Acestea sunt doar cele mai recente știri, care fac înconjurul planetei, din noianul de inițiative despre creșterea fără precedent a colaborării militare regionale pentru apărare.
În acest context cu amenințări evidente la securitatea nord-atlantică și indo-pacifică, suntem obligați să privim foarte atent la poarta NATO din sud-estul Europei care, odată deschisă, duce direct spre inima Europei. Este vorba despre poarta româno-bulgară de la Marea Neagră, care alături de cea baltică și de cea nord-atlantică, vor fi primele câmpuri de bătălie într-un eventual conflict cu Rusia.
Desigur, punerea problemei acum poate părea prematură dacă se ține cont de actuala capacitate de luptă a Rusiei degradată de războiul cu Ucraina. Dar, o capacitate robustă de apărare se construiește în timp, nu de pe-o zi pe alta, și cu investiții mari care, ar fi de preferat să fie împărțite la nivel de Alianță sau cel puțin cu țările din regiune, direct implicate în organizarea unei apărări comune.
1. Poarta sud-estică a NATO scârțâie la capătul de sus pe partea bulgară. Sunt necesare întrețineri și în dreptul României. Poate ar fi bună o poartă nouă.
Pentru a înțelege cum trebuie să ne apărăm, să ne aducem aminte cum arată cele mai puternice atacuri ale forțelor rusești asupra Ucrainei. Valuri de rachete (croazieră, balistice, hipersonice) dublate de stoluri mari de drone explozive lovesc aproape zilnic marile orașe sau infrastructura critică ucraineană.
Aproape instantaneu se remarcă că este nevoie de mijloace antiaeriene și antirachetă și ne întrebăm dacă șapte sisteme (baterii) pe care le va avea România sunt suficiente. Posibil să ne ajungă, dar ar trebui să se țină cont și de una dintre primele lecții ale războiului din Ucraina: la începutul unui conflict cu un adversar foarte puternic este nevoie de stocuri mari pentru a rezista. Stocuri și de arme nu doar de muniții. Pe lângă sistemele cu bazare la sol, intră în joc și aviația de vânătoare, tot pentru misiuni de protecție aeriană. Avioanele F-16, pe care România le are/le va avea, sunt încă potrivite, deși va trebui făcută o echilibristică atentă între misiuni, pregătire și resursa de zbor rămasă, cel puțin până vin primele F-35, cândva în primii ani ai deceniului următor, cel puțin așa se speră.
Dinspre Bulgaria nu se aude nimic despre sisteme antirachetă și antiaeriene moderne, precum Patriot, iar primele opt F-16 ale Forțelor Aeriene ale Sofiei sunt programate să atingă capacitatea operațională deplină undeva prin 2028 – 2030.
2. Oficial, nu ne merge deloc bine în războiul pe mare, dar sunt și vești bune: se poate rezista după modelul ucrainean - multe mine navale, artilerie și rachete de coastă.
O altă componentă critică a apărării este capacitatea de a respinge atacurile de pe mare. Privind din nou spre războiul din Ucraina, se observă că forțele Kievului au reușit să țină Flota rusă din Marea Neagră, la mare depărtare de țărm, deși situația era complet dezechilibrată. Rețeta ucraineană câștigătoare a constat în amplasarea de mine marine, desfășurarea artileriei în zonele probabile de debarcare și loviturile extrem de precise cu rachetele antinavă ”Neptun” care au scufundat crucișătorul ”Moscova”. Ulterior, rachetele antinavă ”Harpoon”, primite din Danemarca, au închis jocul navelor de suprafață rusești în nord-vestul Mării Negre. Ar fi fost și mai bine pentru ucraineni aveau și nave de luptă și submarine de nivel occidental care să le permită extinderea zonei de interdicție navală (inclusiv sub apă) și aeriană, astfel încât navelor rusești să le fie extrem de greu să opereze din zona Sevastopol și centrul Mării Negre.
Comparând acțiunile de luptă pe mare/litoral ale ucrainenilor cu posibilitățile țării noastre, se observă că Forțele Navale române au la îndemână cam aceleași mijloace: mine marine; artilerie de coastă; iar în perioada 2024 – 2028 se vor înzestra cu rachete antinavă de ultimă generație NSM ( (Naval Strike Missile). Componenta navală românească pentru acțiunile pe mare, ca și cea ucraineană, este în dezavantaj față de flota rusă din multiple motive (numeric, lipsa submarinelor, precum și tot ce derivă din nave de generații mai vechi față de cele rusești). Deci, la prima vedere ne-am putea descurca la fel de bine ca ucrainenii într-o operație de apărare, poate chiar mai bine, cu condiția să cumpărăm totuși cele patru corvete, iar intenția de înzestrare cu submarine să nu fie amânată pentru vremuri mai bune, când nu va mai fi nevoie de ele.
Vecinii noștri bulgari, la fel de interesați ca și noi în apărarea din Marea Neagră stau aproximativ la fel în ceea ce privește dotarea Forțelor Navale, cu deosebirea că ei nu au inițiat demersuri de achiziție a unor sisteme de rachete de coastă moderne, iar subiectul privind înzestrarea cu noi nave de luptă și submarine pare unul pur teoretic, deocamdată.
O primă concluzie privind capacitatea româno-bulgară de a respinge prima fază a unei posibile agresiuni rusești – o operație aeronavală (cu o componentă masivă de rachete) – constă într-o asimetrie a frontului comun, care este ușor dezechilibrat pe partea bulgară, mai ales în ceea ce privește capabilitățile de protecție împotriva atacurilor din aer. Ulterior această vulnerabilitate ar putea permite forțelor rusești să învăluie România pe la sud.
Dar, desigur România și Bulgaria nu sunt singure pe acest front, cel puțin din perspectiva aeronavelor de luptă și cercetare. Prezența aeriană aliată, inclusiv a avioanelor americane de generația a cincea, echilibrează oarecum balanța de forțe în raport cu Rusia, dar nu total. Flota rusă ar putea rămâne intactă, dacă nu se apropie în raza rachetelor NSM din România și dacă Forțele Aeriene rusești îi oferă suficientă protecție în fața avioanelor NATO.
În acest scenariu de deficit naval pentru România și Bulgaria, ar trebui ca Forțele Navale ale Turciei să asigure o acțiune consistentă în mediul maritim pentru trupele NATO sau să permită intrarea în Marea Neagră a navelor de luptă aliate din state non-riverane. Până acum, Turcia s-a comportat ca un aliat de încredere în regiunea Mării Negre, deși în ultimii ani pare să-și condiționeze, tot mai mult, sprijinul, de îndeplinirea anumitor cereri privind zona economică exclusivă din Marea Egee și estul Mediteranei. În plus, există și problema apropierii față de Rusia, iar importul sistemelor antiaeriene S-400 a ridicat anumite semne de întrebare privind capacitatea Turciei de a relaționa în sistemul antiaerian al NATO.
Comparând situația din Marea Neagră cu cea din Baltică și Atlanticul de Nord, unde acționează liber submarinele, distrugătoarele și portavioanele americane, Rusia ar avea cele mai mari șanse de reușită într-o operație ofensivă în Marea Neagră, celelalte direcții fiind doar de sprijin.
3. Succesul în războiul aeroterestru din zona României și Bulgariei va depinde foarte mult de sprijinul care va veni din Occident tranzitând Ungaria, Grecia și Macedonia de Nord.
Ipotetica pierdere a confruntării aeronavale de la Marea Neagră de către România și Bulgaria ar însemna trecerea războiului în faza a doua, cea de angajare masivă a forțelor terestre.
Intrarea în acțiune a infanteriei, tancurilor și artileriei va pune mare presiune, după cum s-a văzut și în Ucraina, pe liniile de sprijin logistic și pe capacitățile industriilor de apărare din țările NATO. Pe lângă pregătirea tactică excepțională și dotarea de ultimă generație a forțelor aliate dislocate pe teritoriul României și Bulgariei, va conta adâncimea strategică de unde vor veni resursele pentru militarii care acționează în linia întâi.
Astfel, Ungaria, Grecia și Macedonia de Nord devin țări cheie de tranzit pentru fluxul de provizii aliat spre România și Bulgaria. Însă, după începerea războiului din Ucraina, conducerea Ungariei a acționat mai degrabă în sprijinul Rusiei. În plus, ținând cont de recenta retorică revizionistă a statului maghiar, față de România, se pune întrebarea dacă în caz de război NATO-Rusia, țara vecină, Ungaria, va acționa ca aliat loial în cadrul NATO. Iar, pentru ca planul să fie complet, Turcia ar ține și ea în șah Grecia, Serbia ar putea acționa în Kosovo și Macedonia de Nord. În această ipoteză extremă, asupra forțelor române, bulgare și aliate dislocate la poarta sud-estică a NATO, ar putea veni furtuna perfectă.
Punând cap la cap toate aceste cele mai rele scenarii, rezultă că dacă frontul din România și Bulgaria se prăbușește cu sprijinul Ungariei și Serbiei, iar Austria declară non-combat și permite trecerea forțelor rusești, Occidentul se poate trezi cu războiul chiar la frontiera sudică a Germaniei.
Scenariul rămâne valabil dar cu șanse mai mici, chiar dacă Ucraina învinge, dar Rusia păstrează Crimeea. Însă dacă Ucraina este invadată, va fi doar o problemă de timp până când Rusia se va reface și va ataca chiar NATO. Încă nu se știe cum sau de ce, dar Rusia, în înțelepciunea sa a ajuns la concluzia că NATO nu va utiliza arme nucleare, atâta timp cât nu va fi atacată cu arme nucleare. Astfel, Rusia încearcă să deschidă o confruntare armată cvasi-permanentă cu NATO, considerând că Occidentul va obosi mai înaninte și va ceda estul Europei.
Această expunere poate părea pur teoretică, valabilă doar pentru dezbateri în lecțiile de operații militare și cu șanse minime de a se adeveri în prezent. Dar, dacă totuși, poarta româno-bulgară a NATO cedează, Rusia poate ajunge rapid la doar 700 de km de Paris - mai aproape de cât a fost vreodată Imperiul Otoman, de Orașul Luminilor, în cele cinci secole ale sale de existență.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cancelarul german Olaf Scholz a respins posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO în viitorul apropiat, deoarece Statele Unite au respins propunerea. Acest aspect a fost discutat în timpul unei dezbateri televizate între el și candidatul la funcția de cancelar și liderul CDU/CSU Friedrich Merz, relatează DW.
Rusia și-a îmbunătățit în mod activ UAV-urile și mijloacele de război electronic (EW) pe baza experienței dobândite în războiul împotriva Ucrainei și a utilizat cele mai recente evoluții tehnologice în operațiuni hibride împotriva statelor membre NATO, potrivit ISW (Institutul pentru Studiul Războiului).
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat că președintele Donald Trump va pune capăt războiului din Ucraina, dar Europa trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate. Mike Waltz a făcut această declarație în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC News.
Arabia Saudită a condamnat recentele declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu care a sugerat ca teritoriul regatului să fie folosit pentru a înființa un stat palestinian. Joi, 6 februarie, răspunzând unui reporter de la postul israelian Canal 14, Netanyahu a declarat că „saudiții pot crea un stat palestinian în Arabia Saudită; au o mulțime de pământ acolo”, în timp ce moderatorul emisiunii a remarcat că “este o idee care merită explorată”.
Rusia continuă să își dezvolte capacitățile militare, indicând că Kremlinul nu este interesat de negocieri sau de o pace durabilă cu Ucraina, scrie într-un nou raport Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA. Analiștii au reamintit declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care, citând serviciile de informații ucrainene, a afirmat la 8 februarie că Rusia creează noi divizii ale armatei, dezvoltă producția militară și plănuiește să crească numărul de trupe cu peste 100 000 de militari, precum și să aprofundeze cooperarea militară cu Coreea de Nord.
Un comandant militar ucrainean a anunțat utilizarea cu succes a primei arme laser a țării pe câmpul de luptă, dezvăluind că aceasta a vizat în mod eficient anumite obiecte. „Voi repeta: tehnologiile laser lovesc deja anumite ținte la anumite altitudini”, a declarat comandantul forțelor de sisteme fără pilot ale armatei ucrainene, Vadim Sukharevskîi.
Deși China a rămas oficial neutră în conflictul Rusia-Ucraina, există rapoarte și acuzații care sugerează că unele entități chineze ar putea oferi sprijin Rusiei, inclusiv furnizarea de componente pentru arme. Totuși, aceasta este o problemă complexă și controversată, iar amploarea și natura unui astfel de sprijin fac obiectul dezbaterilor și investigațiilor.
Donald Trump a înghețat ajutorul pentru Africa de Sud într-o escaladare a rupturii dintre administrația sa și Pretoria, generată de o lege controversată de expropriere a terenurilor menită să combată inegalitatea provocată în această țară încă din perioada apartheid.
O ofensivă ucraineană este în curs de desfășurare în regiunea Kursk. Atacul i-a luat prin surprindere pe ruși și le-a provocat deja numeroase pierderi. Tot mai multe dovezi sugerează că ucrainenii au desfășurat forțe semnificative, inclusiv brigăzi de elită și bine echipate. Printre arsenalul acestor unități se află, printre altele, echipamente blindate occidentale. Publicaţia ucraineană UNITED24 a realizat recent un scurt reportaj cu militarii Brigăzii 82 de Asalt din Ucraina care a folosit tancul Challenger 2, subliniind rezistența și eficiența acestuia în respingerea atacurilor inamice și sprijinirea acțiunilor ofensive în timpul operației militare Kursk.
Statele Unite au un mesaj important pentru viitorul summit în format Ramstein de la Bruxelles: să pună capăt războiului din Ucraina „cât mai repede posibil”, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, la 7 februarie. ,,Grupul de contact pentru apărare în Ucraina'' (UDCG) se va reuni la 12 februarie, Marea Britanie înlocuind pentru prima dată SUA în calitate de gazdă. Aceasta este, de asemenea, prima reuniune a grupului de la preluarea mandatului de către președintele american Donald Trump la 20 ianuarie.
Capacitatea armatei britanice de a opera în cele mai extreme medii este o dovadă a angajamentului său față de securitatea globală, cooperarea aliată și pregătirea strategică. Unul dintre cele mai dificile medii pentru operațiunile militare este Arctica - o regiune cu o importanță geopolitică în creștere. Recunoscând acest lucru, UK Commando Force își reafirmă angajamentul față de importanta unor misiuni in zone cu un climat rege prin desfășurarea la Cercul Arctic a manevrelor militare ,,Winter Deployment 25''. Acest exercițiu implică desfasurarea a peste 2000 de militari, inclusiv din Royal Marines si unitatile 24 Commando Royal Engineers si 29 Commando Royal Artillery.
Ministerul britanic al Apărării are în vedere exporturi de armament către Kosovo, subliniind posibilele beneficii atât pentru securitatea kosovană, cât și pentru industria de apărare din Marea Britanie. Într-un mesaj scris din 3 februarie, laburistul David Taylor l-a întrebat pe secretarul de stat pentru Apărare care este „impactul potențial al exporturilor de arme ale Regatului Unit în Kosovo asupra (a) securității kosovare și (b) creșterii economiei de apărare a Regatului Unit”.
Ministerul rus al Apărării susține că precizia rachetelor sale și capacitățile de interceptare a apărării aeriene s-au îmbunătățit semnificativ, menționând progresele realizate de oamenii de știință și inginerii săi.
Guvernul ucrainean insistă asupra faptului că Ucraina este hotărâtă să devină membră atât a UE, cât și a NATO, pe fondul zvonurilor care sugerează că planul de pace propus de Donald Trump include renunțarea Ucrainei la statutul de membru NATO în schimbul aderării la UE până în 2030, reiese dintr-o declaraţie făcută la 7 februarie de Olha Stefanishina, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euro-atlantică, în cadrul conferinței Ucraina's EU Accession: Shaping a Transformative Agenda în Kyiv
În Iran, o echipă secretă de oameni de știință explorează opțiuni pentru a ajunge la o armă nucleară mai rapid, chiar dacă ar trebui să fie mai puțin perfectă. În acest timp, președintele Iranului explică clar că vrea să negocieze un nou acord nuclear și face eforturi pentru o schimbare în relațiile cu administrația SUA.
Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a respins posibilitatea ca Ucraina să-și recapete statutul de putere nucleară într-un interviu acordat Fox News pe 6 februarie. „Șansa ca ei (n.r. ucrainenii) să-și recapete armele nucleare este undeva între mică și nulă”, a declarat Kellogg. „Să fim sinceri, amândoi știm că acest lucru nu se va întâmpla”.
Joi, 6 februarie, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că, pe lângă avioanele de luptă franceze Mirage 2000, Ucraina a primit și avioane F-16 din Țările de Jos. „Forțele Aeriene Ucrainei au fost întărite cu o armă mult așteptată - primele avioane de luptă franceze Mirage 2000 și F-16 din Regatul Țărilor de Jos”, a precizat Umerov. Ministrul ucrainean al Apărării a menționat că aceste aeronave de luptă moderne sunt deja în Ucraina și vor începe în curând să execute misiuni de luptă.
Zona arctică a devenit rapid un punct central pentru politicile de securitate globală, deoarece tensiunile geopolitice în creștere și bogățiile naturale nedezvoltate ale regiunii atrag atenția puterilor militare. Exercițiul Arctic Forge 25 al armatei SUA, care se desfășoară în perioada 17-28 februarie 2025, subliniază relevanța în creștere a operațiunilor din zona arctică, nu doar pentru SUA, ci și pentru aliații din cadrul NATO și țările arctice. Aproximativ 330 de soldați americani din ,,Divizia 11 Aeropurtată'' și ,,Divizia 10 Vânători de Munte'' vor fi trimiși să se antreneze împreună cu 40 de soldați canadieni și 500 de militari finlandezi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
La finalul lunii ianuarie au apărut tot mai multe informații potrivit cărora președintele Donald Trump ar urma să reia un plan pe care l-a avut și în primul său mandat, anume retragerea a mii de soldați americani din Europa.
Ucraina va deveni un element-cheie al descurajării Rusiei în Europa, dar trebuie să primească asistența necesară pentru a juca acest rol în mod eficient, potrivit cercetătorilor de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Indiferent de rezultatul războiului actual al Rusiei împotriva Ucrainei, politica agresivă a Rusiei, care este hotărâtă să își sporească influența în lume, nu va permite Occidentului să revină la ideea de a coopera cu Rusia în așteptarea democratizării acesteia, susțin analiștii.
NORAD a trimis două avioane F-16 din Alaska în Groenlanda pentru a întări postura militară în Arctica. Între timp, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că interesul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda „nu este o glumă”. În ultimele săptămâni, Donald Trump și-a exprimat interesul de a face din Groenlanda o parte a SUA, descriind teritoriul danez și cea mai mare insulă din lume, ca fiind o „necesitate absolută” pentru securitatea americană. De asemenea, acesta nu a exclus utilizarea forței pentru a convinge Danemarca să o cedeze.
Ucraina și Statele Unite au convenit asupra termenilor unui acord privind resursele ucrainei și sunt gata să semneze documentul la Kiev, au declarat oficiali ucraineni pentru Financial Times.
România urmează să semneze în următoarea perioadă contractul cu SUA în urma căreia va primi un sistem Patriot, în schimbul celui donat Ucrainei. Vestea bună e că vom primi aproape gratis un sistem Patriot în cea mai modernă versiune, mai modernă decât cea donată.
Care și cât plătește? Donald Trump a deschis o Cutie a Pandorei odată cu discuțile privind împărțirea poverii între SUA și Europa.
Șeful Rheimetall este unul dintre puținii lideri europeni cu viziune și curaj, capabil să le ofere rușilor un răspuns foarte ferm. Nu degeaba a încercat Moscova să-l asasineze anul trecut.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Rusia nu se vede pe sine ca o federație, se vede pe sine ca un imperiu, a declarat șeful Direcției principale de Informații a Ucrainei (GUR), generalul Kirilo Budanov, vorbind la evenimentul conferinței YES organizat la Kiev pe 24 februarie, la trei ani de la invazia Rusiei, începută pe 24 februarie 2022.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Comandamentul militar ucrainean a crescut nivelul de întrebuințare a Forțelor sale pentru Operații Speciale (FOS) în misiunile surpriză din linia întâi. Sunt preferate acțiunile pe timp de noapte. Un grup FOS ucrainean a efectuat, recent, cu succes, un asalt de noapte asupra pozițiilor rusești din regiunea Donețk.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Ucraina are suficiente arme pentru a continua luptele în ritmul actual până în vară, fără ajutorul militar al SUA, au precizat actuali și foști oficiali occidentali într-o declarație pentru The Wall Street Journal. Până la vară, Kievul s-ar putea confrunta cu o lipsă de muniție și cu incapacitatea de a utiliza unele dintre cele mai avansate arme.
Producătorul american de drone Shield AI caută parteneri în Ucraina printre producătorii de muniții ghidate cu laser pentru a-și echipa drona V-BAT. James Lithgow, director al Shield AI, a declarat pentru publicatia Militarnyi despre acest lucru la expoziția Defense Tech Innovation Forum 2025.
Exercițiile chineze din jurul Taiwanului au devenit deja o rutină. Profitând de ambivalența polticii americane, Beijingul vrea să mențină locuitorii insulei într-o stare permanentă de amenințare, sperând că aceștia vor ceda psihic până la urmă și se vor uni cu China.
Președintele american Donald Trump a anunțat „pași mari” pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina în următoarele câteva săptămâni. El a declarat acest lucru în timpul unei conferințe de presă cu președintele francez Emmanuel Macron la Casa Albă la 24 februarie.
După trei ani de război necruțător declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Suedia a marcat cumplita aniversare printr-un gest puternic de solidaritate: o contribuție de 110 milioane de dolari pentru sisteme de apărare aeriană menite să consolideze efectivele militare ucrainene.
Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că s-au înregistrat 'progrese substanțiale' în urma consultărilor pe care le-a avut luni cu președintele american, Donald Trump, cu privire la războiul din Ucraina, relatează agențiile de presă Agerpres, AP și DPA.
Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina şi solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, exprimându-şi totodată sprijinul pentru această ţară şi integritatea ei teritorială, dar de data aceasta cu opoziţia SUA şi cu mult mai puţin sprijin decât în anii precedenţi, relatează Agerpres, EFE şi AFP. CNN remarcă o „schimbare uluitoare a politicii americane”. Washingtonul a votat alături de Moscova sau Belarus, exact la trei ani de la invadarea Ucrainei.
Cel puțin 95.000 de militari ruși au murit în războiul din Ucraina, care a intrat în al patrulea an. Acest lucru a fost anunțat (duminică, 23 februarie) de postul britanic BBC, care a calculat cifra pe baza surselor disponibile public cu serverul independent Mediazona.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a fost nevoit să aștepte două ore înainte de a fi primit timp de doar 11 minute de către președintele american Donald Trump, în ciuda faptului că ambii împărtășesc viziuni ideologice similare.
Guvernul american a ordonat o evaluare urgentă a viabilității și necesității bazei militare din Alexandroupolis, Grecia, utilizată pentru transportul de trupe și echipamente către Ucraina împotriva Rusiei, potrivit unui raport al publicației grecești Dimokratia, citată de Gnomi.gr.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un articol intitulat „Marea Neagră în epoca Trump: episodul München 2025” în portalul Karadeniz Press.
Astăzi se împlinesc trei ani de la invazia rusă la scară largă a Ucrainei. Trei ani de război în Europa care au costat aproape 42 000 de vieți civile, aproape 300 000 de soldați ucraineni și ruși uciși și aproape 7 milioane de persoane strămutate. Responsabilitatea pentru această tragedie revine în întregime agresiunii expansioniste a Rusiei.
Cancelarul în exercițiu al Germaniei nu a așteptat rezultatele finale ale alegerilor de duminică din țara sa pentru a anunța o nouă eră în Europa. Declarând SUA indiferente la soarta acestui continent, Friedrich Merz a pus sub semnul întrebării viitorul NATO și a cerut Europei să își consolideze propria apărare.
Ucraina și Rusia ar trebui să se concentreze asupra ajungerii la un acord de pace în loc să își dea seama cine este de vină și cine este cu adevărat un dictator, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, în cadrul emisiunii FOX News Sunday with Shannon Bream.
Acordul privind minereurile ucrainene pe care SUA îl oferă Ucrainei face parte din strategia de pace mai largă a președintelui american Donald Trump, care îi va oferi pârghii în negocierile cu Rusia, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Acesta a spus că, deși acordul nu conține garanții de securitate militară, va include așa-numitele „garanții economice”.
Franța a precizat că nu va sta în calea achiziționării de către Turcia a rachetelor aer-aer Meteor, în ciuda obiecțiilor exprimate de Grecia, fapt care a provocat furia Atenei față de ceea ce consideră a fi o trădare din partea unui partener european cheie.
Ucraina continuă să dezvolte tehnologii avansate care literalmente nu sunt folosite în altă parte în lume, iar acesta este viitorul războiului.
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Astăzi, 23 februarie 2025, au loc alegeri parlamentare anticipate în Germania, organizate în urma colapsului coaliției de guvernare conduse de cancelarul Olaf Scholz. Principalele teme de campanie au fost economia, imigrația și creșterea influenței partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD).
Președintele Volodimir Zelenski i-a răspuns președintelui american Donald Trump, după ce acesta din urmă l-a numit „dictator”.
În cursul nopții de 23.02.2025, trupele ruse au întrebuințat 265 de drone împotriva unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
