Acestea sunt doar cele mai recente știri, care fac înconjurul planetei, din noianul de inițiative despre creșterea fără precedent a colaborării militare regionale pentru apărare.
În acest context cu amenințări evidente la securitatea nord-atlantică și indo-pacifică, suntem obligați să privim foarte atent la poarta NATO din sud-estul Europei care, odată deschisă, duce direct spre inima Europei. Este vorba despre poarta româno-bulgară de la Marea Neagră, care alături de cea baltică și de cea nord-atlantică, vor fi primele câmpuri de bătălie într-un eventual conflict cu Rusia.
Desigur, punerea problemei acum poate părea prematură dacă se ține cont de actuala capacitate de luptă a Rusiei degradată de războiul cu Ucraina. Dar, o capacitate robustă de apărare se construiește în timp, nu de pe-o zi pe alta, și cu investiții mari care, ar fi de preferat să fie împărțite la nivel de Alianță sau cel puțin cu țările din regiune, direct implicate în organizarea unei apărări comune.
1. Poarta sud-estică a NATO scârțâie la capătul de sus pe partea bulgară. Sunt necesare întrețineri și în dreptul României. Poate ar fi bună o poartă nouă.
Pentru a înțelege cum trebuie să ne apărăm, să ne aducem aminte cum arată cele mai puternice atacuri ale forțelor rusești asupra Ucrainei. Valuri de rachete (croazieră, balistice, hipersonice) dublate de stoluri mari de drone explozive lovesc aproape zilnic marile orașe sau infrastructura critică ucraineană.
Aproape instantaneu se remarcă că este nevoie de mijloace antiaeriene și antirachetă și ne întrebăm dacă șapte sisteme (baterii) pe care le va avea România sunt suficiente. Posibil să ne ajungă, dar ar trebui să se țină cont și de una dintre primele lecții ale războiului din Ucraina: la începutul unui conflict cu un adversar foarte puternic este nevoie de stocuri mari pentru a rezista. Stocuri și de arme nu doar de muniții. Pe lângă sistemele cu bazare la sol, intră în joc și aviația de vânătoare, tot pentru misiuni de protecție aeriană. Avioanele F-16, pe care România le are/le va avea, sunt încă potrivite, deși va trebui făcută o echilibristică atentă între misiuni, pregătire și resursa de zbor rămasă, cel puțin până vin primele F-35, cândva în primii ani ai deceniului următor, cel puțin așa se speră.
Dinspre Bulgaria nu se aude nimic despre sisteme antirachetă și antiaeriene moderne, precum Patriot, iar primele opt F-16 ale Forțelor Aeriene ale Sofiei sunt programate să atingă capacitatea operațională deplină undeva prin 2028 – 2030.
2. Oficial, nu ne merge deloc bine în războiul pe mare, dar sunt și vești bune: se poate rezista după modelul ucrainean - multe mine navale, artilerie și rachete de coastă.
O altă componentă critică a apărării este capacitatea de a respinge atacurile de pe mare. Privind din nou spre războiul din Ucraina, se observă că forțele Kievului au reușit să țină Flota rusă din Marea Neagră, la mare depărtare de țărm, deși situația era complet dezechilibrată. Rețeta ucraineană câștigătoare a constat în amplasarea de mine marine, desfășurarea artileriei în zonele probabile de debarcare și loviturile extrem de precise cu rachetele antinavă ”Neptun” care au scufundat crucișătorul ”Moscova”. Ulterior, rachetele antinavă ”Harpoon”, primite din Danemarca, au închis jocul navelor de suprafață rusești în nord-vestul Mării Negre. Ar fi fost și mai bine pentru ucraineni aveau și nave de luptă și submarine de nivel occidental care să le permită extinderea zonei de interdicție navală (inclusiv sub apă) și aeriană, astfel încât navelor rusești să le fie extrem de greu să opereze din zona Sevastopol și centrul Mării Negre.
Comparând acțiunile de luptă pe mare/litoral ale ucrainenilor cu posibilitățile țării noastre, se observă că Forțele Navale române au la îndemână cam aceleași mijloace: mine marine; artilerie de coastă; iar în perioada 2024 – 2028 se vor înzestra cu rachete antinavă de ultimă generație NSM ( (Naval Strike Missile). Componenta navală românească pentru acțiunile pe mare, ca și cea ucraineană, este în dezavantaj față de flota rusă din multiple motive (numeric, lipsa submarinelor, precum și tot ce derivă din nave de generații mai vechi față de cele rusești). Deci, la prima vedere ne-am putea descurca la fel de bine ca ucrainenii într-o operație de apărare, poate chiar mai bine, cu condiția să cumpărăm totuși cele patru corvete, iar intenția de înzestrare cu submarine să nu fie amânată pentru vremuri mai bune, când nu va mai fi nevoie de ele.
Vecinii noștri bulgari, la fel de interesați ca și noi în apărarea din Marea Neagră stau aproximativ la fel în ceea ce privește dotarea Forțelor Navale, cu deosebirea că ei nu au inițiat demersuri de achiziție a unor sisteme de rachete de coastă moderne, iar subiectul privind înzestrarea cu noi nave de luptă și submarine pare unul pur teoretic, deocamdată.
O primă concluzie privind capacitatea româno-bulgară de a respinge prima fază a unei posibile agresiuni rusești – o operație aeronavală (cu o componentă masivă de rachete) – constă într-o asimetrie a frontului comun, care este ușor dezechilibrat pe partea bulgară, mai ales în ceea ce privește capabilitățile de protecție împotriva atacurilor din aer. Ulterior această vulnerabilitate ar putea permite forțelor rusești să învăluie România pe la sud.
Dar, desigur România și Bulgaria nu sunt singure pe acest front, cel puțin din perspectiva aeronavelor de luptă și cercetare. Prezența aeriană aliată, inclusiv a avioanelor americane de generația a cincea, echilibrează oarecum balanța de forțe în raport cu Rusia, dar nu total. Flota rusă ar putea rămâne intactă, dacă nu se apropie în raza rachetelor NSM din România și dacă Forțele Aeriene rusești îi oferă suficientă protecție în fața avioanelor NATO.
În acest scenariu de deficit naval pentru România și Bulgaria, ar trebui ca Forțele Navale ale Turciei să asigure o acțiune consistentă în mediul maritim pentru trupele NATO sau să permită intrarea în Marea Neagră a navelor de luptă aliate din state non-riverane. Până acum, Turcia s-a comportat ca un aliat de încredere în regiunea Mării Negre, deși în ultimii ani pare să-și condiționeze, tot mai mult, sprijinul, de îndeplinirea anumitor cereri privind zona economică exclusivă din Marea Egee și estul Mediteranei. În plus, există și problema apropierii față de Rusia, iar importul sistemelor antiaeriene S-400 a ridicat anumite semne de întrebare privind capacitatea Turciei de a relaționa în sistemul antiaerian al NATO.
Comparând situația din Marea Neagră cu cea din Baltică și Atlanticul de Nord, unde acționează liber submarinele, distrugătoarele și portavioanele americane, Rusia ar avea cele mai mari șanse de reușită într-o operație ofensivă în Marea Neagră, celelalte direcții fiind doar de sprijin.
3. Succesul în războiul aeroterestru din zona României și Bulgariei va depinde foarte mult de sprijinul care va veni din Occident tranzitând Ungaria, Grecia și Macedonia de Nord.
Ipotetica pierdere a confruntării aeronavale de la Marea Neagră de către România și Bulgaria ar însemna trecerea războiului în faza a doua, cea de angajare masivă a forțelor terestre.
Intrarea în acțiune a infanteriei, tancurilor și artileriei va pune mare presiune, după cum s-a văzut și în Ucraina, pe liniile de sprijin logistic și pe capacitățile industriilor de apărare din țările NATO. Pe lângă pregătirea tactică excepțională și dotarea de ultimă generație a forțelor aliate dislocate pe teritoriul României și Bulgariei, va conta adâncimea strategică de unde vor veni resursele pentru militarii care acționează în linia întâi.
Astfel, Ungaria, Grecia și Macedonia de Nord devin țări cheie de tranzit pentru fluxul de provizii aliat spre România și Bulgaria. Însă, după începerea războiului din Ucraina, conducerea Ungariei a acționat mai degrabă în sprijinul Rusiei. În plus, ținând cont de recenta retorică revizionistă a statului maghiar, față de România, se pune întrebarea dacă în caz de război NATO-Rusia, țara vecină, Ungaria, va acționa ca aliat loial în cadrul NATO. Iar, pentru ca planul să fie complet, Turcia ar ține și ea în șah Grecia, Serbia ar putea acționa în Kosovo și Macedonia de Nord. În această ipoteză extremă, asupra forțelor române, bulgare și aliate dislocate la poarta sud-estică a NATO, ar putea veni furtuna perfectă.
Punând cap la cap toate aceste cele mai rele scenarii, rezultă că dacă frontul din România și Bulgaria se prăbușește cu sprijinul Ungariei și Serbiei, iar Austria declară non-combat și permite trecerea forțelor rusești, Occidentul se poate trezi cu războiul chiar la frontiera sudică a Germaniei.
Scenariul rămâne valabil dar cu șanse mai mici, chiar dacă Ucraina învinge, dar Rusia păstrează Crimeea. Însă dacă Ucraina este invadată, va fi doar o problemă de timp până când Rusia se va reface și va ataca chiar NATO. Încă nu se știe cum sau de ce, dar Rusia, în înțelepciunea sa a ajuns la concluzia că NATO nu va utiliza arme nucleare, atâta timp cât nu va fi atacată cu arme nucleare. Astfel, Rusia încearcă să deschidă o confruntare armată cvasi-permanentă cu NATO, considerând că Occidentul va obosi mai înaninte și va ceda estul Europei.
Această expunere poate părea pur teoretică, valabilă doar pentru dezbateri în lecțiile de operații militare și cu șanse minime de a se adeveri în prezent. Dar, dacă totuși, poarta româno-bulgară a NATO cedează, Rusia poate ajunge rapid la doar 700 de km de Paris - mai aproape de cât a fost vreodată Imperiul Otoman, de Orașul Luminilor, în cele cinci secole ale sale de existență.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Îngrijorate de avântul trupelor ruse pe frontul din Ucraina, Statele Unite iau în considerare trimiterea unui număr consistent de consilieri militari suplimentari la ambasada de la Kiev. Acești consilieri nu vor deservi capabilități de luptă, ci vor oferi îndrumări și asistență guvernului și armatei ucrainene, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder.
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează că rușii și-ar putea intensifica atacurile folosind o fereastră de timp rămasă înainte de sosirea noii asistențe de securitate americane pentru Ucraina. La 20 aprilie, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat un proiect de lege care ar urma să ofere Ucrainei un ajutor de aproximativ 60 de miliarde de dolari. Proiectul de lege trebuie acum să fie aprobat de Senat și semnat de președinte înainte ca ajutorul să poată fi livrat.
Președintele Joe Biden a declarat că adoptarea de către Camera Reprezentanților a proiectelor de lege privind ajutorul extern trimite un "mesaj clar" de leadership american către întreaga lume.
Cu ocazia vizitei de documentare in SUA, experții New Strategy Center (NSC) au avut întâlniri la Departamentul de Stat al SUA și la Comisia pentru afaceri militare din Camera Reprezentanților a Congresului, precum și cu experți în securitate și afaceri externe de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), Woodrow Wilson Center și The Heritage Foundation.
Rusia a pierdut un sistem radar deosebit de important, potrivit unor noi informații, iar surse ucrainene și rusești au confirmat că Ucraina a lansat un atac la sute de kilometri de linia frontului, chiar în inima teritoriului rusesc. Miercuri, presa de la Kiev a relatat că dronele ucrainene au lovit o facilitate militară pe teritoriul căreia se afla un ''Container 29B6'', un radar de tip ''over-the-horizon'', în republica rusă Mordovia, citând surse din cadrul agenției de informații militare ucrainene. Surse rusești și ucrainene comunicaseră anterior că a avut loc un atac cu drone asupra instalației din Mordovia, la 11 aprilie.
În apropierea momentului decisiv al votului din Camera Reprezentanților din SUA privind pachetele de ajutor pentru Ucraina, Israel și Taiwan, mass-media și comentatorii occidentali continuă să discute posibilele scenarii privind evoluția ulterioară a războiului și șansele de victorie ale Ucrainei. Mulți dintre ei sunt de acord că, în ciuda complexității situației de pe câmpul de luptă, Ucraina are o șansă reală de a obține victoria - cu condiția să continue să primească asistență constantă din partea SUA și a partenerilor occidentali.
În cinci-opt ani, Rusia ar putea fi pregătită să atace teritoriul NATO, așa că până în 2029 trebuie să fim pregătiți pentru asta. Creșterea capacităților de descurajare ar trebui să fie subordonată proiectelor de cooperare între forțele armate poloneze și germane, moment în care se așteaptă ca ''scutul antirachetă european'' să ajungă fie operaţional, a declara şeful de stat major al armatei germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Ucraina poate să lovească ținte militare aflate în afara granițelor sale, deoarece are dreptul la autoapărare, iar avioanele militare rusești sunt incluse în această categorie.
În timpul atacului efectuat asupra Iranului în urmă cu două zile, armata israeliană a avariat serios un sistem radar aflat în apropierea aeroportului din orașul Isfahan, potrivit The Times of Israel. Agenția a obținut imagini realizate din satelit care prezintă pagubele rezultate după atacul israelian din această zonă. Imagini indică, de asemenea, că ținta atacului a fost o stație radar din apropierea aeroportului din Isfahan.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
În timpul recentelor reuniuni ale cabinetului de război israelian, ministrul apărării, Yoav Gallant, și ministrul Benny Gantz au solicitat amânarea unei lovituri de retorsiune împotriva Iranului până la crearea unei coaliții regionale împotriva regimului iranian; cu toate acestea, o majoritate a cabinetului a considerat că răspunsul israelian ar trebui să fie imediat, cu sau fără coordonare cu alți aliați.
Ministrul britanic de externe David Cameron consideră că doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins un atac cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie, ar putea amenința escaladarea conflictului din Europa. Potrivit rapoartelor militare israeliene, 99% din cele 300 de rachete și drone lansate de Iran asupra Israelului la 13 aprilie au fost interceptate de sistemele de apărare ale țării, dar și de navele şi avioanele aliaților Israelului.
"Ne-am angajat să ajutăm Ucraina încă din prima zi", a fost răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce SUA și partenerii săi au reușit cu succes și în mod coordonat să apere Israelul împotriva atacurilor cu drone și rachete, dar nu au făcut același lucru pentru Ucraina.
Expertul chinez pe Rusia, Feng Yujun, consideră, printre altele, că războiul rusesc din Ucraina a tensionat relațiile ruso-chineze.
Presa rusă a anunțat, pe 15.04.2024, că Centrul Norvegian de Război Electronic (NEWC) este îngrijorat din cauza instalării de către Federația Rusă a unor noi mijloace de război electronic în Peninsula Kola.
Statele Unite sprijină Ucraina în războiul pe care îl poartă în prezent și se angajează să îmbunătățească bunăstarea regiunii Mării Negre, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în cadrul celei de-a doua conferințe de securitate la Marea Neagră "Platforma internațională Crimeea", care are loc în aceste zile la Sofia, capitala Bulgariei.
Europa trebuie să își asume "responsabilitatea strategică" și să devină capabilă să își apere singură continentul într-un timp foarte scurt pentru a avea mijloacele de a descuraja în mod eficient orice agresor. Aceasta este ceea ce insistă Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.
Surse rusești au anunțat, pe 15.04.2024, că, în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a fost creată Gruparea de trupe Nord, care operează în Regiunile Belgorod, Kursk și Bryansk. Anterior, trupele din aceste teritorii aveau ca misiune asigurarea securității frontierei de stat.
Lipsa sistemelor de apărare aeriană din Ucraina duce la "câștiguri lente, dar constante" pe linia frontului pentru forțele rusești , a scris într-un raport Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA. Recentele atacuri puternice cu bombe ghidate asupra Harkovului au ca scop "depopularea" orașului și pregătirea terenului pentru o posibilă ofensivă rusă, a declarat pentru Vocea Americii George Barros, analist la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Arhitectura Spațială de Apărare Națională a SUA prinde contur. Agenția de Dezvoltare Spațială (Space Defense Agency – SDA) extinde conectivitatea forțelor armate americane dar și ale altor state membre NATO, retranslatând prin satelit comunicațiile tactice Link 16, prezente la orice subunitate și pe majoritatea mijloacelor de luptă aeriene, navale sau terestre.
Legea privind influența străină numită „legea rusă” a fost aprobată marți de parlamentul georgian, în ciuda protestelor masive.
Statele Unite iau în considerare transferul unei alte baterii Patriot în Ucraina, inclusiv radarele aferente, a anunțat Bloomberg în primele ore ale zilei de miercuri.
Premierul Marcel Ciolacu a răspuns cu ironie Federației Ruse ca urmare a unui articol publicat de DefenseRomania, preluat din presa rusă de propagandă pro-război, articol în care oficiali ruși amenințau direct România.
Așa cum anunțam zilele trecute, locul lui Serghei Șoigu ca ministru al Apărării al Federației Ruse va fi luat de Andrei Belousov, un doctor în economie în vârstă de 65 de ani, care în 20 de ani a făcut o carieră rapidă de la om de știință la viceprim-ministru al Federației Ruse. Numirea este controversată, potrivit experților, dar se consideră că nu ar trebui să aibă un impact puternic asupra cursului războiului din Ucraina, ci doar asupra optimizării costurilor în creștere ale armatei ruse.
În prezent, Polonia primește primele sisteme Patriot pe care le-a comandat în urmă cu șapte ani. Motiv pentru care Varșovia nu poate transfera sistemul de apărare aeriană Ucrainei, potrivit președintelui Poloniei, Andrzej Duda. "Este dificil să vorbim despre transferul sistemului Patriot către Ucraina acum, când noi, în Polonia, nu avem încă acest sistem complet pentru a satisface propriile nevoi în materie de apărare", a declarat el.
Un material video interesant a fost distribuit online de canalul Telegram Fighterbomber pe 11 mai 2024. Înregistrarea, nedatată, arată lansarea unei rachete de croazieră Kh-32M de la bordul unui bombardier rusesc Tu-22M3, se pare, în timpul unui atac aerian efectuat asupra Ucrainei, se arata într-o analiză a publicaţiei The Aviationist.
Noul tanc al armatei britanice, Challenger 3, a finalizat cu succes primele teste de tragere reală în Germania, după cum a precizat grupul Rheinmetall-BAE Systems Land (RBSL). Aceste teste, menite să verifice precizia și eficiența noului tun cu țeavă lisă de 120 mm, marchează o etapă importantă în dezvoltarea tancului. Testele, coordonate de RBSL și Rheinmetall, au respectat standardele de referință NATO pentru a verifica performanțele tancului.
Turcia propune pieții de armament noua sa mină navală inteligentă Malaman. În cadrul expoziţiei de tehnica militară Defence Services Asia 2024 de la Kuala Lumpur, compania turcă producătoare de soluții de apărare KoC Savunma a prezentat noua sa mină navală inteligentă Malaman într-o versiune echipată cu un camuflaj ce o face şi mai greu de detectat.
Remanierile din guvernul rus, demiterea lui Șoigu și a lui Patrușev și numirea economistului Andrei Belousov în fruntea Ministerului rus al Apărării indică faptul că Putin se bazează pe economia de război și se pregătește pentru un război prelungit. Iată cum rezumă AFP (Associated France Press) evaluările analiștilor într-un articol publicat la 13 mai.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat marţi că a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema relocării unui sistem de rachete Patriot în Ucraina, anunță Agerpres.
Potrivit unor surse de la Bruxelles, Ungaria este pregătită să blocheze cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni anti-ruse pentru că se teme de un impact negativ asupra pieței gazelor. Uniunea Europeană (UE) vrea să reducă veniturile Moscovei din exporturile de gaze cu noi sancțiuni.
Generalul-maior Anatolii Bargylevici, Șeful Statului Major General (SMG) ucrainean, recunoaște că situația este critică pe direcția Harkov, dar putea fi și mai gravă dacă nu erau luate măsuri din timp.
Premierul suedez Ulf Kristersson a admis că Suedia ar putea folosi armele nucleare ale NATO pentru a se apăra în caz de război. El a exclus o astfel de posibilitate pe timp de pace.
Liderul rus Vladimir Putin va vizita China joi, 16 mai, unde va rămâne până a doua zi, relatează Reuters, care notează că această deplasare va fi prima sa călătorie în străinătate de la „inaugurarea” noului mandat prezidențial.
Tactica americană veche de zeci de ani a fost folosită de Forțele Aeriene Ucrainene în încercarea de a elimina radarele și sistemele antiaeriene rusești. Potrivit Business Insider, este vorba de tactica numită ”nevăstuică sălbatică”, care a fost inventată de piloții americani în timpul războiului din Vietnam.
Perioada următoare va fi o etapă crucială pentru desfășurarea războiului din Ucraina, lasă să se înțeleagă mai toți analiștii și oficialii.
Conform prognozei șefului Direcției Principale de Informații a Armatei (HUR / GUR), atacurile din regiunea Harkiv (ucr.) / Harkov (rus.) vor continua încă câteva zile.
Blinken efectuează o vizită surpriză în Ucraina pentru a da asigurări privind ajutorul american.
Surse rusești de propagandă de pe rețelele de socializare au informat, pe 14.05.2024, despre prima întrebuințare în cadrul operației militare speciale (așa cum numește Rusia războiul generalizat din Ucraina) a unei drone maritime dezvoltate în Federația Rusă. Potrivit acestora, bărcile fără echipaj de acest tip sunt create în Regiunea Tula.
Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american, a refuzat să răspundă dacă Washingtonul consideră că este posibil ca Ucraina să obțină o astfel de victorie care ar duce la recâștigarea tuturor teritoriilor ocupate. Nuland a declarat într-un interviu acordat publicației ruse Meduza, cu sediul în Letonia, că decizia de a începe sau nu negocierile de pace cu Rusia ar trebui să aparțină Ucrainei.
Guvernul Estoniei discută „serios” despre posibilitatea de a trimite trupe în vestul Ucrainei pentru a prelua posturile de sprijin necombativ de luptă de la forțele ucrainene, eliberând de sarcini personalul ucrainean care poate astfel fi alocat acțiunilor de pe front, după cum a susținut consilierul pentru securitate națională al Tallinnului.
Cotidianul american Wall Street Journal a informat, în ediția din 13.05.2024, că rata de succes a apărării antiaeriene a Ucrainei a scăzut în mod semnificativ. Astfel, în ultima lună, sistemele de apărare antiaeriană de pe teritoriul ucrainean au reușit să lovească doar una din trei rachete lansate de ruși.
Piloți și aeronave ale Forțelor Aeriene ale SUA, aflați în teatrul european, au dat vineri startul exercițiului Astral Knight 24 în bazele militare aflate în Lituania, Polonia și România.
Directorul de achiziții al United States Air Force (USAF), Andrew Hunter, a precizat recent că etapa de testare la care este spus bombardierul B-21 Raider decurge bine. După cum relatează publicaţia The Avioationist, noul bombardier stealth B-21 Raider este în prezent supus testelor de zbor la Baza Aeriană Edwards, California, deși Forțele Aeriene ale SUA au fost foarte discrete cu privire la statutul aeronavei secrete încă de la primul zbor. USAF nu a publicat nici măcar o singură imagine oficială cu momentul în care B-21 Raider este testat, iar imaginile disponibile până acum provin de la fotografii care l-au observat în timpul primului zbor.
Armata iordaniană a anunțat duminică lansarea exercițiului militar multinațional "Eager Lion", la care participă forțe terestre, maritime și aeriene din 33 de țări arabe și străine care vor executa operații de combatere a terorismului și a amenințărilor cu drone și arme de distrugere în masă.
Rusia amplifică discursul războinic inclusiv în zona diplomației.
Odată cu aprobarea unui pachet de ajutor pentru Ucraina, armata americană mai are o șansă de a-și tripla producția lunară de obuze de artilerie de 155 mm, a declarat adjunctul șefului de stat major James Mingus.
Pușca cu lunetă Barrett .50 BMG (12,7×99) a devenit mai mult decât o simplă armă, ci o armă cult datorită puterii și razei de acțiune enorme. Însă, în viitorul apropiat, Comandamentul pentru Operații Speciale al SUA va renunța la aceste puști, la fel ca și la muniția de calibru .50 utilizate de aceste arme.
Cea mai mare rafinărie de petrol din districtul sudic al Rusiei, din Volgograd, a fost lovită în acest weekend. Lovitura a fost efectuată de o dronă a Direcției principale de informații a Apărării (GUR) din Ucraina, a anunțat presa ucraineană, citând surse din cadrul agenției ucrainene. Potrivit autorităților ruse, atacul cu dronă și detonarea dispozitivului exploziv au declanșat un incendiu în incinta uzinei, care a fost ulterior stins.
La nivelul înal al Consiliului Federației Ruse au fost lansate amenințări directe cu privire la lovirea teritoriului românesc cu rachete rusești în contextul escaladării războiului de agresiune provocat de Rusia împotriva Ucrainei.
Ca urmare a surprinzătoarei ofensive ruse în partea de nord a regiunii Harkiv (ukr.) / Harkov (rus.), ucrainenii au recurs la prima schimbare de personal în armată.
Mîkhailo Drapatîi a devenit noul comandant al grupului de trupe operaționale-tactice din Harkiv. El l-a înlocuit pe actualul comandant, generalul Yuri Halushkin.
Situația din regiunea Harkiv (ucr.) / Harkov (rus.), unde rușii și-au început înaintarea vineri, rămâne complexă și în schimbare dinamică, a declarat luni Statul Major ucrainean. În luptele pentru Vovceansk, rușii au obținut un succes tactic, recunoaște Kievul.
