În 2015 un avion F-16 sub comanda Turciei a doborât un avion rusesc Su-24, pe data de 24 noiembrie, în apropierea graniței cu Siria. Pilotul şi copilotul s-au catapultat, însă numai cel de al doilea a supravieţuit. Pilotul a fost împuşcat de rebelii turkmeni.
Incidentul a provocat un cutremur la acel moment între partea rusă și cea turcă. Din fericire, lucrurile nu au escaladat. Totuși, relațiile dintre Ankara și Moscova au fost înghețate, ele fiind reluate abia după jumătate de an, în urma unei scrisori pe care președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a adresat-o omologului său rus Vladimir Putin.
Ankara a precizat la momentul respectiv că avionul rus a fost doborât după ce a pătruns timp de șase secunde în spațiul aerian al Turciei.
Publicația rusă Vzglyad, într-o analiză a celor întâmplate în urmă cu cinci ani, transmite că „există sentimentul că multe întrebări au rămas încă fără răspuns”.
În primul rând, jurnalistul rus Gevorg Mirzayan, care îl citează pe Vladimir Avatkov, profesor și diplomat rus, transmite că scrisoarea trimisă de Erdogan lui Putin „rămâne un mister”.
Oficial știm că „în scrisoare se afirmă, în special, că Rusia este un prieten și partener strategic al Turciei, cu care autoritățile turce nu doresc să strice relațiile”, potrivit unui comunicat al președinției ruse, transmis în 2016. „Doresc încă o dată să-mi exprim compasiunea, să transmit sincere condoleanțe familiei pilotului rus care a murit și să spun: Îmi pare rău”, i-ar mai fi transmis Erdogan lui Putin, în textul scrisorii.
Sursa citată amintește însă că aceasta este versiunea Rusiei. În presa din Ankara scrisoarea este prezentată dintr-o altă perspectivă în care Ankara pune doborârea aeronavei ruse pe seama unei neînțelegeri.
O altă necunoscută este, potrivit presei ruse, dacă Turcia a plătit despăgubiri părții ruse. În scurtele paragrafe din scrisoare publicate de Kremlin, nu se face nicio referire la despăgubiri. Cel mai probabil ele nu au existat, întrucât acest lucru ar însemna implicit recunoașterea vinovăției părții turce.
Sigur că unii s-ar grăbi să afirme că achiziționarea sistemelor S-400 de către turci ar putea fi un fel de compensație, dar acest lucru este puțin probabil, fiind doar o altă teorie a conspirației din multele teorii de acest fel care înconjoară incidentul doborârii avionului Su-24.
O a treia întrebare la care nu au identificat un răspuns jurnaliștii ruși este dacă președintele turc Erdogan a recunoscut vina țării sale în incidentul de acum cinci ani. Versiunea oficială a Ankarei este că avionul rus nu a fost doborât din ordinul lui Erdogan, ci a fost o tentativă a adversarilor săi politici de a destabiliza Turcia în contextul puciului împotriva președintelui turc.
Turcii au informat ulterior că piloţii care au doborât Su-24 au fost arestaţi, după care nu s-a mai vorbit deloc despre ei. Conform unor informaţii neoficiale, la atac ar fi participat doar un pilot turc de F-16, care nu a fost plasat în arest, ci a continuat să servească în forţele aeriene turce, sub o protecţie sporită.
CITEȘTE ȘI: Erdogan ar fi ordonat ca un F-16 să doboare un Su-24 al Rusiei. Poziția Moscovei
Diplomatul rus Vladimir Avatkov amintește că incidentul de acum cinci ani nu a afectat din punct de vedere economic Turcia, ci a afectat mai mult prezența Ankarei în Rusia din punct de vedere cultural. Imediat după incident, FSB a desfășurat o amplă operațiune pe teritoriul Federației Ruse care a vizat organizațiile neguvernamentale și culturale turcești.
Și totuși, de ce Rusia a fost de acord să treacă atât de ușor peste incident și să „ierte” Turcia, se întreabă jurnalistul rus. În primul rând, pentru că alternativa era un război pe care nici Rusia și nici Turcia nu îl doreau și nu îl doresc, indiferent de mesajele celor doi lideri. Turcii pe de altă parte au învățat lecția, spun rușii.
„Este evident că avionul doborât a fost o lecție pentru Turcia căreia i s-au trasat anumite linii roșii în relațiile cu Moscova. Prejudiciul pe care acestă tragedie l-a cauzat intereselor Turciei în Rusia este dificil de estimat”, a conchis diplomatul rus, potrivit sursei menționate.
Publicația citată concluzionează că situația dintre Rusia și Turcia rămâne tensionată și fragilă. Spre exemplu, Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse, în luna octombrie, a refuzat să considere Turcia un „aliat strategic” al Rusiei, precizând că Ankara e doar un „partener apropiat” iar în multe domenii acest parteneriat este strict de „natură strategică”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
În următoarea perioadă vor ajunge în țară încă patru avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon iar până la finalul anului 2024 va ajunge toată escadrila. E vorba desigur de cele 32 de avioane F-16 achiziționate din Norvegia.
La începutul lunii martie au apărut informații din partea unor instituții americane, care au indicat că se fac demersuri pentru a trimite primele șase avioane de luptă F-16 în Ucraina până în vară. Pregătirea pentru doisprezece piloți ucraineni, programată să se încheie până în vara acestui an, este în curs de desfășurare în prezent în Danemarca, SUA și Marea Britanie.
Turcia are nevoie urgent de avioane de luptă. Sătulă să aștepte după F-16 Fighting Falcon americane, care devin mai mult o himeră, turcii au demarat oficial negocierile pentru avioane Eurofighter europene, dar au o problemă.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare, pe 20.03.2024, SUA și Marea Britanie au desfășurat misiuni de cercetare strategică în zona litoralului românesc și apelor Mării Negre. Cele două state membre NATO au întrebuințat în acest scop două aeronave de cercetare radioelectronică de tip RC-135V și RC-135W.
În alocuțiunea să susținută în cadrul reuniunii ''Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei'', ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a dat un exemplu de utilizare eficientă în prima linie a sistemelor de apărare aeriană furnizate Kievului de către parteneri occidentali. În special, într-una dintre cele mai intens disputate zone ale frontului, avioanele rusești lansau între 5 și 60 de bombe ghidate pe zi. Situația s-a schimbat atunci când sistemele ucrainene de apărare aeriană au doborât trei bombardiere ruseşti într-o singură zi.
Pentagonul a conturat "linii roșii" privind utilizarea avioanelor F-16 ucrainene în timpul războiului ruso-ucrainean. Publicaţia ucraineană ArmyInform a relatat acest lucru, citându-l pe Patrick Ryder, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Apărare al SUA, într-un interviu acordat RFE/RL. Răspunzând la o întrebare despre restricțiile privind utilizarea F-16, Ryder a răspuns că țările occidentale văd utilizarea acestor avioane de luptă doar pe teritoriul suveran al Ucrainei.
Adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Ivan Gavrilyuk, a declarat, pe 19.03.2024, că, în ultimele trei luni Rusia a aruncat aproximativ 3.500 de bombe de aviație asupra pozițiilor Forțelor Armate ale Ucrainei. Potrivit precizărilor oficialului ucrainean, cifra este de 16 ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023.
Trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat marţi, 19 martie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești, precizează Forțele Aeriene Române. Aeronavele vor deservi Centrul de Instruire înființat ca urmare a colaborării dintre Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române și Ministerul Apărării din Țările de Jos, prin Forțele Aeriene Regale Olandeze, în parteneriat cu Compania Lockheed Martin și cu sprijinul Regatului Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos a ''Coaliției Internaționale F-16''.
O imagine foto analizată cu atenție confirmă faptul că francezii se mișcă rapid. Franța a livrat deja Ucrainei bombe ghidate AASM cunoscute și ca Hammer, pe care le-a integrat pe avioane sovietice de tip MiG.-29.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în ultimele zile, sursele deschise (OSINT) au monitorizat deplasarea cargourilor rusești Sparta IV (IMO: 9743033) și Ursa Major (IMO: 9538892), care au părărsit portul Tartus din Siria și se îndreaptă spre Rusia (probabil către Sankt Petersburg). Cele două nave sunt urmate de petrolierul rusesc Yaz (IMO: 9735323).
Misiunea va fi efectuată sub conducerea Germaniei de către personal german și francez din escadronul binațional de transport aerian „Rhein/Rhin” din Évreux , folosind două avioane de transport C-130J Hercules. Punctul de plecare al zborurilor este o bază aeriană din Iordania.
Dronele ucrainene au atacat în această dimineață două rafinării de petrol din regiunea rusă Samara. Incendiile care au izbucnit la ambele uzine imediat după atacuri s-au întins pe sute de metri pătrați.
Într-un final, după o perioadă de întârziere, a avut loc zborul inaugural al unui IAR-99 SM modernizat din cele 10 aflate în acest proces.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
