De ce calcă argentinienii pe coadă o mare putere militară. Argentina reînvie fantoma „Războiului Malvinelor”, pe care l-au pierdut în 72 de zile în fața britanicilor
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
Insulele Falkland au un guvern propriu, dar sunt declarate de Marea Britanie drept parte a teritoriului său de peste mări. Marea Britanie controlează insulele Falkland din 1833, iar în 1816 argentinienii și-au declarat oficial independența de dominația spaniolă.
În 1982, Marea Britanie a respins cu succes o încercare a Argentinei de a-şi reimpune pe cale militară suveranitatea asupra arhipelagului, care se află la circa 400 de kilometri est de Argentina continentală. Atunci Argentina a pierdut războiul în fața britanicilor în doar câteva zile, deși britanicii au luptat la 12.000 de kilometri distanță de casă.
„Războiul Insulelor Falkland” din 1982 și victoria Coroanei britanice, confirmate ulterior de un referendum în care populația de pe insule a ales să rămână sub statutul de teritoriu britanic de peste mări

Armata britanică în timpul Războiului Insulelor Falkland (1982) Foto: Ministerul Apărării din Marea Britanie
Fostul ofițer britanic Lt. Col. (r.) Stuart Crawford, într-un editorial semnat pentru UK Defence Journal, abordează declarațiile președintelui argentinian Javier Milei care readuce în atenție una dintre cele mai sensibile dispute teritoriale din secolul XX.
„Noi, cei de o anumită vârstă, destul de în vârstă încât să ne amintim asemenea lucruri, am oftat din nou cu un sentiment de déjà vu. N-am mai fost oare aici, și chiar relativ recent?”, scrie colonelul britanic, amintind de Războiul Insulelor Falkland din 1982, când forțele argentiniene au ocupat insulele britanice, fiind ulterior învinse de armata britanică într-o campanie de doar 72 de zile.
Conflictul s-a soldat cu pierderi semnificative, mai exact 649 de militari argentinieni, 255 britanici și trei civili. „Războiul Insulelor Falkland” a marcat una dintre cele mai importante victorii politice și militare ale guvernului condus pe atunci de Margaret Thatcher. Autorul editorialului amintește că suveranitatea britanică a fost ulterior confirmată printr-un referendum, în care 99,8 % dintre locuitorii insulelor au votat pentru menținerea statutului de teritoriu britanic de peste mări.
Și atunci de ce reînvie Argentina fantoma „Războiului Malvinelor”? Ofițerul britanic are trei argumente

Armata britanică în timpul Războiului Insulelor Falkland (1982) Foto: Ministerul Apărării din Marea Britanie
În opinia lui Crawford, revenirea președintelui Javier Milei la această temă are trei motive principale. Primul ține de criza internă din Argentina, afectată de una dintre cele mai ridicate rate de inflație din lume și de niveluri crescute ale sărăciei. Ofițerul britanic subliniază că sora președintelui, Karina Milei, figură importantă în guvernul său, este implicată într-un scandal de corupție legat de comisioane financiare și mită cu criptomonede, ceea ce a afectat încrederea investitorilor.
„Este foarte posibil ca Milei să fie nevoit să ceară sprijin financiar de la FMI”, notează autorul.
Al doilea motiv ar fi percepția de vulnerabilitate pe care o emană guvernului britanic condus de premierul Keir Starmer și ministrul de externe David Lammy. „Renunțarea nejustificată la Insulele Chagos în favoarea Mauritiului și recunoașterea ostentativă a „statului Palestina” i-au convins pe mulți că guvernul britanic este slab”, arată Crawford, subliniind că Milei profită de acest context diplomatic.
Cel de-al treilea motiv, „cel mai puțin discutat”, este potențialul economic al Insulelor Falkland, unde ar putea fi descoperite importante zăcăminte de petrol și gaze. Patru zone distincte, dar parțial suprapuse, cu resurse de hidrocarburi au fost identificate în jurul arhipelagului. Licențele de foraj ar putea fi emise până la sfârșitul anului, ceea ce, potrivit autorului, „face controlul asupra acestor resurse extrem de tentant pentru Milei”.
Are vreo șansă Argentina în fața unei puteri militare precum cea britanică? Colonelul Stuart Crawford crede că Armata argentiniană e azi o palidă umbră a celei din 1982 care a fost învinsă în 72 de zile

Armata britanică în timpul Războiului Insulelor Falkland (1982) Foto: Ministerul Apărării din Marea Britanie
Stuart Crawford subliniază că deși Argentina nu reprezintă pentru moment o amenințare militară și o invazie a insulelor nu e iminentă, „forțele armate argentiniene sunt astăzi doar o umbră a ceea ce erau în 1982”. În schimb, prezența militară britanică pe insule, deși limitată, mai exact „patru avioane Eurofighter Typhoon, un Voyager, o navă de patrulare și câteva sute de soldați”, este considerată suficientă pentru a descuraja orice acțiune agresivă.
În ciuda retoricii sale aprinse privind „revendicările legitime de suveranitate asupra Malvinelor” și „corectarea soluțiilor coloniale”, autorul consideră că președintele argentinian Javier Milei a lăsat să se înțeleagă că preferă totuși calea dialogul bilateral cu Londra. El a vorbit și despre consultarea locuitorilor insulelor în privința propriului viitor, poziție care, paradoxal, coincide cu cea a guvernului britanic.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News