Statele membre ale Alianței au convenit la cel de-al 31-lea summit, desfășurat pe 14 iunie la Bruxelles, să lanseze o nouă inițiativă denumită Acceleratorul de Inovație în Apărare al Atlanticului de Nord (Defence Innovation Accelerator of the North Atlantic), sau DIANA, destinată să accelereze cooperarea transatlantică în domeniul tehnologiilor critice și să ajute NATO să lucreze mai mult strâns cu entități din sectorul privat, mediul academic și alte entități neguvernamentale.
Scopul este ca DIANA să atingă capacitatea de operare inițială (IOC - Initial Operating Capability) până în 2023, a declarat David van Weel, adjunct al secretarului general pentru provocările emergente de securitate, la o masă rotundă virtuală din 22 iunie cu reporterii. Până în anul viitor, speranța este să avem „părțile inițiale… care încep să se organizeze”, a adăugat el.
Pe termen lung, DIANA va avea două sedii centrale, în America de Nord și în Europa, urmând să se conecteze la centre de testare din țările membre NATO, centre care vor fi utilizate pentru „validarea, testarea și co-proiectarea aplicațiilor în domeniul tehnologiilor emergente și perturbatoare”, a precizat van Weel. DIANA va fi, de asemenea, responsabilă pentru construirea și gestionarea unei rețele menite să ajute companiile startup relevante să crească și să susțină nevoile tehnologice ale NATO prin intermediul programelor de granturi.
Accentul va fi pus pe programe de securitate națională și apărare, iar DIANA nu va cere sau solicita proprietatea intelectuală a companiilor, a adăugat van Weel.
DIANA are ca scop susținerea celor șapte tehnologii cheie emergente cu capacitate mare de perturbare (n.r. influențare negativă a capacităților de apărare) pe scurt EDT (Emerging and Disruptive Technologies), pe care NATO le-a identificat drept critice pentru viitor, a precizat van Weel. Dintre acestea, adjunctul secretarului general a evidențiat doar inteligența artificială, prelucrarea volumelor mari de date și tehnologiile cuantice, celelalte patru fiind autonomia, biotehnologia, hipersonica și spațiul.
Fondul de finanțare pentru DIANA va pleca de la modelul creat de Departamentul american al Apărării (DoD) în 2019, prin programul Trusted Capital Marketplace, menit să sprijine firmele mici și mijlocii, care dezvoltă tehnologii inovative cu impact pentru apărare.
De asemenea, la summitul NATO s-a convenit să se creeze un fond de capital, numit NATO Innovation Fund, pentru a sprijini companiile care dezvoltă atât tehnologii cu dublă utilizare, cât și tehnologii cheie, care ar putea fi utile NATO. Fondul va funcționa pe o perioadă de aproximativ 15 ani, cu un capital anual de 70 milioane de euro, a precizat van Weel.
Obiectivul nu este ca sediul NATO sau națiunile membre să conducă Fondul de Inovare, a menționat el. „Credem că, administrarea efectivă a unui fond de capital ar trebui să fie făcută de companii care au o bogată experiență în domeniu”. El a exemplificat compania In-Q-Tel, cu capital american, ca tip de partener NATO, care ar putea conduce activitățile curente ale fondului.
”Am citit undeva că NATO nu este o bancă - nu suntem”, a spus van Weel. ”Dar națiunile vor furniza fondurile și vor da direcția generală”.
Aceste două inițiative, de creare a unui accelerator de tehnologie și a unui fond pentru inovare, „sperăm că ... vor aduce alianța în secolul 21”, a adăugat van Weel.
NATO a investit anterior în tehnologia informației (IT) și software prin intermediul Agenției NATO pentru Comunicații și Informație (NCIA), dar diferența este că, prin Fondul de Inovare și DIANA, Alianța, mai degrabă, dorește să se conecteze cu startup-urile aflate încă faza incipientă, decât cu companiile mari de software sau firmele tradiționale din domeniul apărării, a precizat van Weel.
Până la termenul de operaționalizare inițială din 2023, „primul pas este să știm de la aliați, ce vor să ofere DIANEI”, a spus van Weel. În legătură cu a doua inițiativă, după ce Fondul NATO pentru Inovare va avea statele participante, va fi creat un ghid, în care vor fi stabilite modelele de finanțare, procesele de contractare rapidă și liniile directoare ale proiectelor.
”Încercăm să facem acest lucru cât de repede putem”, a asigurat van Weel, dar apoi a remarcat, „vrem să înțelegem corect, deoarece ... cu comunitatea de start-up, avem o singură șansă”, se precizează într-un articol al publicației Defense News.
Comentariul autorului: În 2019, la lansarea programului Trusted Capital Marketplace, Ellen Lord, șeful achizițiilor de la Pentagon și artizanul acestui proiect, a declarat că unul dintre scopurile inițiativei este prevenirea preluării companiilor mici, care dezvoltă tehnologii de viitor, de către adversari cum ar fi China.
Cel puțin patru dintre direcțiile care vor fi abordate de DIANA - inteligență artificială, prelucrare volume mari de date, tehnologii cuantice și autonomie, se bazează pe tehnologia informației, domeniu în care România excelează la nivel mondial.
Acest avantaj împreună cu infrastructura de rețea de mare viteză pot permite companiilor din țara noastră să se angajeze în dezvoltarea de proiecte, care să intre în atenția NATO, condiția fiind o cunoaștere suficientă a domeniului tehnic militar. De cealaltă parte, liderii politico-militari din România trebuie să devină mai atenți la potențialul creativ al companiilor autohtone și să dezvolte expertiza necesară pentru procesul de consultanță, atunci când este nevoie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Berlinul intenționează să cumpere 3.500 de vehicule blindate (tancuri și transportoare blindate) pentru Bundeswehr. Această comandă importantă este destinată echipei noilor unități NATO.
Suedia a semnat acorduri în valoare de peste 5 miliarde de coroane suedeze (526,02 milioane de dolari) cu companiile Rheinmetall din Germania şi Nammo din Norvegia pentru livrarea de muniţie de artilerie, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Stockholm, transmit Agerpres și Reuters.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
În cursul zilei de 07.07.2025, Roman Starovoitz s-a sinucis după ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a demis din funcția de ministru al transporturilor. Acest lucru a fost raportat pentru prima dată de o sursă anonimă a ziarului Izvestia, care a fost citată de alte mass-media rusești. Starovoitz a fost găsit mort în mașina sa în Odintsovo, lângă Moscova, a confirmat ulterior Comitetul de Investigații al Rusiei.
SBU a reținut un agent al FSB care dirija bombardamentele rusești asupra Hersonului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un 'schimb bun' de opinii în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump în problema tarifelor vamale, a declarat luni unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european, citat de Agerpres, AFP și Reuters.
Numărul copiilor ucraineni uciși, în perioada martie – mai, a crescut semnificativ.
Liderii din BRICS, grupul celor 11 mari ţări emergente, au cerut duminică o "încetare imediată a focului" şi o "retragere completă" a Israelului din Fâşia Gaza, într-o declaraţie comună publicată în timpul unui summit la Rio de Janeiro, relatează AFP.
Sesiunea din iulie a Parlamentului European care începe luni va avea drept principale puncte pe agendă dezbaterea și votarea unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, pregătirea summitului UE-China și dezbaterea celor mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen va prezenta prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută.
Ministrul de Externe declară că sutudiasă posibilitatea redeschiderii în siguranţă a Consulatului României din Odesa.
Două agenții de informații olandeze au declarat vineri că Rusia își intensifică utilizarea armelor chimice interzise în Ucraina, inclusiv a gazului toxic cloropicrină, din perioada Primului Război Mondial.
Comentariile lui Wang vin într-un moment în care sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina slăbește. Marți, Departamentul Apărării al SUA a suspendat livrările către Ucraina de sisteme de armament cheie, posibil, chiar și rachete de apărare aeriană Patriot.
Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.
În epoca actuală, marcată de schimbări accelerate și riscuri suprapuse, noțiunea de securitate națională nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma aparatelor de apărare sau a granițelor fizice. Securitatea a devenit un concept fluid, profund interconectat cu politicile economice, sociale, educaționale și demografice ale statelor. Așa cum a susținut Școala de la Copenhaga, securitatea poate fi discutată și apărată în termeni economici, societali, ecologici sau identitari. În această arhitectură conceptuală extinsă, România are nevoie de instituții care, dincolo de mandate tehnice, contribuie la stabilitate, coeziune și dezvoltare durabilă. Iar una dintre cele mai importante este Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Președintele rus Vladimir Putin va discuta telefonic joi cu omologul său american Donald Trump, a anunțat liderul de la Kremlin pe neașteptate în timpul vizitei sale la forumul de afaceri al Agenției pentru Inițiative Strategice.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Europa se confruntă cu mai multe provocări, dar niciuna dintre ele nu este cauzată de China.
Danemarca a introdus recrutarea obligatorie pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Totuși, numărul foarte mare de voluntari, raportat la numărul de locuri din Armată, face ca nu nu toată lumea să fie nevoită să efectueze stagiul militar.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Împrumuturile comune pentru apărare ar putea impulsiona perspectivele pentru Europa şi moneda euro pe două fronturi: ar crea activele mari şi lichide necesare pentru funcţionarea lină a sectorului financiar şi ar îmbunătăţi capabilităţile de apărare, o necesitate pentru orice bloc care ar emite o importantă monedă de rezervă.
În trecut, Iranul a mai ameninţat cu închiderea Strâmtorii Ormuz, dar nu a pus niciodată în practică o astfel de acţiune.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Germania este cel mai important susținător european al Ucrainei, o demonstrează și noua serie de anunțuri, făcute în ultimele zile.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Membrii grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Președintele american Donald Trump a declarat că va lua în considerare deportarea lui Elon Musk în Africa de Sud, țara în care s-a născut și a crescut miliardarul.
Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.
Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan s-a adâncit și mai mult după ce anchetatorii din orașul industrial rusesc Ekaterinburg au efectuat săptămâna trecută o serie de raiduri asupra etnicilor azeri suspectați de implicare în crime nerezolvate din trecut, inclusiv crime în serie.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Prin noua sa inițiativă, „Pariul Tehnologic”, anunțată pe 25 iulie, Ucraina își propune o consolidare radicală a apărării sale aeriene. Elementul central al acestui efort este directiva președintelui Volodimir Zelenski adresată industriei de apărare: atingerea unei capacități zilnice de producție de cel puțin 1.000 de drone interceptoare, menite să anihileze amenințarea reprezentată de atacurile masive ale Rusiei.
Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.
Într-o lume civilizată, prima noapte dintr-un weekend în Ucraina ar trebui să decurgă în liniște, animată doar de efuziunile tinerilor. În schimb, la 80 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, când se presupune că s-au învățat toate lecțiile ororilor de atunci, ucrainenii își petrec nopțile în adăposturi antiaeriene, încercând să se ferească de rachetele și dronele ucigașe lansate de forțele ruse.
Ucraina își extinde rapid câmpul de luptă împotriva agresiunii ruse, mutând conflictul din tranșeele fizice în domeniul cibernetic. Cea mai recentă și mai îndrăzneață operațiune a sa, un atac cibernetic masiv care a paralizat timp de mai multe zile administrația instalată de Rusia în Crimeea, demonstrează o escaladare strategică: utilizarea capabilităților ofensive digitale nu doar pentru a se apăra, ci pentru a destabiliza controlul rusesc din interior.
Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a consolida pilonul estic al NATO, semnând ieri, 25 iulie, un acord pentru a oferi Poloniei garanții în valoare de 4 miliarde de dolari prin programul de Finanțare Militară Externă (FMF). Deși oficial fondurile sunt destinate „modernizării forțelor armate poloneze”, surse americane citate de publicația Defence24.pl indică faptul că finanțarea este direct legată de ambițiosul program de modernizare a flotei de avioane F-16C/D la standardul avansat F-16V.
Aviația tactică ucraineană a efectuat cu succes un atac cu bombe asupra unei facilități aparținând Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei din regiunea învecinată Bryansk.
Pentru prima dată a fost prezentată versiunea în configurație românească a blindatului 4x4 Cobra II, la IDEF 2025, cea mai mare expoziție de tehnică militară care a avut loc la Istanbul, în Turcia, și la care a participat și DefenseRomania. Din discuțiile purtate cu producătorul Otokar, se pare că blindatul Cobra II al României a întors multe priviri.
Ca răspuns direct la lecțiile învățate din Ucraina și la nevoia critică de interoperabilitate pe flancul estic al NATO, Armata SUA presează agresiv pentru o „platformă de lansare comună”, capabilă să tragă atât muniții ofensive, cât și defensive, provenite de la orice națiune aliată. Obiectivul, potrivit unui general de top al Armatei SUA în Europa, este un sistem unic, menit să depășească obstacolele birocratice de utilizare și să faciliteze accesul la rezervele de muniție ale alianței.
În ciuda unui istoric marcat de depășiri de buget și întârzieri, F-35 Lightning II a devenit, de facto, avionul de luptă preferat al Alianței Nord-Atlantice. Paisprezece dintre cele 32 de state membre NATO, inclusiv România, Germania, Polonia și Finlanda, au comandat deja aeronava.
Forțele Aeriene Regale Thailandeze (RTAF) au executat ieri, 24 iulie, lovituri aeriene cu avioane F-16 împotriva unor poziții militare cambodgiene, marcând cea mai serioasă escaladare a conflictului la frontieră dintre cele două națiuni din ultimul deceniu.
Facand o evaluare tranșantă a războiului din Ucraina, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, susține că Occidentul deține, dar ezită să folosească, instrumentele decisive care ar putea sugruma efortul de război al Rusiei.
Armata Statelor Unite a anunțat că șase unități majore vor fi dislocate în Europa și Orientul Mijlociu în toamna acestui an, ca parte a rotațiilor periodice menite să mențină o prezență avansată robustă și să reconfirme angajamentele față de aliați. Grosul forțelor, incluzând blindate grele, artilerie și aviație de luptă, este destinat Europei pentru a susține Operația Atlantic Resolve, o misiune esențială pentru consolidarea flancului estic al NATO și descurajarea agresiunii ruse.
O întâlnire între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea fi doar ultimul pas în rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat astăzi (25.07.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, o astfel de întâlnire ar trebui să servească la confirmarea unui acord între cele două părți, care în prezent pare să fie foarte departe.
O decizie recentă a Departamentului de Stat al SUA, care aprobă o vânzare militară de 172 de milioane de dolari către Ucraina, scoate în evidență un paradox al conflictului: eficiența remarcabilă a sistemului de rachete MIM-23 HAWK, vechi de peste 60 de ani. Pachetul, anunțat pe 23 iulie 2025 și destinat mentenanței acestor sisteme, confirmă rolul pe care această platformă, proiectata in perioada Războiului Rece, continuă să-l joace în apărarea spațiului aerian ucrainean.
România va achiziționa sistemul de apărare antiaeriană Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems. Însă, dincolo de acordul-cadru evaluat la peste 2 miliarde de euro, rapoarte din surse locale și speculații din industria poloneză de apărare sugerează că programul SHORAD-VSHORAD va avea o configurație neobișnuită, integrând și rachete Piorun, testate în luptă.
Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.
T-14 Armata e prezentat de ani de zile de presa rusă și de oficialii de la Moscova ca fiind „cel mai performant tanc principal de luptă din lume”, integrând tehnologii de ultimă generație. Pe hârtie proiectul este impresionant. Realitatea din „teren” însă diferă iar industria de apărare rusă a întâmpinat numeroase dificultăți și probleme în programul T-14 Armata. În fapt, rușii s-au axat mai mult pe T-90 Proryv - cea mai modernă versiune a T-90 - pe care de altfel au utilizat-o intens și în Ucraina. T-14 a fost pe front 11 secunde, dar doar pentru material de propagandă.
Generalul Valerii Zalujnîi, fostul arhitect al apărării Ucrainei, a lansat un avertisment tranșant ce reflectă realitățile dure ale conflictului: războiul de agresiune al Rusiei riscă să se prelungească până în 2034. Potrivit acestuia, un astfel de scenariu poate fi evitat doar printr-o revizuire fundamentală a strategiei de apărare și de mobilizare a resurselor, atât de către Kiev, cât și de către aliații săi.
Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.
Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.
La târgul internațional de apărare IDEF 2025 de la Istanbul, Compania Națională ROMARM a anunțat două parteneriate strategice. Președintele Consiliului de Administrație, Constantin Alexie Cotan Bodolan, a confirmat că ROMARM a agreat semnarea unui contract cu Century Arms pentru exportul armelor semiautomate Micro Draco în Statele Unite ale Americii, dar și începutul unei colaborări cu producătorul german Heckler & Koch. Dacă în ceea ce privește colaborarea cu producătorul german e un prim pas spre o producție comună, acordul pentru armele Micro Draco care vor ajunge pe piața civilă din SUA - nu pe cea militară - e o continuare a colaborării în contextul în care americanii de la Century Arms distribuie deja armele românești Micro Draco pe piața civilă americană.
Forțele Aeriene ale SUA nu vor cumpăra avioane de vânătoare F-35 în cantități mari până la finalizarea producției Blocului 4, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, David Allvin. Pentagonul va prelua doar 44 dintre acestea în acest an și doar 26 în următorul an fiscal.
„Sindicatele din 26 de societăți care sunt membre al Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală (ASIAAN) încă din data de 23.06.2025 au solicitat noului ministru al economiei Radu Miruță o întâlnire pentru a face o radiografie reală a situației a acestor capacități”, precizează un comunicat oficial al ASIANN în care sindicatele fac un apel la o întrevedere cu Radu Miruță, ministrul Economiei, în subordinea căruia se află industria de apărare.
Într-o nouă demonstrație de forță în Arctica, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a mobilizat o forță considerabilă de avioane de luptă, inclusiv F-35 și F-16, pentru a intercepta o formație de patru aeronave militare rusești pe 22 iulie. Aeronavele rusești, constând din două bombardiere strategice Tupolev Tu-95MS „Bear” și două avioane de vânătoare Suhoi Su-35 „Flanker”, operau în Zona de Identificare a Apărării Aeriene a Alaskăi (ADIZ), un spațiu aerian internațional monitorizat îndeaproape de Statele Unite și Canada din motive de securitate națională.
Impasul în care se află proiectul european FCAS (Future Combat Aircraft System) privind dezvoltarea aeronavei de luptă de generația a șasea ar putea fi depășit până la sfârșitul lunii august, după cum rezultă în urma întâlnirii de joi, 24 iulie, dintre cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron.
Monumentala inițiativă de apărare antirachetă a Pentagonului, programul militar Golden Dome, are acum atât un lider, cât și o infuzie masivă de capital, dar se confruntă cu întrebări despre viabilitatea sa. Generalul Forțelor Spațiale, Michael Guetlein, a fost confirmat joi de Senatul SUA ca prim manager al programului, raportând direct Secretarului Adjunct al Apărării. Provocarea sa imediată este gestionarea unui „sistem de sisteme” proiectat să coste 175 de miliarde de dolari pe parcursul a trei ani și livrarea unei capabilități tangibile până la sfârșitul mandatului președintelui Donald Trump.
Starlink, serviciul de internet prin satelit operat de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, a suferit joi o pană de curent generalizată care a afectat clienții din întreaga lume, relatează Agerpres și DPA.
Peisajul de securitate al Europei a intrat într-o nouă eră, iar dovada cea mai recentă este un schimb tăios de avertismente nucleare între Moscova și Paris. Pe 24 iulie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a transmis, într-o notă agresiv-propagandistică, un mesaj direct Franței să nu uite de arsenalul nuclear al Rusiei. Avertismentul vine ca replică la noua Revizuire Strategică Națională (RNS 2025) a Franței, un document care numește explicit Rusia drept amenințarea principală și poziționează deschis forța de descurajare nucleară franceză ca un scut pentru Europa.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a făcut apel la miniștrii apărării aliați să crească achizițiile de armament american. Această solicitare vine în contextul unei noi inițiative, anunțate recent de Rutte și președintele Statelor Unite, Donald Trump, care vizează deblocarea de active americane suplimentare prin investiții din partea aliaților europeni și canadieni.
Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.
Fostul șef al CIA susține că Trump nu va opri ambițiile lui Putin și că Europa plătește acum prețul neatenției.
