Potrivit publicaţiei Defense Express, Ucraina este dispusă şi manifestă un interes destul de mare pentru a construi pe teritoriul ţării o fabrică care să producă vehicule aeriene de recunoaștere şi atac Bayraktar TB2, proiectate de industria turca de apărare.
Acesta veste a fost dată săptămâna trecut de către ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, în cadrul unui conferinţa de presă.
Anunțul făcut de ministrul ucrainean de externe, în numele guvernului de la Kiev, că o fabrică pentru producţia de drone Bayraktar TB2 va fi construită în Ucraina ar putea însemna că autoritățile ucrainene par pregătite și dispuse să accelereze acest proces și să elimine anumite obstacolele birocratice care împiedică progresul proiectului respectiv.
Valeri Zaluzhni, comandant-șef al forțelor armate din Ucraina, a anunțat în septembrie că Ucraina intenționează să tripleze numărul de UAV-uri Bayraktar TB2 pe care armata ucraineană le are în serviciu, iar o parte dintre acestea urmând să fie produse în Ucraina.
Potrivit Defense Express, fabrica care urmează să fie construită în Ucraina ar urma să producă UAV-uri Bayraktar TB2 pentru Forţele Armate Ucrainene, dar şi pentru alţi clienţi ai companiei turce Baykar Defence.
Recent, Marocul a primit un prim lot din cele 13 UAV-uri Bayraktar TB2 comandate în Turcia. În aprilie 2021, Rabatul a comandat 13 drone de acest tip, în valoare de 70 de milioane de dolari, ca parte a dezvoltării și reînnoirii arsenalului Forțelor Armate Regale.
Cererea pentru dronele de atac Bayraktar TV2 a crescut după operațiunile militare „Olive Branch” și „Euphrates Shield” pe care Turcia le-a desfăşurat în Siria, precum și în Nagorno-Karabah, a precizat TurkicWorld pe 9 septembrie, citând o declaraţie a lui Seljuk Bayraktar, director tehnic al companiei turce Baykar Makina.
"Pot spune că uneori avem dificultăți să satisfacem toate comenzile. Aproximativ 70% din profiturile companiei Baykar Makina provin din exporturi. Până în prezent, am semnat peste 10 contracte de export", a spus Bayraktar.
Bayraktar TB2 nu este singura dronă construită de industria turca de apărare şi care se bucura de o cerere tot mai mare. Astfel, potrivit lui Seljuk Bayraktar, mai mulți clienți străini acordă o atenţie deosebită dronei Akinci – cel mai recent produs al companiei Baykar Makina – după ce primele UAV-uri de acest tip au fost livrate Forțelor Armate Turce.
În prezent Baykar are capacitatea de a fabrica una sau două UAV Akinci pe lună; prin urmare, producția anuală nu depășește 24 de drone de acest tip.
Producătorul turc de vehicule aeriene fără pilot Baykar Makina și producătorul ucrainean de motoare pentru avioane şi elicoptere PJSC „Motor Sich” au semnat recent un acord de cooperare. Acordul a fost parafat în timpul expoziției Teknofest – dedicată industriei aeronautice din domeniul militar şi civil – care este organizată anul în Istanbul, relatează publicaţia ucraineană Ukrinform.
Haluk Bayraktar, CEO al Baykar Makina, a declarat că semnarea acestui acord reprezintă un moment important pentru cele două companii. La semnarea acordului a participat o delegație ucraineană, formată din președintele PJSC „Motor Sich” Viacheslav Boguslaev şi proiectantul şef al companiei Ivchenko-Progress, Igor Kravchenko.
’’După cum știți, Akinci este sistemul nostru aerian fără pilot, acesta fiind deja furnizat Forțelor Armate Turcești. Acesta este un produs realizat la cel mai înalt nivel tehnologic. Cooperăm efectiv cu Ucraina în ceea ce privește motoarele, în special cu companiile „Ivchenko-Progress” și „Motor Sich”. Este esențial pentru țările noastre să se sprijine reciproc”, a declarat Haluk Bayraktar, CEO al Baykar Makina.
Detaliile acordului nu sunt încă făcute publice, dar trebuie reamintit că, pe 29 august 2021, armata turcă a primit oficial cea mai recentă dronă dezvoltată de către compania Baykar Makina, cunoscută cu denumirea Bayraktar Akinci, care este echipată cu motoare ucrainene AI- 450C.
La începutul acestei luni, în mass-media rusă a circulat un articol, semnat de expertul rus Denis Fedutinov, în care se preciza că participarea Ucrainei la programul de dezvoltare al dronei turce Akinci, ar putea determina Kievul, în viitorul apropiat, să achiziţioneze acest UAV de nouă generaţie şi, de ce nu, să-l utilizeze în Donbas împotriva forţelor separatiste.
Trebuie menţionat şi faptul că Ucraina nu deţine în prezent drone Akinci, acest UAV fiind cel mai recent produs al industriei militare turce. Dar, aşa cum reiese şi din analiza lui Denis Fedutinov, Ucraina a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea dronei Akinci, iar o posibilă achiziţie de către armata ucraineană a acestui nou UAV turcesc nu ar trebui să ne surprindă.
Bayraktar Akinci poate zbura la o altitudine de 12.200 metri, anvergura aripii aeronavei este de 20 de metri, greutatea maximă la decolare - 4500 kg. Durata zborului - până la 24 de ore. Viteză maximă - 360 km / h, croazieră - 240 km / h. Sarcina maximă de luptă a dronei Akinci poate ajunge la 1350 de kilograme.
Rusia acordă o atenţie deosebită dronei Akinci, deoarece motoarele instalate pe acest UAV – AI-450T – sunt un produs al biroului ucrainean de proiectare „Progress”. După cum precizează publicaţia Defense Express, motorul AI-450 este conceput pentru elicoptere ușoare și aeronave cu o greutate la decolare cuprinsă între 1500-4000 kg.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Compania europeană de armament Thales şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul de drone neidentificate observate recent deasupra fabricii sale din Belgia, care produce rachete FZ275 LGR de 70 mm.
Ucraina deschide porțile catre accesul la tehnologie de vârf. Cel mai mare producător ucrainean de armament, Ukroboronprom, a încheiat nu mai puțin de trei acorduri internaționale majore în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare (DFNC3). Printre partenerii se numără și compania națională română Romarm, alături de companii din Spania și Statele Unite, un semnal clar că industria de apărare ucraineană se transformă într-un jucător global de neocolit.
Când o dronă, doborâtă de sistemele de război electronic, lovește un turn de răcire al unei centrale nucleare, chiar dacă impactul e minor, incidentul nu poate fi ignorat. Incidentul de la Centrala Nucleară Novovoronezh (CNNN) din regiunea Voronezh, Rusia, dezvăluit marți de operatorul de stat Rosenergoatom, este mai mult decât o știre rapidă despre "zero pagube și zero victime". Este un nou episod dintr-o narațiune mult mai amplă, care ridică o întrebare esențială: cât de aproape este, de fapt, conflictul de un dezastru atomic major?
În Statele Unite se așteaptă din clipă în clipă, un anunț care ar putea redesena harta industriei de apărare pentru următoarele decenii. La capătul unei dispute îndelungate privind finanțarea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a aprobat avansarea competiției pentru programul F/A-XX, avionul de generația a șasea al Marinei SUA. Miza este colosală pentru SUA: desemnarea companiei care va proiecta și construi avionul stealth menit să înfrunte acţiunile militare ale Chinei în Pacific, un rol pe care l-a îndeplinit cu brio venerabilul F/A-18E/F Super Hornet timp de trei decenii.
Republica Cehă are în vedere predarea către Ucraina a aproximativ 30 de tancuri T-72M4CZ modernizate, care pot concura cu cele mai moderne tancuri rusești T-90M în ceea ce privește parametrii lor, a scris miercuri (08.10.2025) serverul RBK-Ucraina, referindu-se la o declarație a Ministerului ceh al Apărării, potrivit căreia șeful Statului Major General, Karel Řehka, intenționează să recomande guvernului să doneze tancurile Ucrainei.
În această săptămână, la Budapesta, au fost semnate acordurile privind noua structură de proprietate a principalelor companii din industria de apărare a Ungariei, potrivit Ministerului Economiei Naționale (NGM).
O imagine rară surprinzând împreună avioanele de vânătoare rusești Su-75 „Checkmate” și Su-57 „Felon” a reaprins dezbaterea despre ambițiile Rusiei în domeniul aviației stealth, într-un moment în care industria aeronautică rusă se află sub presiunea sancțiunilor.
Compania Lockheed Martin, prin subsidiara sa Sikorsky, a prezentat o inovație militară care ar putea redefini logistica și lupta în teatrele de operații: familia de drone multi-rol Nomad. Nu este vorba doar de încă o dronă, ci de o serie de aeronave fără pilot cu capacități de decolare și aterizare verticală (VTOL), al căror vârf de gamă ar putea ajunge la dimensiunile impunătoare ale legendarului elicopter UH-60 Black Hawk.
Ucraina lansează "Zbroya" – programul de export de armament, transformând o necesitate urgentă de finanțare într-un instrument geopolitic. Dar care este riscul ca intrarea pe piața de export a echipamentelor militare să slăbească frontul? La un an și jumătate de la invazia la scară largă, Ucraina a făcut pasul de la a fi un simplu destinatar al ajutorului militar, la a se poziționa ca un actor serios și competitiv pe piața globală a apărării.
Peste 40% din armele folosite pe front sunt arme ucrainene sau fabricate cu participarea ucraineană, iar până la sfârșitul anului ar trebui să ajungă la 50%, a declarat Volodimir Zelenski în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare.
Compania germană Hensoldt, un lider în tehnologia sistemelor radar, anunță o expansiune masivă a capacității sale de producție, vizând atingerea unui prag de aproximativ 1.000 de radare pe an începând cu 2027.
O operațiune internă a Ministerului rus al Apărării, dezvăluită de grupul de hackeri Black Mirror, arată cum Rusia a deturnat muniție de înaltă precizie și sisteme avansate de război electronic, inițial destinate pieței de export, pentru a acoperi golurile logistice create de pierderile masive din Ucraina. Printre echipamentele rechiziționate se numără bombe de 1.500 de kilograme destinate Kazahstanului și sisteme de autoapărare Khibiny pentru avioane, produse sub contract cu Egiptul.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.
Alegerile parlamentare din toate statele europene sunt urmărite cu interes și de presa rusă. Într-un interviu acordat publicației ruse de propagandă Lenta.ru, academicianul Vadim Truhacev a declarat în acest context că inițiativa cehă privind munițiile de a ajuta Ucraina este „din păcate” eficientă până în prezent, dar ar putea fi reevaluată după alegerile din Republica Cehă. Articolul este intitulat „De ce vor europenii să oprească cel mai eficient program de ajutor militar pentru Kiev?”.
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
Achiziția anunțată de România pentru 216 de tancuri noi, împreună cu 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine, intră fulgerător în topul celor mai scumpe programe de înzestrare din istoria Armatei României, umăr la umăr cu F-35, viitoarele avioane de generația a 5-a pentru care țara noastră a optat. Dar ce știm despre viitoarea achiziție de tancuri?
Într-un context geopolitic în care România se află în prima linie a apărării europene pe flancul estic, dată fiind poziționarea țării la graniță cu Ucraina, industria noastră de apărare începe să producă nu doar pentru consum intern, ci și pentru securitatea întregului continent, prin tehnologii de vârf capabile să răspundă amenințărilor moderne.
Încheierea contractului definitiv între compania Lockheed Martin și Pentagon pentru Loturile 18 și 19 ale programului F-35 Lightning II transcende o simplă achiziție de armament. Acordul, anunțat pe 29 septembrie 2025, care asigură producția a până la 296 de aeronave stealth pentru suma de circa 24,3 miliarde de dolari, este o bornă strategică, ce marchează un pas decisiv în consolidarea superiorității aeriene a Statelor Unite și a aliaților săi.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis azi Parlamentului o cerere de aprobare ce pune pe masă cea mai ambițioasă înzestrare din ultimele decenii pentru Forțele Terestre: achiziția a 216 tancuri principale de luptă și 76 de derivate, un program evaluat la 6,488 miliarde de euro (fără TVA). Marea veste: aceste blindate, esențiale pentru securitatea flancului estic al NATO, urmează să fie produse și întreținute pe teritoriul României, un impuls major pentru industria de apărare.
Ambițiosul program de avioane de vânătoare de generația a cincea al Turciei, KAAN, bijuteria coroanei industriei sale de apărare, ar putea fi aruncat într-o criză strategică de proporții. În ceea ce reprezintă o escaladare a tensiunilor dintre doi aliați NATO, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a confirmat că Congresul Statelor Unite a blocat eliberarea licențelor de export pentru motoarele General Electric F110.
Nicolae Fălcoi, președintele Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, a anunțat printr-o postare publică primele „rezultate concrete” ale programului de modernizare a aeronavelor IAR-99. După o întârziere uriașă, în contextul în care programul trebuia deja finalizat în integralitate.
România urmează să achiziționeze 216 tancuri noi, procedura urmând să fie demarată chiar din acest an. Pe lângă tancurile noi de luptă vor fi achiziționate și 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine. O alta veste bună e că producția acestor tancuri se va face în țara noastră!
Născută în laboratoarele Kremlinului, ideea că invazia Ucrainei a catalizat economia rusă, propulsând-o pe o traiectorie ascendentă grație centrării pe industria militară, a fost răspândită cu succes în Europa. Totuși, o analiză atentă a cifrelor regionale dezvăluie o imagine cu totul diferită, una a declinului industrial accelerat și a unei militarizări forțate care, departe de a îmbunătăți nivelul de trai, secătuiește bugetele locale.
Ucraina se confruntă cu o dilemă strategică, un echilibru delicat între necesitatea de a se apăra și imperativul de a supraviețui militar și financiar. În timp ce președintele Volodimir Zelenski anunță negocieri pentru achiziții masive de armament american, în valoare de zeci de miliarde de dolari, el dezvăluie, în același timp, o mișcare ce pare contraintuitivă: planul de a exporta arme și sisteme fără pilot (drone) fabricate în Ucraina.
NATO se pregătește să desfășoare în Polonia și România un sistem de recunoaștere de ultimă generație, fabricat în Turcia, pentru a consolida apărarea timpurie împotriva dronelor, dar care consolidează apărarea și împotriva aparatelor de zbor cu echipaj uman. E vorba de sisteme de supraveghere aeriană de tip MEROPS (Multispectral Extended Range Optical Sight) produse de compania turcă Aselsan.
Un nou proiect de colaborare militară între Marea Britanie și Ucraina, denumit OCTOPUS, nu doar că va sprijini Kievul în lupta împotriva dronelor rusești și iraniene Shahed, dar va deveni pilonul central al unei inițiative de apărare fără precedent a NATO: „Zidul european al dronelor”. Anunțul, făcut de ministrul britanic al Apărării, John Healey, subliniază o schimbare de abordare în fața incursiunilor tot mai dese ale Rusiei în spațiul aerian al aliaților occidentali.
Scena războiului aerian de mâine se joacă acum în birourile diplomatice, iar miza este controlul asupra industriei de apărare a Europei. Pe fondul tensiunilor persistente la nivelul programului militar franco-germano-spaniol SCAF (Systeme de Combat Aérien du Futur), Marea Britanie a făcut o mișcare strategică de mare impact: invită Germania să se alăture programului său de avioane de vânătoare de generația a șasea, GCAP (Global Combat Air Programme), cunoscut anterior ca Tempest.
Scena apărării europene, dominată de decenii de nume grele și birocrație militară, asistă la o schimbare de macaz fulgerătoare, orchestrată nu de un conglomerat tradițional, ci de o companie relativ nouă, axată pe inteligența artificială: Helsing. Compania germană a făcut o dezvăluire șoc la uzina Grob Aircraft din Bavaria, prezentând publicului pentru prima dată un studiu de design în mărime naturală, care promite să fie piesa-cheie în ecuația „loyal wingman” (aghiotant loial) a Luftwaffe: vehiculul aerian de luptă fără pilot (UCAV) CA-1 Europa.
Conferința Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurată la București, a reunit lideri militari, oficiali NATO, reprezentanți ai industriei și ai mediului academic pentru a dezbate una dintre cele mai stringente teme de securitate ale momentului, eveniment la care a asistat și DefenseRomania, în calitate de partener media.
Panelul ”Building an Industrial and Innovation Base for Defence” - dedicat discuțiilor privind construirea și consolidarea unei baze industriale și de inovație pentru apărare, a adunat experți din România și Europa, subliniind urgența reînarmării europene în contextul agresiunii ruse în Ucraina.
Europa, dar mai ales România, riscă să piardă trenul reînarmării dacă decidenții rămân în stadiul de „admirare a problemei”, restartarea industriei europene de apărare fiind clar unul dintre cei doi-trei piloni ai supraviețuirii Europei (alături de reziliența societății la propagandă și de adaptarea rapidă la tehnologie).
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
O inițiativă ce demonstrează din nou excelența și profunzimea parteneriatului strategic dintre Polonia și Statele Unite, industria poloneză de apărare face un salt calitativ major. Compania de stat Military Aviation Works (WZL-2) și gigantul american GE Aerospace au semnat un memorandum de înțelegere pentru a transforma Polonia într-un centru de mentenanță (MRO) și reparații pentru motorul F110-GE-129.
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
După aproape două decenii de ambiții, întârzieri costisitoare și obstacole geopolitice majore, producția de serie a tancului principal de luptă (MBT) Altay a început oficial in Turcia. Primele unități au fost livrate Forțelor Terestre Turce în cadrul unei ceremonii la noua facilitate de producție a BMC din Kahramankazan, Ankara.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
România va achiziționa sisteme SHORAD/VSHORAD de tip Mistral 3, urmând ca acordul să fie parafat anul acesta, după o perioadă lungă de negocieri. E vorba mai exact de o achiziție europeană comună.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Amenințările reprezentate de drone au determinat NATO să regândească trupele și infrastructura civilă și militară: sisteme agile (reducerea vulnerabilității), multifuncționale (eficiență), interoperabile (utile aliaților) și testate în luptă (capacitate demonstrată). România dispune deja de una dintre cele mai bune capacități de supraveghere aeriană din Europa (12 radare cu rază lungă de acțiune, 19 cu rază medie de acțiune), la care s-au adăugat în 2025 șase radare multi-misiune AN/TPQ-53 (Q-53) de la Lockheed Martin. Acestea din urmă au intrat deja în dotarea Armatei noastre și au fost integrate pe sistemele HIMARS, România fiind prima țară europeană care integrează radare Q-53 pe HIMARS.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
