile de debarcare și loviturile extrem de precise cu rachetele antinavă ”Neptun” care au scufundat crucișătorul ”Moscova”. Ulterior, rachetele antinavă ”Harpoon”, primite din Danemarca, au închis jocul navelor de suprafață rusești în nord-vestul Mării Negre. Ar fi fost și mai bine pentru ucraineni aveau și nave de luptă și submarine de nivel occidental care să le permită extinderea zonei de interdicție navală (inclusiv sub apă) și aeriană, astfel încât navelor rusești să le fie extrem de greu să opereze din zona Sevastopol și centrul Mării Negre.
Comparând acțiunile de luptă pe mare/litoral ale ucrainenilor cu posibilitățile țării noastre, se observă că Forțele Navale române au la îndemână cam aceleași mijloace: mine marine; artilerie de coastă; iar în perioada 2024 – 2028 se vor înzestra cu rachete antinavă de ultimă generație NSM ( (Naval Strike Missile). Componenta navală românească pentru acțiunile pe mare, ca și cea ucraineană, este în dezavantaj față de flota rusă din multiple motive (numeric, lipsa submarinelor, precum și tot ce derivă din nave de generații mai vechi față de cele rusești). Deci, la prima vedere ne-am putea descurca la fel de bine ca ucrainenii într-o operație de apărare, poate chiar mai bine, cu condiția să cumpărăm totuși cele patru corvete, iar intenția de înzestrare cu submarine să nu fie amânată pentru vremuri mai bune, când nu va mai fi nevoie de ele.
Vecinii noștri bulgari, la fel de interesați ca și noi în apărarea din Marea Neagră stau aproximativ la fel în ceea ce privește dotarea Forțelor Navale, cu deosebirea că ei nu au inițiat demersuri de achiziție a unor sisteme de rachete de coastă moderne, iar subiectul privind înzestrarea cu noi nave de luptă și submarine pare unul pur teoretic, deocamdată.
O primă concluzie privind capacitatea româno-bulgară de a respinge prima fază a unei posibile agresiuni rusești – o operație aeronavală (cu o componentă masivă de rachete) – constă într-o asimetrie a frontului comun, care este ușor dezechilibrat pe partea bulgară, mai ales în ceea ce privește capabilitățile de protecție împotriva atacurilor din aer. Ulterior această vulnerabilitate ar putea permite forțelor rusești să învăluie România pe la sud.
Dar, desigur România și Bulgaria nu sunt singure pe acest front, cel puțin din perspectiva aeronavelor de luptă și cercetare. Prezența aeriană aliată, inclusiv a avioanelor americane de generația a cincea, echilibrează oarecum balanța de forțe în raport cu Rusia, dar nu total. Flota rusă ar putea rămâne intactă, dacă nu se apropie în raza rachetelor NSM din România și dacă Forțele Aeriene rusești îi oferă suficientă protecție în fața avioanelor NATO.
În acest scenariu de deficit naval pentru România și Bulgaria, ar trebui ca Forțele Navale ale Turciei să asigure o acțiune consistentă în mediul maritim pentru trupele NATO sau să permită intrarea în Marea Neagră a navelor de luptă aliate din state non-riverane. Până acum, Turcia s-a comportat ca un aliat de încredere în regiunea Mării Negre, deși în ultimii ani pare să-și condiționeze, tot mai mult, sprijinul, de îndeplinirea anumitor cereri privind zona economică exclusivă din Marea Egee și estul Mediteranei. În plus, există și problema apropierii față de Rusia, iar importul sistemelor antiaeriene S-400 a ridicat anumite semne de întrebare privind capacitatea Turciei de a relaționa în sistemul antiaerian al NATO.
Comparând situația din Marea Neagră cu cea din Baltică și Atlanticul de Nord, unde acționează liber submarinele, distrugătoarele și portavioanele americane, Rusia ar avea cele mai mari șanse de reușită într-o operație ofensivă în Marea Neagră, celelalte direcții fiind doar de sprijin.
3. Succesul în războiul aeroterestru din zona României și Bulgariei va depinde foarte mult de sprijinul care va veni din Occident tranzitând Ungaria, Grecia și Macedonia de Nord.
Ipotetica pierdere a confruntării aeronavale de la Marea Neagră de către România și Bulgaria ar însemna trecerea războiului în faza a doua, cea de angajare masivă a forțelor terestre.
Intrarea în acțiune a infanteriei, tancurilor și artileriei va pune mare presiune, după cum s-a văzut și în Ucraina, pe liniile de sprijin logistic și pe capacitățile industriilor de apărare din țările NATO. Pe lângă pregătirea tactică excepțională și dotarea de ultimă generație a forțelor aliate dislocate pe teritoriul României și Bulgariei, va conta adâncimea strategică de unde vor veni resursele pentru militarii care acționează în linia întâi.
Astfel, Ungaria, Grecia și Macedonia de Nord devin țări cheie de tranzit pentru fluxul de provizii aliat spre România și Bulgaria. Însă, după începerea războiului din Ucraina, conducerea Ungariei a acționat mai degrabă în sprijinul Rusiei. În plus, ținând cont de recenta retorică revizionistă a statului maghiar, față de România, se pune întrebarea dacă în caz de război NATO-Rusia, țara vecină, Ungaria, va acționa ca aliat loial în cadrul NATO. Iar, pentru ca planul să fie complet, Turcia ar ține și ea în șah Grecia, Serbia ar putea acționa în Kosovo și Macedonia de Nord. În această ipoteză extremă, asupra forțelor române, bulgare și aliate dislocate la poarta sud-estică a NATO, ar putea veni furtuna perfectă.
Punând cap la cap toate aceste cele mai rele scenarii, rezultă că dacă frontul din România și Bulgaria se prăbușește cu sprijinul Ungariei și Serbiei, iar Austria declară non-combat și permite trecerea forțelor rusești, Occidentul se poate trezi cu războiul chiar la frontiera sudică a Germaniei.
Scenariul rămâne valabil dar cu șanse mai mici, chiar dacă Ucraina învinge, dar Rusia păstrează Crimeea. Însă dacă Ucraina este invadată, va fi doar o problemă de timp până când Rusia se va reface și va ataca chiar NATO. Încă nu se știe cum sau de ce, dar Rusia, în înțelepciunea sa a ajuns la concluzia că NATO nu va utiliza arme nucleare, atâta timp cât nu va fi atacată cu arme nucleare. Astfel, Rusia încearcă să deschidă o confruntare armată cvasi-permanentă cu NATO, considerând că Occidentul va obosi mai înaninte și va ceda estul Europei.
Această expunere poate părea pur teoretică, valabilă doar pentru dezbateri în lecțiile de operații militare și cu șanse minime de a se adeveri în prezent. Dar, dacă totuși, poarta româno-bulgară a NATO cedează, Rusia poate ajunge rapid la doar 700 de km de Paris - mai aproape de cât a fost vreodată Imperiul Otoman, de Orașul Luminilor, în cele cinci secole ale sale de existență.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 28 iulie 2023, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Cotidianul South China Morning Post consideră că recentele acorduri încheiate de Turcia cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite anunță noi relații de securitate în regiunea Orientului Mijlociu, coroborate cu schimbarea direcției Americii în afara acestei regiuni pentru a se putea confrunta cu China și Rusia.
Ascensiunea și agresivitatea Chinei reprezintă marea provocare pentru NATO în viitorul apropiat și mediu. În pofida războiului de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina, China e de fapt superputerea care ar putea produce un cataclism la nivel mondial în cazul în care ar trece de la amenințări la acțiuni militare împotriva Taiwanului.
Un comandant de rang înalt al armatei sudaneze a respins cu fermitate inițiativa Kenyei de a trimite trupe de menținere a păcii din Africa de Est pentru a contribui la încheierea conflictului de peste 100 de zile din Sudan, subliniind într-un videoclip postat luni că "niciuna dintre aceste forțe nu se va întoarce acasă în viață". Armata sudaneză și Forțele de Sprijin Rapid, aflate în conflict, au primit mai multe oferte de mediere internațională, dar niciuna nu a reușit să pună capăt sau măcar să oprească în mod semnificativ luptele izbucnite pe 15 aprilie.
România se alătură statelor care vor oferi „angajamente de securitate” Ucrainei și vor oferi sprijin necondiționat până la eliberarea completă a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional, ceea ce înseamnă implicit și peninsula Crimeea.
Dimineața de 24 iulie a început oarecum surprinzător pentru Ucraina, dar mai ales pentru România. Forțele ruse au bombardat cu drone portul Reni aflat la doar 300 de metri de apele teritoriale românești.
Republica Centrafricană (RCA) a aprobat prezența militară a Forțelor Armate ale Federației Ruse pe teritoriul său, a declarat președintele Faustin-Archange Touadera într-un interviu acordat postului arab de televiziune Al Arabiya. Armata rusă colaborează regulat cu Bangui din 2017, când, profitând de retragerea armatei franceze, Rusia și-a extins influența în RCA. Apoi, grupul paramilitar privat Wagner a intervenit pentru a proteja însuși guvernul slăbit al lui Touadera, reușind să facă din țara din Africa Centrală o platformă importantă pentru activitățile sale în Africa.
Agenția de presă rusă Tass a anunțat, pe 22.07.2023, citând o sursă din industria producătoare de rachete, că noua rachetă balistică intercontinentală Bulava-M va înlocui racheta de tip Bulava aflată în prezent în serviciul de luptă pe submarinele strategice cu propulsie nucleară din clasa Borey/Borey-A (Proiect 955/955A).
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 iulie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Iranul respectă integritatea teritorială a oricărei țări, inclusiv a Ucrainei și „subliniază necesitatea de a pune capăt războiului prin dialog politic”, a declarat pe 18 iulie ministrul iranian de externe Hossein Amir Abdollahian potrivit agenției oficiale de știri IRNA. Declarația trebuie însă privită în lumina recentelor probleme apărute între Moscova și Teheran ca urmare faptului că Rusia a fost de acord și a semnat declarația finală adoptată în cadrul Consiliul de Cooperare pentru Statele Arabe din Golful Persic, document în care, potrivit lui Abdollahian, „a fost introdusă o clauză împotriva Iranului”.
Războiul din Ucraina a schimbat radical regulile jocului, iar statele europene își dau seama că nu pot rămâne nepregătite în fața unui stat, Federația Rusă, mai imprevizibil și mai agresiv decât oricând.
Deși contextul geopolitic pare unul mai mult decât adecvat pentru ca Georgia să insiste în privința accelerării procesului de aderare la NATO, conducerea de la Tbilisi pierde în mod deliberat orice ocazie de a-și susține interesul pentru integrare.
Angel Tîlvăr, Ministrul Apărării Naționale, recent întors de la summitul NATO de la Vilnius, a declarat că în cadrul summitului Ministerul Apărării Naționale a semnat trei documente.
Germania a anunțat joi că își va reduce dependența de China în „sectoare cheie”, care vor include medicamente, baterii cu litiu folosite în mașinile electrice și elemente esențiale pentru producția de semiconductori.
Rebeliunea lui Evgheni Prigojin de acum trei săptămâni nu s-a transformat într-o lovitură de stat, liderul Wagner urmărind să schimbe conducerea militară a Rusiei. Marșul spre Moscova, panica din jurul evenimentului, dar și mesajul total atipic al președintelui Vladimir Putin care a admis că „situația e complicată” au arătat vulnerabilitatea regimului în ciuda uriașului aparat de represiune al Kremlinului. Rebeliunea Wagner a fost de departe cel mai dificil moment politic pentru Vladimir Putin din 1999 de când e la putere.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 iulie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Summitul NATO de la Vilnius din 2023 ar fi putut aduce o victorie geopolitică comună atât pentru Ucraina, cât și pentru Alianță - dar, din păcate, a devenit un simbol al oportunităților ratate. Deciziile luate la Summitul NATO de la Vilnius cu privire la Ucraina poat fi descrise în două cuvinte: incertitudine strategică. Aceste decizii lasă absolut deschise toate scenariile pentru viitoarele relații dintre Ucraina și NATO.
Deși preocuparea cea mai acută o reprezintă Rusia, liderii NATO s-au aplecat cu atenție și asupra provocărilor de securitate cauzate de atitudinea tot mai asertivă a Beijingului, atât în regiunea Asiei De Sud-Est, dar și la nivel global (a se vedea criza baloanelor de spionaj sau deciziile Chinei legate de interzicerea exporturilor de pământuri rare).
Cu puțin timp înainte de începerea summitului NATO de la Vilnius, se discută o serie întreagă de variante privind garanțiile de securitate, care să acopere Ucraina în perioada dintre sfârșitul războiului de agresiune dus de Rusia și posibila intrare a țării în Alianța Nord-Atlantică.
În centrul discuțiilor de săptămâna viitoare de la Vilnius se va afla războiul din Ucraina, dar și planurile pe termen lung pentru aducerea țării agresate cât mai aproape de statele membre ale NATO.
Aceasta este concluzia principală a raportului „Este flancul estic al NATO gata de luptă? Descurajarea până în 2030” al GLOBSEC, lansat cu o săptămână înainte de summitul NATO.
Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va avea loc la Vilnius pe 11 și 12 iulie 2023. Polonia are așteptări clare de la acest summit, susţine Przemysaw Zurawski, expert în relaţii internaţionale. ,,Știm care este provocarea reprezentată de amenințarea Moscovei și ce măsuri trebuie luate pentru a o contracara. Avem dreptate în evaluarea noastră a situației actuale, iar cei care nu împărtășesc viziunea noastră asupra realității se înșeală, la fel cum s-au înșelat în privința Rusiei în ultimii 30 de ani'', a precizat expertul polonez.
Grupul Wagner din Rusia caută traducători în limbile arabă și franceză pentru activităților sale în desfășurare în Siria și o serie de țări africane, pentru care asigură o rentabilitate financiară decentă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 07 iulie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul (r.) Marius Crăciun, fost comandant al Forţelor pentru Operaţiuni Speciale (FOS) şi doctor în ştiinţe militare, semnează un text în care atrage atenția cu privire la faptul că lipsa de implicare politică poate cauza grave probleme Armatei României la nivel de personal, cu toate eforturile majore pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) le depune pentru a o ține în frâu.
Excelența Sa, domnul RIM Kap-soo, ambasador al Republicii Coreea în România, a oferit în exclusivitate DefenseRomania un interviu în care a vorbit despre importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Coreea de Sud.
Ministrul chinez al apărării, Li Shangfu, a afirmat că dorește legături mai strânse cu armata Rusiei, demonstrând astfel că Moscova continuă să se bucure de sprijinul Beijingului după revolta nereușită a grupului Wagner.
Propaganda rusă găsește destui aliați în statele Europei, iar semnele dinspre Kremlin nu sunt deloc încurajatoare.
Germania a amânat o decizie privind prelungirea staționării sistemelor de rachete Patriot în Polonia, pe fondul noilor tensiuni pe care le are cu Varșovia în ceea ce priveşte modul de reparare în comun a tancurilor Leopard oferite Ucrainei. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a vizitat luni Polonia, dar nu a abordat în mod explicit o solicitare a Varşoviei de a menține sistemele Patriot pe poziții pentru cel puțin încă șase luni, chiar dacă a subliniat că Berlinul consideră că acestea aduc "o contribuție esențială" la securitatea regională.
Într-un briefing de presă, președintle Comitetului Militar al NATO, Rob Bauer, a făcut o scurtă prezentare a deciziilor care urmează a fi luate la Summitul de la Vilnius.
România urmează să achiziționeze submarine franceze de tip Scorpene, produse de Naval Group, aceeași companie implicată în programul corvetelor, un program care a eșuat și pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) l-a anulat în cele din urmă. Ministrul Apărării Angel Tîlvăr dă asigurări însă că lecțiile din acel program sunt învățate.
Statele Unite au semnat un acord de finanţare prin împrumut direct în valoare de două miliarde de dolari pentru a susţine modernizarea sectorului de apărare al Poloniei, a comunicat Departamentul de Stat, citat de reuters și Rador.
Potrivit publicației The Kyiv Independent, Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, pe 25.09.2023, că atacul de săptămâna trecută asupra sediului Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) din Sevastopol s-a soldat cu moartea a 34 de ofițeri ruși, inclusiv a comandantului flotei, și rănirea altor 105 militari.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că primele tancuri americane Abrams au sosit în Ucraina și sunt pregătite pentru a fi desfășurate pe front.
În cea mai recentă etapă a programului franco-britanic Măsuri de Contracarare a Minelor Marine (MMCM), Thales a finalizat cu succes o demonstrație pe mare a capacității de a localiza, identifica și neutraliza minele marine a primului sistem complet integrat de contramăsuri antimină din lume, bazat pe drone.
O explozie puternică a avut loc în această dimineață în orașul ocupat Sorokino (fostul Krasnodon), din regiunea Lugansk. Potrivit unor informații neoficiale, un depozit de muniții al forțelor ruse a fost lovit. Într-un videoclip postat de jurnalistul ucrainean Denis Kazansky sunt surprinse detonări secundare de muniție la locul exploziei.
Practicile din anii negri ai stalinismului par să redevină la modă în Federația Rusă. Cu un președinte Vladimir Putin tot mai autoritar care nu mai tolerează niciun strop de opoziție, Rusia înaintează cu viteză către sistemul stalinist, în care oricine are o poziție diferită de poziția oficială riscă fie ani grei de temniță - vezi Alexei Navalnîi, fie moartea prin împușcare, otrăvire, defenestrare sau în urma unui accident aeronautic.
Miniștrii apărării din Franța și Germania se așteaptă să reînceapă negocierile cu privire la programul MGCS (sistem terestru de luptă, Main Ground Combat System), mai cunoscut şi sub denumirea de ’’Eurotank’’. Unul dintre motivele pentru care programul ''viitorului tanc european'' nu a avansat tine de neînţelegerile dintre companiile Rheinmetall şi Nexter. Acum, discuţiile ar urma să fie reluat între cele două părţi pentru lansarea programului în 2024, după care alte țări europene s-ar putea alătura inițiativei.
Un fragment dintr-o rachetă antiaeriană S-300 a căzut pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova, au anunţat luni autorităţile locale, relatează agenţia EFE şi presa de peste Prut, potrivit Agerpres.
Președintele rus Vladimir Putin i-a dat termen până în octombrie ministrului său al apărării, Serghei Șoigu, să oprească contraofensiva ucraineană, relatează Institutul pentru Studiul Războiului, citând o sursă din interior, a precizat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Sistemul de asigurare a serviciilor conexe funcționării aeronavei americane de vânătoare F-35 nu pare deocamdată pregătit să mențină avionul disponibil 100% pentru misiunile de luptă pentru care acesta a fost creat.
Președintele Volodimir Zelenski a calificat drept istorică decizia SUA de a produce în comun cu Ucraina arme și sisteme de apărare. "Există o decizie istorică a SUA de a produce în comun arme și sisteme de apărare, inclusiv de apărare aeriană. Este un lucru care până de curând era o fantezie absolută, dar care va deveni realitate'', a spus Zelenski.
Kremlinul a respins din nou luni criticile vizând trupele ruse desfăşurate în Nagorno-Karabah, răspunzându-i premierul armean Nikol Paşinian, care a calificat duminică drept "ineficiente" alianţele actuale ale ţării sale, în special cu Moscova, relatează Agerpres, care citează AFP.
Abilitatea și capacitatea de a utiliza avioane de luptă de pe șosele nu este un trend la modă, ci o realitate dictată de condiţiile de pe câmpul de luptă modern. Serviciul de presă al Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii a rezumat pe site-ul său oficial rezultatele participării a două avioane de luptă Eurofighter Typhoon la exercițiul Baana din Finlanda, în timpul căruia aceste aeronave britanice au aterizat și decolat cu succes pentru prima dată de pe un drum obișnuit, alături de avioane F-35.
Analiștii australieni trimit avertizează privind progresele făcute de China în tehnologiile critice de apărare. Din cele 10 domenii avansate privind tehnologiile cu senzori, China este lider în șapte, iar SUA în trei, potrivit Institutului Australian de Politică Strategică (Australian Strategic Policy Institute - ASPI).
Contractul privind achiziția celor patru corvete din clasa Gowind 2500, contract anulat de România, avea o componentă esențială pentru fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria, anume modernizarea navelor.
Forțele Aeriene ale SUA au testat drona XQ-58 Valkyrie cu inteligență artificială integrată, a comunicat laboratorul de cercetare al U.S. Air Force. Kratos Defense & Security Solutions, un producător de drone, a semnat, în iunie 2023, un acord cu Shield AI pentru a integra un sistem cu inteligență artificială pentru drona XQ-58 Valkyrie.
În ultima lună, forțele ruse au câștigat 90 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, în timp ce Ucraina a cucerit puțin peste 40, recuperând în total aproximativ 54% din teritoriul său ocupat de Rusia din februarie 2022.
Într-o demonstrație a angajamentului continuu față de securitatea transatlantică și interoperabilitatea apărării, Forțele navale americane din Europa, împreună cu Forțele de apărare daneze, vor efectua exerciții pentru a proteja convoaiele maritime în apropierea insulei Bornholm din Marea Baltică.
Serviciul de presă al companiei de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 22.09.2023, că militarii ruși au primit în dotare un avion modernizat de descoperire la distanță prin radiolocație de tip A-50U.
Forțele Armate Ucrainene au acum una dintre rutele logistice rusești de pe frontul Bakhmut pe lista principală de tine și acţionează pentru a le tăia pe celelalte, a precizat Illia Yevlash, șefa serviciului de presă al Grupului de forțe din est al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ihnat, a declarat că Ucraina are nevoie disperată de rachete balistice americane ATACMS. El a adăugat că Forțele Armate Ucrainene au nevoie, de asemenea, de rachete de croazieră aer-sol cu rază lungă de acțiune germano-suedeze TAURUS. Acestea vor fi capabile să lovească apărarea aeriană rusă din Peninsula Crimeea.
Războiul din Ucraina afectează planurile de înzestrare ale armatei ruse. Programul de dezvoltare a rachetei balistice hipersonice “Zmeevik” a fost oprit.
Administrația președintelui american Joe Biden ar fi decis să furnizeze rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS către Ucraina chiar înainte de vizită oficială în SUA a președintelui Volodimir Zelenski, dar Casa Alba nu a dorit să dezvăluie această informaţie publicului, relatează Financial Times, cu referire la surse oficiale. Până la o abordare mai cuprinzătoare aspra subiectului putem să ne punem întrebarea: De ce această informaţie apare în presă, dacă oficialii de la Washington chiar nu au vrut să o comunice în mod oficial?
Președintele Volodimir Zelenski a prezis, în timpul vizitei sale la Washington, că Forțele Armate ale Ucrainei vor elibera orașul Bakhmut până la sfârșitul anului, ceea ce indică deja o contradicţie între cum vede derularea contraofensivei și scepticismul Statelor Unite cu privire la înregistrarea unor reuşite semnificative de către armata ucraineană, scrie The New York Times.
Deputații Dumei de Stat au prezentat parlamentului, spre examinare, un nou set de amendamente la legislația penală în vigoare în Rusia. Dacă vor fi adoptate, modificările propuse vor extinde domeniul de aplicare al legilor împotriva „discreditării” Armatei ruse și răspândirii „știrilor false” despre Ministerul Apărării și operațiile militare desfășurate de acesta.
Cartierul general al Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol, ocupat temporar, a fost lovit în timpul unei reuniuni la care participau mai mulţi comandanţi militari. Acest atac a fost rezultatul unei operațiuni reușite a Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timp ce președintele Volodimir Zelenski a efectuat o vizită oficială mult așteptată în SUA, iar Casa Albă urma să anunțe un nou pachet de ajutor militar în valoare de 325 de milioane de dolari pentru Kiev, mass-media ucraineană acuză Occidentul că îi lipsește voința politică pentru a asigura victoria Ucrainei. Potrivit informaţiilor apărute în timpul şi după vizita lui Zelenski în SUA, din acest nou pachet de ajutor militar vor lipsi din nou mult doritele rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, despre care Kievul spune că ar putea schimba cursul războiului.
Potrivit informațiilor publicate recent de către compania germană Rheinmetall, un sistem de arme laser, dezvoltat în parteneriat cu MBDA Deutschland a finalizat cu succes testele. De asemenea, se precizează că arma laser a fost instalat la bordul fregatei germane Sachsen. Toate testele sunt efectuate sub atentă monitorizare a Biroului Federal pentru Înzestrare, Tehnologie Informațională și Asistență din cadrul Bundeswehr – BAAINBw.
Forțele Armate Ucrainene au un „plan foarte cuprinzător”, a declarat președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a promis că militarii ucraineni vor elibera orașul Bakhmut și alte două orașe cheie ucrainene de sub ocupația rusă. Acest lucru a fost declarat într-o conversație cu un grup restrâns de jurnaliști americani, au relatat CNN și USA Today.
Sediul Flotei ruse din Marea Neagră a fost atacat cu succes de rachete de croazieră ucrainene. Atacul a fost raportat ieri de presă locală. În jurul orei 13:00, pe 22 septembrie, sediul Marinei ruse din Sevastopol a fost lovit de o rachetă, în urma atacului clădirea a fost grav avariată. Azi, mass-media ucraineană a publicat primele imagini realizat de martori oculari care se aflau la câteva sute de metrii de sediul Flotei ruse din Marea Neagră
În cadrul unei conferințe organizate de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu privire la furnizarea de ajutor militar pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a fost dezvăluit numărul de tansportoare blindate Rosomak transferate de Polonia.
