Într-o amplă analiză publicată în QMagazine și intitulată „Moscova caută dialogul și răspunsul poate veni de peste Ocean”, Ion Petrescu scrie că „ceea ce nu i se spune lui Vladimir Vladimirovici Putin se știe la Statul Major al Forțelor Armate Ruse, respectiv din 200.000 de militari invadatori, aproape trei divizii au trecut Styxul, iar cei rămași pe teritoriul râvnit de Kremlin sunt epuizați psihic, nu mai au motive să creadă într-o ipotetică victorie și așteaptă, cu realism, o dezirabilă încetare a focului, fie aceasta unilaterală și parțială.
„Cum din jobenul propagandei Moscovei mai trebuia scos un iepure imagologic, care să fugă repede, spre amețirea opiniei publice ruse, mai nou a fost difuzată povestea trimiterii în luptă a unor vehicule de luptă blindate / BMPT-uri cunoscute sub numele de Terminator, care ar putea face diferența specifică în mult disputata regiune Donbas, unde 40.000 de militari ucraineni nu cedează pozițiile lor defensive.
Dacă ne luăm după agenția de presă Ria Novosti, aceste BMPT-uri, împreună cu subunitățile de tancuri ar fi eficiente în distrugerea prin foc a pozițiilor ucrainene, a vehiculelor blindate și a echipajelor sistemelor de rachete antitanc, ceea ce sună prea frumos ca să se și întâmple 100%, pe câmpul de luptă, așa ceva.
Deocamdată terminatorii adevărați sunt luptătorii ucraineni, care nu iartă bâlbâiala comandanților ruși și lichidează poduri, afluiri de tancuri și alte blindate, în arealurile estice ale Ucrainei.
(...)
„Ideea conform căreia BMPT-72 ar stabiliza dispozitivele militare ruse din Ucraina nu face decât să confirme intrarea în faza războiului de poziție, precedată de preluarea parțială, sub control militar rusesc, a două treimi din sudul Ucrainei și a circa 60% din estul statului ucrainean”, e de părere analistul care amintește „misiunea unor asemenea vehicule este de a sprijini coloanele de tancuri ca să înainteze în orașe și pentru a contracara atacurile adversarului, acelea făcute cu elicoptere, drone sau alte avioane care zboară la joasă înălțime”.
Ion Petrescu spune că „este posibil ca să fi fost destinate ajutorării trupelor ruse împotmolite, la propriu și la figurat, în disputata regiune Donbas”.
„Dacă ne uităm pe tabla de șah a confruntării din Ucraina, nordul, centrul și vestul acestei țări sunt încă libere de ocupația militară rusească, în Mariupol mai există o mână de îndârjiți, care au refuzat predarea către separatiștii ruși, iar Harkov se bucură de libertatea întărită după retragerea trupelor ruse dincolo de granița aflată la nod-est, la circa patruzeci de kilometri distanță”, scrie analistul în editorialul său.
„Moscova așteaptă soluții din două direcții, după ce vizita secretarului general al ONU, la Moscova s-a dovedit a fi un moft diplomatic, cu urmări concrete doar pe planul deschiderii unor coridoare umanitare.
Prima opțiune – deocamdată ignorată premeditat – este revenirea unui diplomat trimis de Moscova, în Consiliul NATO-Rusia, cu mențiunea că un dialog, într-un asemenea cadru ar exclude în mod aprioric condiționări geopolitice nerealiste.
A doua opțiune, probabil cea la care tânjește, în secret, președintele autoritar al tuturor rușilor, este lansarea unei noi inițiative diplomatice de actuala administrație prezidențială de la Casa Albă, care ar lăsa etichetările conjuncturale de o parte, pornind de la necesitatea stingerii flăcărilor războiului în Europa de Est.
Realitatea fără fard este că imaginea lui Putin este prea puțin afectată în Rusia, în Asia aliații tradiționali ai Moscovei nu și-au schimbat opiniile, iar în Europa, Macron vrea o neumilire a Federației Ruse, în timp ce Germania are propria evaluare a conduitei agresive a Kremlinului”, precizează analistul.
Redăm în continuare integral analiza lui Ion Petrescu publicată de QMagazine:
Ceea ce mai contează acum, în economia conflictului militar din Ucraina sunt loviturile de artilerie ale celor două tabere, cu victime și în rândurile localnicilor, din nefericire.
Ipoteza mobilizării masive a rezerviștilor ruși rămâne o variantă neutilizabilă, pericolul unei răzmerițe generate de această opțiune fiind serios luat în calcul de actuala conducere a Rusiei.
Iar recenta apariție, pe micul ecran, la Moscova, a unui colonel în rezervă, Mikhail Khodaryonok, din armata rusă, a fost aidoma unui duș rece, deoarece acesta a recunoscut dotarea militarilor ucraineni cu o tehnică de luptă modernă – care va include artileria grea de proveniență occidentală – și moralul lor superior, în comparație cu acela al invadatorilor ruși.
Doar Putin, purtătorul lui cuvânt, Dmitri Peskov, și ministrul rus de externe Serghei Lavrov – și cei din subordinea sa – mai vântură legenda cu desfășurarea operațiunii militare speciale conform…planificării, ceea ce ar putea fi de înțeles, dacă nu reflectă o mare minciună propagandistică, în care nici generalii ruși nu mai cred, în sinea lor.
Este o chestiune de timp alegerea revigorării negocierilor diplomatice, după ce este clar că mult clamata ofensivă rusească pentru cucerirea întregului Donbas a devenit o iluzie și nimic mai mult.
În același timp, defensiva rusă din aceeași regiune nu poate fi ignorată și practic s-a instituit un status quo în care nu sunt nici învinși, nici învingători, cel puțin momentan.
În realitatea războiului de poziție asistăm la dueluri de artilerie, în condițiile în care rușii au în continuare superioritatea generală, prin numărul de guri de foc, iar ucrainenii beneficiază de tunuri grele trimise de parteneri occidentali, precum zeci de obuziere M777 din SUA și din Canada, care au o rază de acțiune mai mare decât echivalentele lor rusești.
Presa din arealul euroatlantic reia periodic pericolul, pentru Putin, de a fi victima unei lovituri de stat militare, numai că o asemenea acțiune se efectuează brusc, nicidecum pe baza unui anunț prealabil.
Paisprezece atacuri inamice au fost respinse în regiunile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, opt tancuri, paisprezece unități de vehicule blindate de luptă și șase unități de vehicule inamice au fost distruse. Unitățile de apărare aeriană au doborât un UAV Orlan-10.
Pe de altă parte se pare că președintele rus știe că nu mai poate conta nici pe recursul la o lovitură nucleară, fie aceasta și de nivel tactic, deoarece este foarte posibil, în contextul actual, nu numai ca ordinul să nu fie executat – din rațiuni de supraviețuire în epoca post Putin – ci și ca liderul Federației Ruse să fie arestat.
Ca un element de ultimă oră, nu se mai vorbește de schimbarea lui Putin, peste doi ani, ci de o înlăturare a sa, de la putere, după următoarele trei luni, afirmații care trebuie notate, dar privite cu rețineri firești, imprevizibilul fiind regula dominantă în epoca de tinichea a actualului președinte al Rusiei.
Interesant este faptul că atunci când semnalam, pe micul ecran, posibilitatea ca Putin să fie arestat la momentul ordonării recursului la valiza nucleară rusă, eram privit ca o simplă curiozitate geopolitică, iar acum, când anumiți jurnaliști străini de investigație aduc în atenție o asemenea posibilă situație, ipoteza lor este analizată cu atenție.
Înțelegând reacțiile defensive imagologice ale Kievului și artificiile propagandistice ale Moscovei este bine să ne uităm, cu încredere, la scutul euroatlantic – NATO – și la determinarea Uniunii Europene de a face acum ceea ce nu a inițiat în anul 2014, când Crimeea a fost ocupată într-o zi, de forța de invazie rusească.
Probabil că efectele sancțiunilor economice occidentale și războiul de poziții în care au ajuns trupele ruse trimise impulsiv, de Putin, în Ucraina, vor avea efecte vizibile în curând, pe câmpul tatonărilor diplomatice, de vreme ce intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu mai sunt privite cu efecte strategice negative asupra Federației Ruse, nici de către Putin, nici de către Lavrov.
Se caută dialogul și răspunsul poate veni de peste Ocean.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
