Într-o știre recentă, Moscow Times anunța, pe 25 august, că Banca Centrală a Rusiei a început să se pregătească pentru deteriorarea situației financiare a băncilor.
Măsurile de protecție, aflate în stadiul de elaborare, se bazează pe datele primului semestru din 2025. Acestea indică o deteriorare a situației financiare a băncilor rusești, care se confruntă cu o creștere accentuată a creditelor restante și o scădere a profiturilor. Totul pare să se deruleze foarte rapid pentru că nu existau în 2024 indicii din care să rezulte acest trend negativ accentuat.
Băncile ai căror indicatori financiari se încadrează în zona de stres ar putea fi supuse unor restricții privind bonusurile pentru management. Banca Centrală intenționează să pregătească un concept pentru astfel de măsuri în a doua jumătate a acestui an, precizează Interfax.
O criză bancară de amploare ar putea lovi Rusia în decurs de un an, susțin surse ale Bloomberg printre bancheri. Potrivit acestora, o serie de bănci ar putea avea nevoie de ajutor din partea statului sub formă de injecții de numerar în capital.
În plus, autoritatea de reglementare pregătește măsuri în cazul unei posibile ieșiri bruște de valută din bănci: dimensiunea poziției valutare „de stres” ar putea fi limitată pentru instituțiile de credit. Cu alte cuvinte, clienții își vor putea retrage din bănci mai puțină valută decât până acum.
Banca Centrală a Rusiei refuză în continuare să recunoască faptul că războiul cauzează toate aceste probleme care ar putea fi fatale pentru națiunea rusă. Ea dă vina pe management și trimite indirect un semnal către cei bogați, dar care s-au tot împuținat, sugerându-le să dea mai mulți bani pentru război.
Pachetul de măsuri, care vizează în special managementul băncilor, pare mai degrabă un avertisment decât o măsură solidă de natură macroeconomică. De asemenea, noile limitări privind retragerile de valută diminuează încrederea clienților și alimentează economia neagră. Această abordare arată că Banca Centrală refuză în continuare să recunoască problema cronică cu care se confruntă sistemul monetar rusesc de la începutul războiului, și anume lipsa de valută.
Băncile au întâmpinat dificultăți din cauza finanțării războiului, au declarat bancheri și oficiali pentru Bloomberg. Din 2022, băncile, în conformitate cu un decret prezidențial, acordă împrumuturi preferențiale întreprinderilor din complexul militar-industrial, care lucrează în trei ture pentru a aproviziona frontul din Ucraina cu arme și muniții.
Uzinele de apărare plătesc aceste împrumuturi din ce în ce mai puțin și, în plus, apar probleme cu companiile civile, care au fost afectate de creșterea bruscă a ratelor dobânzilor. „Multe companii se află într-o stare de pre-faliment”, a tras un semnal de alarmă șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, Alexander Șohin, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg (SPIEF) din iunie. Directorul general al VTB Bank (Banca de stat de Comerț Exterior a Rusiei), Andrey Kostin, a declarat la același SPIEF că multe companii nu au venituri pentru a-și achita împrumuturile și sunt nevoite să-și asume și mai multe datorii doar pentru a plăti dobânzi.
Cinci bănci de importanță sistemică au anunțat reduceri importante ale profitului: Sovcombank s-a prăbușit cu 86%, T-Bank - cu 56%, Gazprombank și Banca Agricolă Rusă au pierdut aproximativ 40% din profituri. Și mai rău stau Post Bank, Zenit, Russian Standard, Renaissance Credit, Solidarity și Sinara, care au devenit neprofitabile.
O altă măsură restrictivă a conducerii Rusiei, care urmărește strângerea mascată de bani pentru mașina de război, ar putea viza toți cetățenii care au salarii. Li se cere să facă depozite în bănci pentru a avea bani la pensie.
Un deputat regional le sugerează rușilor să imobilizeze în bănci sume importante de bani explicând că randamentul depozitelor, obligațiunilor și proprietăților imobiliare este unul bun putând ajunge la 15-19% pe an. Acești bani se cer a fi economisiți începând de la vârsta de 35-40 de ani pentru pensie, deoarece statul nu poate oferi plăți decente pentru pensii, a declarat deputatul Dumei Regionale Moscova, Anatoli Nikitin. Deputatul nu ia în calcul că dacă războiul continuă, aceste randamente, care acum par bune, vor deveni derizorii în scurt timp.
În goana după bani pentru război, de al cărui rezultat depinde supraviețuirea elitei politico-militare de la Moscova, Rusia sacrifică și educația generațiilor tinere. Cea mai sigură investiție pe care o poate face națiune pentru viitorul său este să se asigure că generațiile care vin vor avea parte de o educație solidă și multilaterală. O națiune educată doar în alb și negru va ajunge ea însăși să distrugă societatea în care trăiește.
În schimbul educației, Rusia va construi noi penitenciare, prognozând un declin educațional al națiunii. Astfel, pentru anul 2025, guvernul rus a alocat 2,5 miliarde de ruble pentru credite educaționale, în timp ce sistemul penal a primit, în august, o triplare pentru dezvoltarea sa, de la 105 miliarde la 359,2 miliarde de ruble, până în 2035 (aproximativ 36 miliarde pe an). În plus, pe lângă sprijinul nesemnificativ prin credite al celor care vor să studieze, din decembrie 2025 vor primi finanțare doar cei care se vor pregăti în profesiile necesare pentru „asigurarea independenței tehnologice și a leadershipului tehnologic” al Rusiei, potrivit Moscow Times. Deci adio pentru creditele necesare pregătirii tinerilor ruși în domeniul socio-uman sau al artelor.
Disponibilul de lucrători ruși devine tot mai mic pe măsură ce cresc atât pierderile de soldați pe front, aceștia trebuind înlocuiți, cât și producția de război, aceasta din urmă înghițind tot mai multe resurse umane și materiale pentru a satisface apetitul de ocupație al conducerii Rusiei.
Autoritățile sud-africane sunt îngrijorate de încercările Rusiei de a atrage tinerele locale către o fabrică care produce drone folosite la bombardarea Ucrainei. Zona Economică Specială (SEZ) Alabuga, unde se află o fabrică de drone Shahed/Geran, desfășoară o campanie masivă de recrutare a zeci de mii de oameni din țările în curs de dezvoltare și sărace, cărora li se oferă salarii foarte mari în comparație cu standardele locale și perspectivele de carieră. În Africa de Sud, Alabuga nu a ezitat să recruteze oameni pentru o întreprindere militară prin structurile BRICS, a anunțat Bloomberg, pe 25 august.
Cu o zi mai înainte, Clayson Monila, directorul departamentului de diplomație publică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Africii de Sud, a avertizat, de asemenea, împotriva acceptării „ofertelor de angajare neverificate în străinătate”, în special din partea femeilor. În postarea sa de pe X, el nu a menționat Rusia sau „Alabuga”, dar a avertizat: „Sindicatele de trafic de persoane atrag oamenii în tot felul de activități ilegale în condiții de sclavie”. Monila a sfătuit să se solicite consiliere de la Ministerul Afacerilor Externe și de la ambasada sud-africană din țara de unde a venit oferta de muncă. Iar a doua zi, el a relatat că ambasada sud-africană din Rusia a ajutat o femeie să se întoarcă acasă, care „și-a dat seama că ceea ce i s-a oferit nu era adevărat”.
Profitul net al Bursei din Moscova, conform standardelor internaționale de raportare financiară, a scăzut cu 23% în al doilea trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 15,1 miliarde de ruble, potrivit Reuters (citată de Moscow Times, pe 26 august). Cauzele acestei scăderi a bursei sunt diminuarea fondurilor clienților, a volumelor de tranzacționare, dar și creșterea cheltuielilor operaționale (cheltuielile de funcționare a bursei).
De asemenea, tot mai multe companii se gândesc la reducerea costurilor cu angajații. Dacă în primul trimestru al anului 2025, 18% dintre firme au decis să economisească cheltuielile cu personalul, atunci în al doilea trimestru, acest procent era deja de 30%. În același timp, la sfârșitul anului trecut, doar 9% dintre companii și-au anunțat intenția de a reduce costurile cu personalul. Acest lucru rezultă din monitorizarea efectuată de Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia (RSPP), citată de Moscow Times, pe 26 august.
Între timp, guvernul rus confiscă tot ce se poate și amenință mai mult sau mai puțin direct pe ultimii bogați ai Rusiei să facă mai mult pentru cauza războiului.
În acest sens, președintele Rusiei a emis, pe 25 august, un decret prin care a transferat fabrica de întreținere a turbinelor cu abur din Celiabinsk (JSC Chelyabenergoremont) în administrarea temporară a Agenției Federale de Administrare a Proprietății pentru implementarea „măsurilor de protecție împotriva acțiunilor țărilor neprietenoase”. Fabrica aparține concernului energetic finlandez Fortum.
Un miliardar rus, cu o avere estimată de Forbes la 1,4 miliarde de dolari urmează să fie trecut pe o listă gri, un fel de avertisment. Procuratura Generală a Rusiei a cerut, pe 25 august, ca miliardarul Denis Ștengelov și tatăl său, Nikolai Ștengelov, să fie declarați extremiști. Ceilalți miliardari ruși ar putea crede că la mijloc este o răzbunare a regimului pe familie.Tatăl lui Ștengelov a fondat mai multe companii în Ucraina, în special în regiunea Zaporojie. Din 2016 până în 2018, Ștengelov senior a fost deputat al Consiliului raional Primorski din regiunea Zaporojie din partea Partidului Agrar din Ucraina. Ca deputat, a susținut operația militară împotriva separatiștilor din Donbas, lansată de autoritățile ucrainene în 2014.
Dar, acești miliardari ruși, care speră că vor fi lăsați în pace, ignoră că la ritmul actual în care războiul devorează vieți și toacă resurse materiale, rândul lor va veni în doar câteva luni. Vor fi urmați la scurt timp de rușii de mijloc, care fie își vor da toți banii, fie vor ajunge carne de tun.
Între timp, vicepreședintele SUA, JD Vance, a vehiculat un nou posibil termen de încheiere a războiului, care ar fi peste șase luni. De data aceasta ar fi un fel de ultimatum pe care SUA îl acordă Rusiei să încheie războiul. Este greu de presupus dacă Rusia în această perioadă va ocupa restul regiunii Donețk așa cum vrea ea și își va impune punctul de vedere respingând garanțiile de pace oferite Ucrainei de Occident. De asemenea, este la fel de dificil de apreciat dacă în aceste șase luni de grație primite din parte SUA, Rusia va sucomba economic și social încercând să accelereze obținerea câștigurilor teritoriale. Serviciile de informații britanice au evidențiat o mare realitate a războiului și anume că la ritmul actual, Rusia are nevoie de peste patru ani pentru a obține teritoriul ucrainean pe care l-a cerut în Alaska, iar șase luni pare extrem de puțin.
Însă dincolo de toate aceste presupuneri, un lucru este sigur: în cele șase luni vor muri foarte mulți oameni iar președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că vor fi consecințe dacă nu se opresc cât mai rapid luptele. Încă nu se știe cum a putut cel mai puternic om din lume să se abată de la planul său inițial care prevedea un armistițiu urgent de încetare a focului pe perioada cât se negocia pacea.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Într-un război care a devenit demult unul al resurselor și al logisticii, vestea venită de la Germania nu este doar despre tehnică militară, ci despre matematică pură aplicată pe câmpul de luptă din Ucraina. Armin Papperger, CEO-ul companiei germane Rheinmetall, a confirmat pe 18 noiembrie 2025 o informație esențială pentru securitatea energetică a Ucrainei: Germania a finalizat livrarea celor patru sisteme de apărare antiaeriană Skynex promise armatei ucrainene.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
O dronă rusească a zburat, foarte probabil, de-a lungul Dunării, dinspre mare spre Galați, pe frontiera cu Ucraina, iar ulterior a luat-o spre nord, deasupra Prutului, pe granița cu Republica Moldova. Două ore mai târziu drona a fost detectată la aproximativ 40 km de Tiraspol, oraș aflat în Transnistria controlată de Rusia.
Agenția de presă cehă CTK a informat că astăzi (19.11.2025) armata germană a primit simbolic primul tanc de luptă Leopard 2A8, produs de KNDS. Până în 2030, Bundeswehr-ul ar trebui să primească în total 123 de astfel de tancuri de nouă generație. În septembrie anul acesta, Republica Cehă a aderat și ea la acordul-cadru dintre Ministerul Apărării german și KNDS, semnând un contract pentru achiziționarea a 44 de tancuri de comandă și de luptă Leopard 2A8.
Reforma educațională pregătită în regiunea Cernăuți nu afectează dreptul copiilor români la învățământ în limba maternă, ci urmărește modernizarea sistemului și adaptarea lui la realitățile demografice, au transmis oficiali ucraineni în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ambasada Ucrainei în România. La eveniment au participat Ruslan Zaparanyuk, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, și Roman Greba, vicepreședintele administrației.
Zece mii de soldați vor fi implicați în patrularea și protejarea infrastructurii critice. „Sporim cooperarea dintre toate serviciile pentru a contracara actele de sabotaj și a îmbunătăți securitatea”, a declarat ministrul Apărării Naționale, în cadrul unei conferințe de presă. Operațiunea a fost denumită în cod „Horyzont” - Operațiunea Orizont.
Armata germană se pregătește inclusiv de scenariul unor lupte în mediul urban. Batalionul de Gardă din cadrul Bundeswehr asigură infrastructura vitală din Berlin. Prin urmare, luptele urbane și cele de tip „casă cu casă” se află în programul de antrenament pentru exercițiul Bollwerk Bärlin III (Berlin III).
Președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea unor operațiuni CIA pe teritoriul Venezuelei, potrivit unei investigații publicate de The New York Times azi. Decizia survine în contextul în care administrația de la Washington își intensifică presiunea politică și militară asupra regimului condus de Nicolas Maduro, în paralel cu trimiterea în regiune a celui mai mare și modern portavion american, USS Gerald Ford.
Emiratele Arabe Unite se află în negocieri avansate cu Franța privind un parteneriat comun pentru dezvoltarea avionului de vânătoare Rafale F5 și a dronei de luptă care va lucra conjugat cu avionul, bazându-se pe relația de patru decenii dintre cele două țări în domeniul forțelor aeriene.
Aceste discuții ar putea oferi Abu Dhabiului un rol direct în conturarea unuia dintre cele mai ambițioase programe de drone de luptă fără pilot din Europa, cu implicații clare pentru puterea aeriană din Golf.
Guvernul neagă faptul că a bătut palma cu Rheinmetall pentru achiziția de mașini de luptă Lynx, program care urmează să fie inclus între cele eligibile în mecanismul european SAFE, după ce în presă au apărut informații pe surse care indicau faptul că România ar fi decis achiziția de Lynx. La fotbal procedura s-ar numi VAR (Video Assistant Referee), adică atunci când un arbitru anulează un gol marcat incorect după ce revede la monitor faza. Cel puțin oficial, meciul privind programul viitoarelor mașini de luptă ale infanteriei se joacă în continuare.
Statele Unite ale Americii iau în calcul dezvoltarea unui nou tip de flotă navală - denumită Golden Fleet (n.r. - Flota de Aur) - extrem de avansată tehnologic și cu capacități hipersonice de ultimă generație, în contextul în care China deține în prezent cea mai mare forță navală a lumii ca dimensiune, adică număr de nave.
Administrația Trump se așteaptă ca toate părțile să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în următoarele zile.
Relația cu România nu a fost niciodată mai importantă, a declarat Darryl Nirenberg, nominalizat ambasador extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în România.
În noaptea de miercuri, 19 noiembrie, armata rusă a atacat masiv Ucraina cu drone și calibre de atac, rachete de la aeronave Tu -95 MS și Tu -160 și a ridicat în aer avioane MiG-31K. Atacul a fost în principal asupra vestului și centrului Ucrainei, iar Harkivul a suferit și el un atac masiv.
Nu mai suntem demult în zona supozițiilor sau a scenariilor teoretice de tip „ce-ar fi dacă”. Războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Occidentului a intrat într-o nouă fază, una tangibilă, periculoasă și extrem de calculată.
Autorităţile ruse l-au inclus miercuri pe lista extremiştilor şi teroriştilor pe omul de afaceri Mihail Hodorkovski, fostul patron al companiei petroliere ruse Iukos, care a stat zece ani la închisoare, iar după eliberare şi exilarea în Occident a devenit unul dintre principalii opozanţi ai Kremlinului, relatează agențiile Agerpres și EFE.
În timp ce cancelariile occidentale încă dezbat liniile roșii și permisiunile de lovire în adâncimea teritoriului rus, pe un poligon din Nowa Deba, Polonia, se scrie discret, dar decisiv, o nouă pagină în manualul de apărare al NATO. Acolo, soldați români, alături de cei polonezi și americani, se antrenează cu Merops, un sistem anti-dronă care a trecut deja testul focului în Ucraina.
La Paris, șampania diplomatică a curs luni pentru ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit „un acord istoric”: o scrisoare de intenție pentru achiziția a până la 100 de avioane de luptă Rafale. Adăugați la asta o înțelegere similară cu Suedia, semnată cu doar câteva săptămâni în urmă, pentru alte 100-150 de aparate Gripen, și avem imaginea unei forțe aeriene ucrainene care, pe hârtie, rivalizează cu marile puteri europene.
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Ministrul John Healey anunță că Londra este pregătită să acționeze militar după incidentul cu nava rusească Yantar.
Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai trăim. Aceasta este, poate, cea mai lucidă și neliniștitoare concluzie care reiese din discursul generalului german Ingo Gerhartz, comandantul Forțelor Întrunite NATO de la Brunssum. Într-o intervenție tranșantă la Conferința de Securitate de la Berlin, desfășurată pe 18 noiembrie 2025, generalul a pus degetul pe o rană pe care Occidentul încearcă, adesea birocratic, să o panseze: Rusia a mutat conflictul într-o zonă gri, de uzură psihologică, unde tancurile nu trec granița, dar sabotajul, dezinformarea și bruiajul GPS o fac zilnic.
Într-un război de uzură, în care Rusia continuă să testeze limitele apărării antiaeriene ucrainene cu baraje mixte de rachete și drone, Statele Unite fac o mutare care, la prima vedere, pare modestă din punct de vedere financiar, dar care este esențială din punct de vedere tactic. Departamentul de Stat a aprobat, pe 18 noiembrie, un acord de 105 milioane de dolari către Ucraina.
Deja vu cu drone: Un nou incident a avut loc în această noapte, când o dronă rusă a intrat 8 kilometri în spațiul aerian al României, după care a dispărut de pe radar. Au fost ridicate două avioane germane Eurofighter și două F-16 românești.
Multă vreme s-a vorbit despre F-22 Raptor la timpul trecut. A fost catalogat drept o „regină a hangarului”, o bijuterie tehnologică prea scumpă pentru a fi riscată și prea specializată pentru războaiele de contrainsurgență din ultimele două decenii. S-a spus chiar că zilele îi sunt numărate, urmând să fie ,,pensionat’’ pentru a face loc programului F-35 sau viitorului NGAD (Next Generation Air Dominance).
Dictatorul rus Vladimir Putin a comparat războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina cu Bătălia de la Stalingrad, Volgogradul de astăzi, care se numără printre bătăliile decisive dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă.
Statele Unite vor vinde avioane de vânătoare F-35 Arabiei Saudite, a anunțat președintele Donald Trump înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. „Vom vinde avioane F-35. Au fost un aliat grozav”, a declarat Trump, confirmând oficial o decizie istorică.
Într-o ”evoluție semnificativă” a războiului, forțele ucrainene au lansat un atac precis asupra unor ținte militare rusești, folosind rachete ATACMS de fabricație americană. Informația a fost anunțată de Statul Major General (SMG) în seara de 18 noiembrie.
Zelenski face un turneu european important în Grecia, Franța și Spania, în contextul în care Kievul încearcă să consolideze sprijinul european pentru războiul de apărare dus de Ucraina împotriva agresiunii rusești.
Ritmul fără precedent în care Ucraina a semnat, în decurs de doar 30 de zile, două Scrisori de intenție (LoI, în jargon) pentru achiziționarea a 250 de avioane de luptă moderne de generația 4.5 – 150 de Saab Gripen-E din Suedia și până la 100 de Dassault Rafale din Franța – a generat titluri spectaculoase. Scrisorile de intenție deschid însă o discuție mai subtilă despre strategia politică a Kievului, despre capacitatea reală de a le transforma în contracte ferme și, nu în ultimul rând, despre rolul pe care aceste anunțuri îl pot juca într-un eventual proces de negociere cu Rusia.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Rusia exportă la jumătate față de acum 4 ani, însă vestea e doar pe jumătate bună pentru Occident - industria de apărare e focalizată pe refacerea stocurilor de tehnică militară, după ce Armata rusă a suferit pierderi uriașe de blindate și artilerie, în războiul din Ucraina.
Într-un pas important în lupta Europei împotriva incendiilor forestiere, PZL Mielec, o companie din grupul Lockheed Martin, a anunțat un contract important cu Česká Letecká Servisní (CLS) și Ministerul de Interne al Republicii Cehe pentru două noi elicoptere Sikorsky S-70 FIREHAWK®, marcând debutul primei flote internaționale de acest tip.
