Într-o amplă analiză publicată în QMagazine și intitulată „Moscova caută dialogul și răspunsul poate veni de peste Ocean”, Ion Petrescu scrie că „ceea ce nu i se spune lui Vladimir Vladimirovici Putin se știe la Statul Major al Forțelor Armate Ruse, respectiv din 200.000 de militari invadatori, aproape trei divizii au trecut Styxul, iar cei rămași pe teritoriul râvnit de Kremlin sunt epuizați psihic, nu mai au motive să creadă într-o ipotetică victorie și așteaptă, cu realism, o dezirabilă încetare a focului, fie aceasta unilaterală și parțială.
„Cum din jobenul propagandei Moscovei mai trebuia scos un iepure imagologic, care să fugă repede, spre amețirea opiniei publice ruse, mai nou a fost difuzată povestea trimiterii în luptă a unor vehicule de luptă blindate / BMPT-uri cunoscute sub numele de Terminator, care ar putea face diferența specifică în mult disputata regiune Donbas, unde 40.000 de militari ucraineni nu cedează pozițiile lor defensive.
Dacă ne luăm după agenția de presă Ria Novosti, aceste BMPT-uri, împreună cu subunitățile de tancuri ar fi eficiente în distrugerea prin foc a pozițiilor ucrainene, a vehiculelor blindate și a echipajelor sistemelor de rachete antitanc, ceea ce sună prea frumos ca să se și întâmple 100%, pe câmpul de luptă, așa ceva.
Deocamdată terminatorii adevărați sunt luptătorii ucraineni, care nu iartă bâlbâiala comandanților ruși și lichidează poduri, afluiri de tancuri și alte blindate, în arealurile estice ale Ucrainei.
(...)
„Ideea conform căreia BMPT-72 ar stabiliza dispozitivele militare ruse din Ucraina nu face decât să confirme intrarea în faza războiului de poziție, precedată de preluarea parțială, sub control militar rusesc, a două treimi din sudul Ucrainei și a circa 60% din estul statului ucrainean”, e de părere analistul care amintește „misiunea unor asemenea vehicule este de a sprijini coloanele de tancuri ca să înainteze în orașe și pentru a contracara atacurile adversarului, acelea făcute cu elicoptere, drone sau alte avioane care zboară la joasă înălțime”.
Ion Petrescu spune că „este posibil ca să fi fost destinate ajutorării trupelor ruse împotmolite, la propriu și la figurat, în disputata regiune Donbas”.
„Dacă ne uităm pe tabla de șah a confruntării din Ucraina, nordul, centrul și vestul acestei țări sunt încă libere de ocupația militară rusească, în Mariupol mai există o mână de îndârjiți, care au refuzat predarea către separatiștii ruși, iar Harkov se bucură de libertatea întărită după retragerea trupelor ruse dincolo de granița aflată la nod-est, la circa patruzeci de kilometri distanță”, scrie analistul în editorialul său.
„Moscova așteaptă soluții din două direcții, după ce vizita secretarului general al ONU, la Moscova s-a dovedit a fi un moft diplomatic, cu urmări concrete doar pe planul deschiderii unor coridoare umanitare.
Prima opțiune – deocamdată ignorată premeditat – este revenirea unui diplomat trimis de Moscova, în Consiliul NATO-Rusia, cu mențiunea că un dialog, într-un asemenea cadru ar exclude în mod aprioric condiționări geopolitice nerealiste.
A doua opțiune, probabil cea la care tânjește, în secret, președintele autoritar al tuturor rușilor, este lansarea unei noi inițiative diplomatice de actuala administrație prezidențială de la Casa Albă, care ar lăsa etichetările conjuncturale de o parte, pornind de la necesitatea stingerii flăcărilor războiului în Europa de Est.
Realitatea fără fard este că imaginea lui Putin este prea puțin afectată în Rusia, în Asia aliații tradiționali ai Moscovei nu și-au schimbat opiniile, iar în Europa, Macron vrea o neumilire a Federației Ruse, în timp ce Germania are propria evaluare a conduitei agresive a Kremlinului”, precizează analistul.
Redăm în continuare integral analiza lui Ion Petrescu publicată de QMagazine:
Ceea ce mai contează acum, în economia conflictului militar din Ucraina sunt loviturile de artilerie ale celor două tabere, cu victime și în rândurile localnicilor, din nefericire.
Ipoteza mobilizării masive a rezerviștilor ruși rămâne o variantă neutilizabilă, pericolul unei răzmerițe generate de această opțiune fiind serios luat în calcul de actuala conducere a Rusiei.
Iar recenta apariție, pe micul ecran, la Moscova, a unui colonel în rezervă, Mikhail Khodaryonok, din armata rusă, a fost aidoma unui duș rece, deoarece acesta a recunoscut dotarea militarilor ucraineni cu o tehnică de luptă modernă – care va include artileria grea de proveniență occidentală – și moralul lor superior, în comparație cu acela al invadatorilor ruși.
Doar Putin, purtătorul lui cuvânt, Dmitri Peskov, și ministrul rus de externe Serghei Lavrov – și cei din subordinea sa – mai vântură legenda cu desfășurarea operațiunii militare speciale conform…planificării, ceea ce ar putea fi de înțeles, dacă nu reflectă o mare minciună propagandistică, în care nici generalii ruși nu mai cred, în sinea lor.
Este o chestiune de timp alegerea revigorării negocierilor diplomatice, după ce este clar că mult clamata ofensivă rusească pentru cucerirea întregului Donbas a devenit o iluzie și nimic mai mult.
În același timp, defensiva rusă din aceeași regiune nu poate fi ignorată și practic s-a instituit un status quo în care nu sunt nici învinși, nici învingători, cel puțin momentan.
În realitatea războiului de poziție asistăm la dueluri de artilerie, în condițiile în care rușii au în continuare superioritatea generală, prin numărul de guri de foc, iar ucrainenii beneficiază de tunuri grele trimise de parteneri occidentali, precum zeci de obuziere M777 din SUA și din Canada, care au o rază de acțiune mai mare decât echivalentele lor rusești.
Presa din arealul euroatlantic reia periodic pericolul, pentru Putin, de a fi victima unei lovituri de stat militare, numai că o asemenea acțiune se efectuează brusc, nicidecum pe baza unui anunț prealabil.
Paisprezece atacuri inamice au fost respinse în regiunile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, opt tancuri, paisprezece unități de vehicule blindate de luptă și șase unități de vehicule inamice au fost distruse. Unitățile de apărare aeriană au doborât un UAV Orlan-10.
Pe de altă parte se pare că președintele rus știe că nu mai poate conta nici pe recursul la o lovitură nucleară, fie aceasta și de nivel tactic, deoarece este foarte posibil, în contextul actual, nu numai ca ordinul să nu fie executat – din rațiuni de supraviețuire în epoca post Putin – ci și ca liderul Federației Ruse să fie arestat.
Ca un element de ultimă oră, nu se mai vorbește de schimbarea lui Putin, peste doi ani, ci de o înlăturare a sa, de la putere, după următoarele trei luni, afirmații care trebuie notate, dar privite cu rețineri firești, imprevizibilul fiind regula dominantă în epoca de tinichea a actualului președinte al Rusiei.
Interesant este faptul că atunci când semnalam, pe micul ecran, posibilitatea ca Putin să fie arestat la momentul ordonării recursului la valiza nucleară rusă, eram privit ca o simplă curiozitate geopolitică, iar acum, când anumiți jurnaliști străini de investigație aduc în atenție o asemenea posibilă situație, ipoteza lor este analizată cu atenție.
Înțelegând reacțiile defensive imagologice ale Kievului și artificiile propagandistice ale Moscovei este bine să ne uităm, cu încredere, la scutul euroatlantic – NATO – și la determinarea Uniunii Europene de a face acum ceea ce nu a inițiat în anul 2014, când Crimeea a fost ocupată într-o zi, de forța de invazie rusească.
Probabil că efectele sancțiunilor economice occidentale și războiul de poziții în care au ajuns trupele ruse trimise impulsiv, de Putin, în Ucraina, vor avea efecte vizibile în curând, pe câmpul tatonărilor diplomatice, de vreme ce intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu mai sunt privite cu efecte strategice negative asupra Federației Ruse, nici de către Putin, nici de către Lavrov.
Se caută dialogul și răspunsul poate veni de peste Ocean.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au primit exact jumătate din minimul de sisteme Patriot pe care Kievul le-a cerut de la parteneri occidentali, dar se pare că există o problemă și mai mare. Intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra orașelor ucrainene a evidențiat încă o dată nevoia critică de sisteme de apărare antirachetă pentru ucraineni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că trupele ucrainene operează în regiunea Belgorod din Rusia pentru prima dată de la începutul războiului. Forțele au cucerit 13 kilometri pătrați în apropierea satului Demidovka, cu scopul de a proteja orașele de frontieră ucrainene și de a deturna resursele rusești de la Donețk.
SUA, fiind cel mai puternic jucător economic de pe planetă, a decis, în cei 80-90 de ani de când conduce lumea, cine, ce și cât produce pe planetă. Și a făcut-o instinctiv, fără să realizeze, exact așa cum o face mâna nevăzută a pieței libere.
O aeronava C-5M Super Galaxy a Forțelor Aeriene ale SUA, care se numără printre cele mai mari aeronave de transport strategic, a ajuns la Diego Garcia, o bază insulară izolată din Oceanul Indian, la 9 aprilie, după ce a părăsit Baza Aeriană Hill din Utah.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu (USR), a anunțat că a depus un proiect de lege care interzice participarea militarilor, polițiștilor și altor angajați din structurile de forță la activități de mercenariat sau pază privată fără aprobarea prealabilă a statului. Inițiativa vine într-un context marcat de îngrijorări legate de securitatea națională, într-un an electoral sensibil, cu alegeri prezidențiale programate pentru luna mai.
Ministerul de Externe al Poloniei a anunțat luni retragerea consimțământului pentru funcționarea consulatului Rusiei din Cracovia, după ce Varșovia a acuzat cu o zi înainte serviciile secrete ruse că se află în spatele unui incendiu masiv care a distrus aproape complet un centru comercial din Varșovia în luna mai a anului 2024, relatează Agerpres și AFP.
Ar fi trebuit să fie o poveste închisă, deși una istorică cu profunde semnificații pentru viitor. Ar fi trebuit lăsată așa cum a căzut cu un imperiu orgolios pe de o parte și cu oameni de onoare pe de altă parte, dar din care toată lumea și-a învățat lecția. Dar, n-a fost să fie.
Acum 80 de ani, în prima jumătate a lunii mai, cel de-al Doilea Război Mondial lua ultimele vieți în Europa pentru că Germania urma să capituleze.
Pe 8 mai 1945 la ora 22:43 CET (ora Europei Centrale), cu intrare în vigoare la 23:01 CET în aceeași zi, se semna capitularea necondiționată a Germaniei față de aliați, la Karlshorst în estul Berlinului.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Conflictul reaprins dintre India și Pakistan a adus și o premieră: Primul avion de producție franceză de tip Rafale, aflat sub comanda aviației militare indiene, ar fi fost doborât de un J-10 de producție chineză, care a lansat o rachetă PL-15. Informațiile privind pierderile indiene, chiar în urma unui atac masiv lansat de India, au fost confirmate doar de către Ministerul Apărării din Pakistan. Au existat semne de întrebare dacă chiar sunt reale, mai ales că nu au apărut foarte multe imagini cu resturile avionului iar cele apărute au fost imediat puse sub semnul întrebării. Verdictul a venit.
Trăim, mai mult sau mai puțin conștient, într-un adevărat ocean electromagnetic. Această infrastructură invizibilă care leagă telefoane, internet, transporturi, aviație, comunicații este, practic, coloana vertebrală a erei informaționale. Cu fiecare pas în evoluția tehnologică “oceanul” devine tot mai dens în emițătoare, receptoare, frecvențe și modulații, iar existența noastră mai dependentă de modul în care rămânem capabili să îi înțelegem principiile și să îl controlăm.
În imagini publicate recent de IDF se pot observa versiuni mai vechi ale tancurilor Merkava, e vorba de Mk.3 pe care s-au instalat foarte sisteme de protecție activă.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Potrivit Serviciului de Radiodifuziune al Forțelor Britanice, Regatul Unit va livra Ucrainei 5 sisteme de apărare antiaeriană “Raven”. Noul lot este destinat să suplimenteze cele 8 sisteme pe care militarii ucraineni le folosesc deja cu succes împotriva dronelor Shahed.
Reprezentanții SUA și Chinei au început sâmbătă dimineață la Geneva discuțiile privind disputele comerciale. La negocieri participă secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, și vicepremierul chinez, He Lifeng.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
Pakistanul a încălcat armistițiul cu India, convenit sâmbătă după patru zile de atacuri reciproce între cele două țări, a relatat AFP, citând o sursă guvernamentală indiană anonimă.
Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale.
Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.
Forțele Armate ale Ucrainei primesc până la 30 de ”dubluri” pentru 5 vehicule reale, scrie presa britanică.
Președintele american Donald Trump a declarat că India și Pakistanul au ajuns la un acord de încetare a focului după negocieri îndelungate mediate de Statele Unite.
Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.
Nava spațială sovietică Kosmos 482 trebuia să aterizeze pe Venus în anii 1970, dar operațiunea a eșuat, așa că obiectul a petrecut ani de zile pe orbita Pământului printre mii de resturi spațiale.
Încă nu se știe unde a căzut nava spațială și cât din sondă a supraviețuit reintrării în atmosferă.
Iranul va trimite Rusiei lansatoare de rachete cu rază scurtă de acțiune pentru atacuri asupra Ucrainei, dezvăluie sursele Reuters.
Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer şi Donald Tusk vor merge sâmbătă la Kiev pentru a-şi demonstra sprijinul "de neclintit" pentru Ucraina şi, urmând exemplul Statelor Unite, pentru a cere Rusiei un "armistiţiu complet şi necondiţionat de 30 de zile", potrivit unei declaraţii comune, arată Agerpres.
India a atacat miercuri Pakistanul cu lovituri aeriene și rachete, iar de atunci ambele țări se ciocnesc zilnic. Zeci de persoane au fost ucise.
Cele 10 țări nord-europene care alcătuiesc Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force - JEF) au convenit să consolideze cooperarea în domeniul securității între ele, precum și să includă Ucraina într-un parteneriat extins cu JEF.
Rusia continuă să mimeze disponibilitatea pentru negocieri și vine cu o serie de condiții pentru a oprii atacurile împotriva Ucrainei.
Ministerul ucrainean de Externe a anunțat vineri expulzarea a doi diplomați ungari, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a comunicat mai devreme că a descoperit o rețea de spionaj ungară și că a arestat doi presupuși spioni ai Budapestei, arestări în urma cărora Ungaria a răspuns prin expulzarea a doi diplomați ucraineni despre care afirmă că ar fi de fapt spioni sub acoperire, transmit Agerpres și Reuters.
Se spune că compromisul naște compromisuri. Iar SUA o simt pe pielea lor pentru a avea noile rachete nucleare de ultimă generație LGM-35A Sentinel.
Într-o analiză publicată recent, Tudor Curtifan atrage atenția asupra modului în care Federația Rusă manipulează istoria celui de-al Doilea Război Mondial pentru a justifica agresiuni și revendicări teritoriale în prezent. Acesta subliniază că, deși URSS a avut un rol esențial în înfrângerea Germaniei naziste, victoria a fost posibilă doar datorită unui efort colectiv, în special prin sprijinul masiv venit din partea Statelor Unite și a aliaților occidentali. Și nimeni nu ar trebui să pună monopol pe acest lucru. Mai mult, Curtifan spune că nu trebuie să subestimăm pericolul și imperialismul rus, precum nici setea de revanșă a rușilor după umilința din 1991 și prăbușirea URSS în ceea ce Ronald Reagan a definit victoria împotriva „Imperiului Răului”.
La o paradă militară în Kazahstan, paradă dedicată Zilei Memoriei și Victoriei asupra nazismului a fost prezentată o versiune locală a tancului sovietic T-72A. Versiune pe care experții o numesc ... „dubioasă”.
Kremlinul a descris drept un "act de eroism" decizia premierului slovac Robert Fico şi a preşedintelui sârb Aleksandar Vucic de a participa vineri la Moscova la ceremoniile de marcare a 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, în pofida obstacolelor care au constat într-un avertisment din partea şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, şi în refuzul statelor baltice de a le autoriza survolul, cei doi lideri fiind forţaţi astfel să folosească rute ocolitoare pentru a ajunge în capitala rusă, relatează agențiile Agerpres și EFE.
