Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Rusia a dat vina pe Ucraina pentru neajungerea la un acord de pace sau măcar la un armistițiu de încetare a focului. Principala cerere pentru pace a Moscovei este ca trupele ucrainene să se retragă din teritoriile pe care acestea le controlează în regiunea Donețk. Kievul a spus că solicitarea este inacceptabilă deoarece, prin cedarea zonei respective, Ucraina rămâne mai vulnerabilă, decât era anterior, la o nouă agresiune militară a Rusiei, iar existența Ucrainei ca țară ar fi pusă într-un pericol grav, mai mare decât pe 24 februarie 2022 – data începerii invadării pe scară largă a Ucrainei.
Într-un anumită măsură, răspunsul Ucrainei la cererea Rusiei poate fi asemănat cu răspunsul din 1914 dat de Serbia la ultimatumul adresat de Imperiul Austro-Ungar.
Atunci, Serbia a acceptat toate condițiile din ultimatum cu excepția desfășurării unei anchete austro-ungare pe teritoriul său privind atentatul de la Sarajevo. De ce Serbia nu a acceptat acest lucru? Din două motive principale. Primul era că se transmitea întregii lumi că Serbia nu este o țară independentă dacă era de acord cu o ingerință atât de mare în politica sa internă. Al doilea este că, în condițiile geopolitice de atunci, ancheta făcută de Imperiul Austro-Ungar ar fi găsit Serbia, ca țară, vinovată de atentat iar războiul ar fi început oricum. Deci, Serbia, cu toate riscurile care reieșeau din decizia luată, nu putea să accepte inacceptabilul.
Acum, Ucraina, la fel ca Serbia în urmă cu 111 ani, este obligată să respingă planul Moscovei deoarece, ar însemna predarea sigură a țării către Rusia peste câțiva ani, chiar dacă s-ar semna, în prezent, pacea.
Rusia știa cu siguranță că Ucraina va respinge cererea sa inacceptabilă și totuși a insistat în continuare cu ea. Care este de fapt planul real al Moscovei, dincolo de evidențe? Pentru că scopul se cunoaște destul de clar, acesta fiind ocuparea întregii Ucraine.
Cele mai recente evoluții ale războiului dau anumite indicii despre ceea ce va face Moscova în perioada de toamnă-iarnă
Odată cu venirea frigului, forțele ruse au reluat campania de lovire a sistemului ucrainean care asigură încălzirea populației. Iar, mai nou, au adăugat pe setul de ținte civile și infrastructura de aprovizionare cu alimente, încercând să facă ucrainenilor viața și mai imposibilă decât era până acum. În plus, campania de lovire a obiectivelor civile ucrainene este una mult intensificată față de cele din anii trecuți.
Pe front, în linia întâi, forțele ruse au redus amploarea acțiunilor, dar nu mult, încercând să minimizeze pierderile concomitent cu maximizarea câștigurilor teritoriale. Se încearcă o eficientizare a operațiilor, fiind mai degrabă un studiu asupra fizionomiei noului război de linia întâi pentru că a devenit clar că la actualul ritm de înaintare în zona densă de localități ucrainene, trupele ruse vor avea nevoie de cel puțin trei ani pentru a ocupa întreaga regiune Donețk.
În paralel, economia Rusiei începe să sufere exponențial mai mult în urma sancțiunilor externe, ieftinirii petrolului și a loviturilor ucrainene asupra infrastructurilor petroliere și militare rusești.
Războiul s-a prelungit iar acest lucru evidențiază și mai mult componenta sa de resurse necesare pentru o confruntare pe termen lung. La momentul actual, Rusia stă mai rău decât Ucraina din această perspectivă, iar eforturile evidente ale Kremlinului de a cosmetiza mediatic situația precară a economiei naționale nu fac decât să evidențieze o problemă potențial fatală pentru regim dar nu pentru viitorul Rusiei.
Cu toate acestea, Kremlinului i-a rămas o carte de jucat pe care o consideră importantă. A reușit să acumuleze pe timpul verii drone Shahed și rachete cu care să facă viața grea civililor ucraineni. Puterea politico-militară a Rusiei nu este deranjată de faptul că toate aceste atacuri sunt crime de război atâta timp cât consideră că va câștiga acest război sau că nu va fi trasă la răspundere. Recentele atacuri brutale asupra bătrânilor care își lua pensia într-o localitatea din regiunea Donețk sau asupra oamenilor care așteptau un tren într-un oraș din regiunea Sumi sunt semne clare ale acestei conduite intensificate de presiune asupra civililor. Ar putea fi o carte disperată pe care o joacă Moscova în această iarnă. Kremlinul are nevoie de aceste cinci luni reci pentru a forța căderea conducerii politico-militare de la Kiev și care, cu puțin noroc, ar putea duce la prăbușirea frontului și la ocuparea întregii Ucraine.
”Winter is coming!” (”Iarna se apropie!”). Este motto-ul unui celebru serial tv de ficțiune.
Agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei, începută la scară largă în 2022, a transpus, încă din primul an de război, această ficțiune în realitate. Desigur nu a făcut-o exact ca în film, dar a reușit într-o manieră aproape la fel de amenințătoare care produce multă îngrijorare. Iar temerile nu sunt doar în Ucraina. Ele s-au răspândit pe întreaga planetă. Dacă Ucraina cade, atunci lumea să se aștepte, cu siguranță, la un nou război mondial. El poate fi evitat într-un singur mod: intensificarea decisivă a sprijinirii Ucrainei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
