La manevrele militare din acest an, care se vor încheia pe 13 iunie, participă aproximativ 28.000 de militari din 26 de țări membre ale NATO și partenere, potrivit precizărilor US Army.
Defender Europe 2021 are ca scop să demonstreze capacitatea trupelor americane în calitate de partener strategic de securitate în regiunile Balcanii de Vest și Marea Neagră, concomitent cu susținerea unei capacități de luptă ridicate în nordul Europei, Caucaz, Ucraina și Africa.
Operațiile militare se vor desfășura simultan în peste 30 de poligoane din 12 țări. Forțele Aeriene (US AF) și Forțele Navale (US Navy) americane vor avea și acestea o implicare semnificativă.
În cadrul activităților, vor fi întrebuințate cele mai recente capabilități dezvoltate (high-end capabilities), cum ar fi Brigăzile de Asistență a Forței de Securitate (Security Force Assistance Brigades) din US Army, structuri de apărare antiaeriană, Corpul 5 Armată american recent reactivat.
Manevrele militare din acest an vor începe în localitatea albaneză Durres, unde, în săptămâna 26 aprilie – 02 mai, va fi executată o operație de descărcare a navelor cargo într-un port deteriorat/neadecvat sau pe o plajă goală, în condiții meteorologice dificile, până la o mare de gradul 3. În terminologia militară aceste activități se numesc Joint Logistics Over the Shore - JLOTS operations.
Conform scenariului exercițiului, dispozitivul defensiv din Europa va fi întărit de urgență cu trupe aduse din SUA. Astfel, în săptămâna 03 – 10 mai, Divizia 82 Aeropurtată va fi adusă din Fayetteville, Carolina de Nord, în teatrul european de acțiuni militare.
Trupele americane urmând să ajungă în Albania, Bosnia și Herțegovina (BiH), Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Macedonia de Nord și România. Operații de desant aerian se vor desfășura în zonele localităților Cheshnegirovo – Bulgaria, Papa - Ungaria și Râmnicu Sărat – România.
Concomitent, în zona baltică, vor fi declanșate exerciții cu trageri de luptă, inclusiv artilerie, acțiuni de desant aerian pe timp de noapte, principalele activități fiind executate pe teritoriul Estoniei în poligoanele Tapa și Nurmsi.
Operația din zona Balcanilor de Vest va avea numele ”Immediate Response Exercise”, iar o parte din activitățile punctuale importante vor fi în Croația - ”Croatian Rampart Exercise” și Macedonia de Nord – ”Decisive Strike Exercise”. Activitățile în cadrul ”Immediate Response Exercise” se vor finaliza pe 31 mai.
Concomitent cu operațiile de pe linia frontului din Balcanii de Vest, Marea Neagră și zona baltică, va fi adus în Europa al doilea val de forțe americane. Militarii proaspătului reînființat (în 2020) Corp 5 Armată al US Army vor ajunge la Nurnberg, Germania începând cu 20 mai.
Se poate spune că, din punctul de vedere al organizării operației militare din Europa, se trece la faza a doua, în care va fi executată o contraofensivă, după ce în prima fază, forma de luptă predominantă a fost apărarea.
În această etapă a exercițiului (1 – 13 iunie), majoritatea activităților vor fi desfășurate în Bulgaria, Germania și România. Exerciții cu trageri de luptă vor avea loc în poligoanele Novo Selo, Șabla (Bulgaria) inclusiv cu sisteme HIMARS și Capul Midia (România). La Baumholder, Germania, se va desfășura un amplu exercițiu de evacuare medicală.
Bilanțul exercițiului ”Defender Europe 2021” va avea loc pe 13 iunie la statul major al Corpului Sud-Est de Armată al NATO din România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Rachetele PAC-3 Patriot, împreună cu radarul LTADMS, au o acoperire de 360 de grade. De asemenea, Statele Unite intenționează să crească puternic producția de rachete antiaeriene PAC-3 MSE.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Exerciţiile navale din Marea Baltică au avut ca scop evaluarea unităţilor submarine de apărare împotriva sabotajelor, a explicat ministerul rus al apărării. De asemenea, în regiunea Kaliningrad, tancurile rusești exersează evacuarea după un atac cu drone.
Însă, după ce a fost prinsă de atâtea ori cu minciuna, Moscova nu mai reușește să convingă pe nimeni privind caracterul pur defensiv aș exercițiilor sale militare.
Agenții FBI au percheziționat casa fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, care l-a numit anterior pe Trump inapt să servească funcția de președinte, a relatat Associated Press, citând o persoană familiarizată cu situația.
În ultimele zile, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reușit performanța de a-l pune în paranteză pe șeful său, Vladimir Putin, și chiar pe președintele SUA, Donald Trump.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară a lumii, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat ruse Rosatom, Alexei Lihacev.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
SUA și statele europene au dezvoltat opțiuni militare ce urmează să fie analizate de consilierii pe securitate națională. Europa ar urma să suporte cea mai mare parte a efortului, în timp ce Washingtonul își evaluează rolul. Trump exclude trimiterea de trupe americane, dar nu elimină posibilitatea implicării militare indirecte.
Rusia construiește de doi ani în regiunea Kaliningrad o facilitate de culegere de informații militare (SIGINT), la doar 25 km de granița cu NATO. Este vorba despre un centru masiv de război electronic, o "ureche" uriașă a Moscovei, capabilă să asculte, să intercepteze comunicațiile radio și chiar să bruieze sisteme de navigație pe un perimetru extins, de la Marea Baltică, până în inima Europei.
Unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale ultimelor zile a fost o postare a președintelui american Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Postarea, apărută joi dimineață, a generat un val de reacții, mai ales pentru că a apărut pe fondul discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina, discuții în care chiar Trump este implicat.
În mijlocul unui conflict care a redefinit războiul modern, transformând drona într-un instrument strategic de maximă importanță, un scandal izbucnit la fabrica franceză Renault ridică o întrebare inconfortabilă: cât de adâncă este influența rusească în Europa, chiar și acolo unde te-ai aștepta mai puțin? Deși pare un simplu conflict de muncă, opoziția unor angajați Renault față de producția de drone pentru Ucraina pare a fi mult mai mult decât atât.
Războiul din Ucraina a rescris multe reguli ale conflictului modern, iar drona a devenit vedeta incontestabilă. De la drone de recunoaștere minuscule la "viespi" FPV (first-person view), aceste vehicule aeriene fără pilot au dovedit că pot paraliza mișcări de trupe, pot lovi zone care erau considerate pana recent de neatins și pot provoca o uzură constantă inamicului. Cu toate acestea, sub zumzetul omniprezent al dronelor se ascunde o întrebare fundamentală pentru Alianța Nord-Atlantică: pot aceste instrumente ieftine să înlocuiască artileria, tancurile și rachetele tradiționale, care costă milioane de dolari?
Relațiile dintre Statele Unite și Turcia continuă să fie tensionate, iar poziția Washingtonului privind reintegrarea Ankarei în programul de avioane de luptă F-35 rămâne neschimbată. Într-o scrisoare oficială, Departamentul de Stat american a confirmat că opoziția sa este neclintită, reiterând condițiile pe care Turcia ar trebui să le îndeplinească pentru a spera la o normalizare a situației.
Ucraina a anunțat o nouă armă de temut, racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune denumită „Flamingo”, capabilă să lovească ținte la o distanță de 3.000 de kilometri. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat testele și a estimat că producția de masă va începe la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Dar, în spatele succesului propagandistic, se ascunde o poveste plină de contradicții și întrebări.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Sikorsky a anunțat un nou contract cu US Army pentru modernizarea elicopterelor Black Hawk.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Serbia își dotează masiv armata cu echipament israelian, dar cantitatea nu e totul. Guvernul de la Belgrad pare că va primi de la Elbit un întreg ”pachet” de tehnologie militară, care include nu doar lansatoare, rachete și drone, ci și capacități de colectare informații și de război electronic.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În contextul geopolitic actual, Germania face un pas major pentru a-și redefini rolul pe scena europeană și globală. Un document detaliat, redactat de Ministerul Federal al Apărării, dezvăluie o strategie masivă de înarmare, cu un buget estimat la peste 350 de miliarde de euro până în 2041. Suma este uluitoare și subliniază o schimbare de paradigmă în politica de securitate a țării, aliniată la viziunea noului cancelar, Friedrich Merz.
Propagandiștii ruși au început să combine falsul cu ridicolul, anunțând pe 20 august că 1,7 milioane de militari ucraineni sunt morți și dispăruți de la începutul războiului. De ce Rusia nu a câștigat războiul până acum, dacă Ucraina a înregistrat pierderi atât de mari în cei trei ani și jumătate de război?
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Hudson Institute, generalul David Petraeus, fost comandant al principalelor comandamente militare ale SUA și fost Director al CIA, o figură respectată în rândul strategilor militari americani, a oferit o analiză detaliată și originală a războiului din Ucraina, subliniind în același timp lecțiile pe care Taiwanul ar trebui să le învețe. Potrivit acestuia, în pofida distanței geografice, ambele națiuni se confruntă cu provocări similare legate de descurajare și de modernizarea forțelor armate.
Pe 15 august, la Conferința de Securitate Internațională de la Moscova, a fost lansată o acuzație gravă. Igor Kostyukov, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului rus al Apărării, a acuzat direct Statele Unite de o campanie de „șantaj” împotriva guvernelor din regiunea Asia-Pacific. Potrivit acestuia, Washingtonul ar sabota deliberat exporturile de armament ale Rusiei, folosind amenințarea sancțiunilor pentru a anula contracte esențiale.
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a lansat recent un apel șocant, dar deloc surprinzător: Ucraina nu poate primi garanții de securitate „de neclintit” fără ca națiunile europene să trimită trupe pe teritoriul său. Într-o declarație pentru BBC, fostul premier danez a subliniat că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru a se constitui o „coaliție a celor dispuși” să acționeze. Aceste cuvinte, rostite la scurt timp după întâlnirile de la Washington și Alaska dintre liderii occidentali, scot la iveală o realitate dură: angajamentele verbale nu sunt suficiente, iar decalajul dintre retorică și acțiune în privința apărării Ucrainei este enorm.
