"Relevanţa noastră strategică a crescut în ultima vreme. După Crimeea, cererile continue ale statului român legate de Flancul (estic - n.r.) şi de întărire a lui nu au fost de la început băgate în seamă, însă, încet - încet, România poate poate deveni un hub care să furnizeze securitate în zonă, rămâne să fim destul de deştepţi, destul de rapizi şi să acţionăm. Va trebui să găsim o formulă despre dezbaterea internă, pentru ca să eliminăm o parte din fricile generate de neîncredere în stat, în politicieni, în instituţii, pentru că suntem foarte fragili, iar ceea ce spun toate datele noastre de la NATO, din zilele acestea, este că Rusia are un proiect destul de puternic. (...) Să încercăm să lucrăm cu date, cu ambiţii şi cu acţiuni", a afirmat Dîncu, la o conferinţa online "Dinamica strategică a României în noul context geopolitic", organizată de Fundaţia Sfera XXI în parteneriat cu Pentagon Marketing & Research.
El a propus organizarea unei dezbateri despre securitatea naţională, un concept "foarte contestat" de societate, după cum spun "foarte mulţi" politologi.
"În sfera tehnologică sau militară ne interesează ce facem cu barierele sociale, ce se întâmplă în social, vedeţi acum cererea de neutralitate, de exemplu. Eu primesc, de la înjurături la sfaturi, sute în fiecare zi pe Facebook, pe canalele care sunt deschise spre public, să ne vedem de treabă, să nu-i supărăm pe ruşi, să devenim neutri. Ca şi cum te întreabă cineva când vine cu tancurile dacă eşti neutru sau nu eşti neutru, dacă el are un program aici. Deci, şi aici avem un foarte bun cadru şi aş fi foarte interesat să facem un proiect de dezbatere publică, eventual sub generoasa cupolă a Sferei Politice, despre securitate naţională, pentru că spun foarte mulţi politologi, în ultima vreme, că este un concept contestat. Haideţi să vedem ce înţelegem noi, pentru că e adevărat, se poate defini la un nivel interesul naţional, dar el intră în contradicţie cu interesele colectivităţilor, poate intră, evident, (în contradicţie) cu interesele indivizilor. Dacă indivizii, dintr-un singur zvon, se înghesuie să-şi ia paşapoarte şi să plece, degeaba mai încercăm noi să avem o dinamică strategică sau un proiect strategic la nivel naţional care să fie reuşit", a susţinut ministrul.
Vasile Dîncu s-a referit, de asemenea, la rolul pe care diplomaţia ar trebui să îl joace în actualul context geo-politic.
"Putin a spulberat cu tancurile lui câteva dintre stereotipurile noastre despre actuala situaţie şi despre diplomaţie. (...) Diplomaţia să încerce să prevadă mai mult, să prevină aceste crize inevitabile şi trebuie investit continuu în pace. Pacea nu este un dar, trebuie să investim continuu în pace. Din această perspectivă, aceasta va fi o schimbare în viitor. E adevărat că mişcarea lui Putin i-a schimbat şi lui planurile, pentru că nici el nu a intuit corect, pentru că şi el a crezut, de exemplu, (...) că lumea europeană şi NATO este o lume divizată, o lume lentă în reacţie şi că este vorba de lentoare, de ezitări şi de frici", a subliniat ministrul, citat de Agerpres.
În opinia sa, actualul context geo-politic ar putea fi o oportunitate şi pentru Republica Moldova. "Cred că sunt câteva lecţii care sunt importante şi pe care ni le dă acest conflict. Cred că în acest moment România se află, am spus asta şi la Chişinău, am vorbit despre faptul că s-ar putea ca această criză să fie un moment astral, cum îl defineşte Ştefan Zweig, adică să ne permită să ne dea şi nouă o fereastră de oportunitate cum au fost celelalte din istorie. (...) Cred că s-ar putea să valorificăm dacă ne mişcăm foarte bine. Poate că şi în legătură cu Republica Moldova, care suferă cel mai tare în acest moment, ar putea, cu sprijinul României, (...) să fie o oportunitate şi pentru Republica Moldova", a spus Dîncu.
El a mai vorbit despre importanţa "măririi" alianţelor militare. "A spus-o şi ministrul de Externe al Marii Britanii în ultima vreme, un lucru interesant este mărirea alianţelor. (...) Cred că mărirea alianţelor este foarte importantă, nu numai cele care sunt legate de vecinătate. Am văzut, de exemplu, m-am întâlnit recent cu o delegaţie din zona Mexicului, cu ambasadorul şi cu o delegaţie de militari, care erau interesaţi să lucreze împreună cu România, să gândim împreună pregătire militară, să facă exerciţii pe bricul 'Mircea' ", a menţionat ministrul Apărării.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
O investigație amplă a comunității ucrainene de informații InformNapalm, bazată pe o scurgere masivă de documente interne, relevă o vulnerabilitate critică a mașinii de război rusești. Dezvoltarea noului bombardier strategic stealth (PAK DA „Poslannik”) și producția de componente pentru avioanele Su-57 sunt blocate sau serios întârziate.
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
