Poți descărca aplicația:
Potrivit reprezentanților centrului, forțe și mijloace aparținând Flotei ruse din Marea Neagră au început monitorizarea activităților navei britanice.
La jumătatea lunii septembrie, militarii ruși au constatat că navele de luptă ale NATO și-au intensificat prezența în Marea Neagră, în comparație cu anul 2019. Astfel, șeful Direcției Principale Operații din cadrul Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Serghei Rudskoy, a declarat că numărul intrărilor navelor NATO în Marea Neagră rămâne ridicat, iar durata totală a șederii acestora în regiune a crescut cu 33 la sută.
De asemenea, potrivit precizărilor acestuia, până la 40% dintre aceste nave sunt purtătoare de armamente de precizie cu rază lungă de acțiune. Ca exemplu, el a citat distrugătorul american Franklin Roosevelt, care poate transporta până la 90 de rachete de croazieră Tomahawk.
Serghei Rudskoy a menționat că NATO a crescut intensitatea prezenței în Marea Neagră nu numai a Forțelor Navale, ci și a Aviației Strategice și a mijloacelor de cercetare aeriană.
Comentariul autorului: Intrarea distrugătorului HMS Dragon în Marea Neagră a fost confirmată și de surse locale turcești, care au prezentat fotografii cu trecerea navei prin strâmtori.
Situația de securitate în Marea Neagră s-a detensionat față de perioada anterioară și din timpul exercițiului de comandament și stat major Caucaz-2020, desfășurat în Federația Rusă (21-26 septembrie). Acest lucru a fost posibil ca urmare a retragerii de către SUA a bombardierelor strategice B-52H staționate temporar în cadrul Bazei Aeriene Fairford din Marea Britanie. De asemenea, au ieșit din Marea Neagră și navele NATO prezente în regiune în timpul exercițiului, respectiv distrugătorul USS Rosevelt și nava de desant USNS Yuma aparținând Forțelor Navale americane și nava de cercetare Dupuy de Lome din cadrul Forțelor Navale ale Franței. Ultima dintre navele NATO aflate în Marea Neagră, nava de cercetare britanică HMS Enterprise a ieșit prin strâmtorile turcești în paralel cu intrarea distrugătorului Dragon.
În ultima săptămână s-au redus și zborurile efectuate deasupra acvatoriului Mării Negre cu avioane de cercetare americane și britanice, care decolau de la bazele din Europa (Marea Britanie, Italia, Cipru sau Insula Creta). În perioada 03-04 octombrie, deasupra Mării Negre s-a aflat doar avionul experimental de cercetare radioelectronică Challenger 650 ARTEMIS aparținând Forțelor Armate ale SUA. Aeronava cu numărul de înregistrare N488CR și indicativul BRIO01 a decolat de pe aerodromul Mihail Kogălniceanu.
Este de așteptat ca, pe timpul șederii distrugătorului britanic în Marea Neagră, avioanele de cercetare aeriană ale SUA și Marii Britanii să revină în regiune. Cu toate acestea, probabil că, intensitatea zborurilor va continua să fie mai redusă decât în luna septembrie.
.@RoyalNavy maintains Black Sea presence: Daring class Type 45 guided missile destroyer @HMSDragon transited Bosphorus & entered Black Sea. D35 is equipped with @BAESystemsInc ’s type 1045 SAMPSON and @ThalesGroup Signaal/Marconi Type 1046 radars #OurManInÇırağan pic.twitter.com/wOhGfwTqQP
— Yörük Işık (@YorukIsik) October 4, 2020
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri că Rusia "nu are niciun drept de veto" în cazul în care se va decide ca Ucraina să devină parte a NATO, relatează agenţia de presă Agerpres, care citează EFE şi publicaţia Ukrainska Pravda.
Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, însoţit de o delegaţie din conducerea instituţiei, a efectuat, zilele acestea, o vizită partenerială la Bruxelles şi în Statele Unite ale Americii, informează un comunicat transmis de SRI.
Un avion de vânătoare de tip F-16 Fightning Falcon a fost implicat într-un incident în Japonia când a fost nevoit să arunce două rezervoare de combustibil pentru a efectua o aterizare de urgență. Ministerul Apărării de la Tokyo, în urma incidentului, a solicitat Washigtonului consemnarea la sol a aeronavelor F-16.
Încă după prăbușirea avionului de tip F-35B în momentul decolării de pe portavionul HMS Queen Elizabeth au existat temeri justificate cu privire la faptul că rușii pot ajunge primii la epava aeronavei, având în vedere că avionul s-a prăbușit în apele internaționale.
Preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a recunoscut miercuri că peninsula ucraineană Crimeea este rusească, după o lungă perioadă de ezitare, transmite Agerpres, citând DPA.
Serviciile de securitate ruse (FSB) au anunţat joi că au arestat trei spioni ucraineni, dintre care unul pregătea un "atac" cu explozibili, pe fondul unei creşteri a tensiunilor între cele două ţări, relatează Agerpres, care citează France Presse.
Secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Agerpres, care citează Reuters.
„Nu trebuie să uităm nici pentru o clipă că Republica Moldova are riscuri și amenințări militare directe. Trebuie să luăm în considerare prezența pe teritoriul Republicii Moldova a unor trupe străine, care staționează ilegal de ani de zile. În plus, trebuie să luăm în considerare existența unor forțe comparabile cu Armata Națională, care sunt la comanda unui regim autoproclamat”, a declarat Viorel Cibotarul, fost ministru al Apărării, în carul emisiunii „Important” de la postul TVC 21.
