"Relevanţa noastră strategică a crescut în ultima vreme. După Crimeea, cererile continue ale statului român legate de Flancul (estic - n.r.) şi de întărire a lui nu au fost de la început băgate în seamă, însă, încet - încet, România poate poate deveni un hub care să furnizeze securitate în zonă, rămâne să fim destul de deştepţi, destul de rapizi şi să acţionăm. Va trebui să găsim o formulă despre dezbaterea internă, pentru ca să eliminăm o parte din fricile generate de neîncredere în stat, în politicieni, în instituţii, pentru că suntem foarte fragili, iar ceea ce spun toate datele noastre de la NATO, din zilele acestea, este că Rusia are un proiect destul de puternic. (...) Să încercăm să lucrăm cu date, cu ambiţii şi cu acţiuni", a afirmat Dîncu, la o conferinţa online "Dinamica strategică a României în noul context geopolitic", organizată de Fundaţia Sfera XXI în parteneriat cu Pentagon Marketing & Research.
El a propus organizarea unei dezbateri despre securitatea naţională, un concept "foarte contestat" de societate, după cum spun "foarte mulţi" politologi.
"În sfera tehnologică sau militară ne interesează ce facem cu barierele sociale, ce se întâmplă în social, vedeţi acum cererea de neutralitate, de exemplu. Eu primesc, de la înjurături la sfaturi, sute în fiecare zi pe Facebook, pe canalele care sunt deschise spre public, să ne vedem de treabă, să nu-i supărăm pe ruşi, să devenim neutri. Ca şi cum te întreabă cineva când vine cu tancurile dacă eşti neutru sau nu eşti neutru, dacă el are un program aici. Deci, şi aici avem un foarte bun cadru şi aş fi foarte interesat să facem un proiect de dezbatere publică, eventual sub generoasa cupolă a Sferei Politice, despre securitate naţională, pentru că spun foarte mulţi politologi, în ultima vreme, că este un concept contestat. Haideţi să vedem ce înţelegem noi, pentru că e adevărat, se poate defini la un nivel interesul naţional, dar el intră în contradicţie cu interesele colectivităţilor, poate intră, evident, (în contradicţie) cu interesele indivizilor. Dacă indivizii, dintr-un singur zvon, se înghesuie să-şi ia paşapoarte şi să plece, degeaba mai încercăm noi să avem o dinamică strategică sau un proiect strategic la nivel naţional care să fie reuşit", a susţinut ministrul.
Vasile Dîncu s-a referit, de asemenea, la rolul pe care diplomaţia ar trebui să îl joace în actualul context geo-politic.
"Putin a spulberat cu tancurile lui câteva dintre stereotipurile noastre despre actuala situaţie şi despre diplomaţie. (...) Diplomaţia să încerce să prevadă mai mult, să prevină aceste crize inevitabile şi trebuie investit continuu în pace. Pacea nu este un dar, trebuie să investim continuu în pace. Din această perspectivă, aceasta va fi o schimbare în viitor. E adevărat că mişcarea lui Putin i-a schimbat şi lui planurile, pentru că nici el nu a intuit corect, pentru că şi el a crezut, de exemplu, (...) că lumea europeană şi NATO este o lume divizată, o lume lentă în reacţie şi că este vorba de lentoare, de ezitări şi de frici", a subliniat ministrul, citat de Agerpres.
În opinia sa, actualul context geo-politic ar putea fi o oportunitate şi pentru Republica Moldova. "Cred că sunt câteva lecţii care sunt importante şi pe care ni le dă acest conflict. Cred că în acest moment România se află, am spus asta şi la Chişinău, am vorbit despre faptul că s-ar putea ca această criză să fie un moment astral, cum îl defineşte Ştefan Zweig, adică să ne permită să ne dea şi nouă o fereastră de oportunitate cum au fost celelalte din istorie. (...) Cred că s-ar putea să valorificăm dacă ne mişcăm foarte bine. Poate că şi în legătură cu Republica Moldova, care suferă cel mai tare în acest moment, ar putea, cu sprijinul României, (...) să fie o oportunitate şi pentru Republica Moldova", a spus Dîncu.
El a mai vorbit despre importanţa "măririi" alianţelor militare. "A spus-o şi ministrul de Externe al Marii Britanii în ultima vreme, un lucru interesant este mărirea alianţelor. (...) Cred că mărirea alianţelor este foarte importantă, nu numai cele care sunt legate de vecinătate. Am văzut, de exemplu, m-am întâlnit recent cu o delegaţie din zona Mexicului, cu ambasadorul şi cu o delegaţie de militari, care erau interesaţi să lucreze împreună cu România, să gândim împreună pregătire militară, să facă exerciţii pe bricul 'Mircea' ", a menţionat ministrul Apărării.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
