Într-o știre recentă, Moscow Times anunța, pe 25 august, că Banca Centrală a Rusiei a început să se pregătească pentru deteriorarea situației financiare a băncilor.
Măsurile de protecție, aflate în stadiul de elaborare, se bazează pe datele primului semestru din 2025. Acestea indică o deteriorare a situației financiare a băncilor rusești, care se confruntă cu o creștere accentuată a creditelor restante și o scădere a profiturilor. Totul pare să se deruleze foarte rapid pentru că nu existau în 2024 indicii din care să rezulte acest trend negativ accentuat.
Băncile ai căror indicatori financiari se încadrează în zona de stres ar putea fi supuse unor restricții privind bonusurile pentru management. Banca Centrală intenționează să pregătească un concept pentru astfel de măsuri în a doua jumătate a acestui an, precizează Interfax.
O criză bancară de amploare ar putea lovi Rusia în decurs de un an, susțin surse ale Bloomberg printre bancheri. Potrivit acestora, o serie de bănci ar putea avea nevoie de ajutor din partea statului sub formă de injecții de numerar în capital.
În plus, autoritatea de reglementare pregătește măsuri în cazul unei posibile ieșiri bruște de valută din bănci: dimensiunea poziției valutare „de stres” ar putea fi limitată pentru instituțiile de credit. Cu alte cuvinte, clienții își vor putea retrage din bănci mai puțină valută decât până acum.
Banca Centrală a Rusiei refuză în continuare să recunoască faptul că războiul cauzează toate aceste probleme care ar putea fi fatale pentru națiunea rusă. Ea dă vina pe management și trimite indirect un semnal către cei bogați, dar care s-au tot împuținat, sugerându-le să dea mai mulți bani pentru război.
Pachetul de măsuri, care vizează în special managementul băncilor, pare mai degrabă un avertisment decât o măsură solidă de natură macroeconomică. De asemenea, noile limitări privind retragerile de valută diminuează încrederea clienților și alimentează economia neagră. Această abordare arată că Banca Centrală refuză în continuare să recunoască problema cronică cu care se confruntă sistemul monetar rusesc de la începutul războiului, și anume lipsa de valută.
Băncile au întâmpinat dificultăți din cauza finanțării războiului, au declarat bancheri și oficiali pentru Bloomberg. Din 2022, băncile, în conformitate cu un decret prezidențial, acordă împrumuturi preferențiale întreprinderilor din complexul militar-industrial, care lucrează în trei ture pentru a aproviziona frontul din Ucraina cu arme și muniții.
Uzinele de apărare plătesc aceste împrumuturi din ce în ce mai puțin și, în plus, apar probleme cu companiile civile, care au fost afectate de creșterea bruscă a ratelor dobânzilor. „Multe companii se află într-o stare de pre-faliment”, a tras un semnal de alarmă șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, Alexander Șohin, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg (SPIEF) din iunie. Directorul general al VTB Bank (Banca de stat de Comerț Exterior a Rusiei), Andrey Kostin, a declarat la același SPIEF că multe companii nu au venituri pentru a-și achita împrumuturile și sunt nevoite să-și asume și mai multe datorii doar pentru a plăti dobânzi.
Cinci bănci de importanță sistemică au anunțat reduceri importante ale profitului: Sovcombank s-a prăbușit cu 86%, T-Bank - cu 56%, Gazprombank și Banca Agricolă Rusă au pierdut aproximativ 40% din profituri. Și mai rău stau Post Bank, Zenit, Russian Standard, Renaissance Credit, Solidarity și Sinara, care au devenit neprofitabile.
O altă măsură restrictivă a conducerii Rusiei, care urmărește strângerea mascată de bani pentru mașina de război, ar putea viza toți cetățenii care au salarii. Li se cere să facă depozite în bănci pentru a avea bani la pensie.
Un deputat regional le sugerează rușilor să imobilizeze în bănci sume importante de bani explicând că randamentul depozitelor, obligațiunilor și proprietăților imobiliare este unul bun putând ajunge la 15-19% pe an. Acești bani se cer a fi economisiți începând de la vârsta de 35-40 de ani pentru pensie, deoarece statul nu poate oferi plăți decente pentru pensii, a declarat deputatul Dumei Regionale Moscova, Anatoli Nikitin. Deputatul nu ia în calcul că dacă războiul continuă, aceste randamente, care acum par bune, vor deveni derizorii în scurt timp.
În goana după bani pentru război, de al cărui rezultat depinde supraviețuirea elitei politico-militare de la Moscova, Rusia sacrifică și educația generațiilor tinere. Cea mai sigură investiție pe care o poate face națiune pentru viitorul său este să se asigure că generațiile care vin vor avea parte de o educație solidă și multilaterală. O națiune educată doar în alb și negru va ajunge ea însăși să distrugă societatea în care trăiește.
În schimbul educației, Rusia va construi noi penitenciare, prognozând un declin educațional al națiunii. Astfel, pentru anul 2025, guvernul rus a alocat 2,5 miliarde de ruble pentru credite educaționale, în timp ce sistemul penal a primit, în august, o triplare pentru dezvoltarea sa, de la 105 miliarde la 359,2 miliarde de ruble, până în 2035 (aproximativ 36 miliarde pe an). În plus, pe lângă sprijinul nesemnificativ prin credite al celor care vor să studieze, din decembrie 2025 vor primi finanțare doar cei care se vor pregăti în profesiile necesare pentru „asigurarea independenței tehnologice și a leadershipului tehnologic” al Rusiei, potrivit Moscow Times. Deci adio pentru creditele necesare pregătirii tinerilor ruși în domeniul socio-uman sau al artelor.
Disponibilul de lucrători ruși devine tot mai mic pe măsură ce cresc atât pierderile de soldați pe front, aceștia trebuind înlocuiți, cât și producția de război, aceasta din urmă înghițind tot mai multe resurse umane și materiale pentru a satisface apetitul de ocupație al conducerii Rusiei.
Autoritățile sud-africane sunt îngrijorate de încercările Rusiei de a atrage tinerele locale către o fabrică care produce drone folosite la bombardarea Ucrainei. Zona Economică Specială (SEZ) Alabuga, unde se află o fabrică de drone Shahed/Geran, desfășoară o campanie masivă de recrutare a zeci de mii de oameni din țările în curs de dezvoltare și sărace, cărora li se oferă salarii foarte mari în comparație cu standardele locale și perspectivele de carieră. În Africa de Sud, Alabuga nu a ezitat să recruteze oameni pentru o întreprindere militară prin structurile BRICS, a anunțat Bloomberg, pe 25 august.
Cu o zi mai înainte, Clayson Monila, directorul departamentului de diplomație publică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Africii de Sud, a avertizat, de asemenea, împotriva acceptării „ofertelor de angajare neverificate în străinătate”, în special din partea femeilor. În postarea sa de pe X, el nu a menționat Rusia sau „Alabuga”, dar a avertizat: „Sindicatele de trafic de persoane atrag oamenii în tot felul de activități ilegale în condiții de sclavie”. Monila a sfătuit să se solicite consiliere de la Ministerul Afacerilor Externe și de la ambasada sud-africană din țara de unde a venit oferta de muncă. Iar a doua zi, el a relatat că ambasada sud-africană din Rusia a ajutat o femeie să se întoarcă acasă, care „și-a dat seama că ceea ce i s-a oferit nu era adevărat”.
Profitul net al Bursei din Moscova, conform standardelor internaționale de raportare financiară, a scăzut cu 23% în al doilea trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 15,1 miliarde de ruble, potrivit Reuters (citată de Moscow Times, pe 26 august). Cauzele acestei scăderi a bursei sunt diminuarea fondurilor clienților, a volumelor de tranzacționare, dar și creșterea cheltuielilor operaționale (cheltuielile de funcționare a bursei).
De asemenea, tot mai multe companii se gândesc la reducerea costurilor cu angajații. Dacă în primul trimestru al anului 2025, 18% dintre firme au decis să economisească cheltuielile cu personalul, atunci în al doilea trimestru, acest procent era deja de 30%. În același timp, la sfârșitul anului trecut, doar 9% dintre companii și-au anunțat intenția de a reduce costurile cu personalul. Acest lucru rezultă din monitorizarea efectuată de Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia (RSPP), citată de Moscow Times, pe 26 august.
Între timp, guvernul rus confiscă tot ce se poate și amenință mai mult sau mai puțin direct pe ultimii bogați ai Rusiei să facă mai mult pentru cauza războiului.
În acest sens, președintele Rusiei a emis, pe 25 august, un decret prin care a transferat fabrica de întreținere a turbinelor cu abur din Celiabinsk (JSC Chelyabenergoremont) în administrarea temporară a Agenției Federale de Administrare a Proprietății pentru implementarea „măsurilor de protecție împotriva acțiunilor țărilor neprietenoase”. Fabrica aparține concernului energetic finlandez Fortum.
Un miliardar rus, cu o avere estimată de Forbes la 1,4 miliarde de dolari urmează să fie trecut pe o listă gri, un fel de avertisment. Procuratura Generală a Rusiei a cerut, pe 25 august, ca miliardarul Denis Ștengelov și tatăl său, Nikolai Ștengelov, să fie declarați extremiști. Ceilalți miliardari ruși ar putea crede că la mijloc este o răzbunare a regimului pe familie.Tatăl lui Ștengelov a fondat mai multe companii în Ucraina, în special în regiunea Zaporojie. Din 2016 până în 2018, Ștengelov senior a fost deputat al Consiliului raional Primorski din regiunea Zaporojie din partea Partidului Agrar din Ucraina. Ca deputat, a susținut operația militară împotriva separatiștilor din Donbas, lansată de autoritățile ucrainene în 2014.
Dar, acești miliardari ruși, care speră că vor fi lăsați în pace, ignoră că la ritmul actual în care războiul devorează vieți și toacă resurse materiale, rândul lor va veni în doar câteva luni. Vor fi urmați la scurt timp de rușii de mijloc, care fie își vor da toți banii, fie vor ajunge carne de tun.
Între timp, vicepreședintele SUA, JD Vance, a vehiculat un nou posibil termen de încheiere a războiului, care ar fi peste șase luni. De data aceasta ar fi un fel de ultimatum pe care SUA îl acordă Rusiei să încheie războiul. Este greu de presupus dacă Rusia în această perioadă va ocupa restul regiunii Donețk așa cum vrea ea și își va impune punctul de vedere respingând garanțiile de pace oferite Ucrainei de Occident. De asemenea, este la fel de dificil de apreciat dacă în aceste șase luni de grație primite din parte SUA, Rusia va sucomba economic și social încercând să accelereze obținerea câștigurilor teritoriale. Serviciile de informații britanice au evidențiat o mare realitate a războiului și anume că la ritmul actual, Rusia are nevoie de peste patru ani pentru a obține teritoriul ucrainean pe care l-a cerut în Alaska, iar șase luni pare extrem de puțin.
Însă dincolo de toate aceste presupuneri, un lucru este sigur: în cele șase luni vor muri foarte mulți oameni iar președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că vor fi consecințe dacă nu se opresc cât mai rapid luptele. Încă nu se știe cum a putut cel mai puternic om din lume să se abată de la planul său inițial care prevedea un armistițiu urgent de încetare a focului pe perioada cât se negocia pacea.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În seara zilei de 04.08.2025, Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că Rusia nu se mai consideră legată de autorestricțiile privind desfășurarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (INF), deoarece condițiile pentru menținerea acestui moratoriu au dispărut.
Formația Hawks of Romania - Șoimii României - a făcut spectacol la Black Sea Air Show 2025, eveniment care a avut loc la Aerodromul Mihail Kogălniceanu din Constanța, și la care au participat și Forțele Aeriene Române, dar și Forțele Aeriene Germane.
Ministerul Apărării din Estonia a anunțat că NATO ar putea decide desfășurarea unui corp de forțe aliate germano-olandez pe teritoriul estonian. Pärnu va fi un post de comandă avansat cu rol de coordonare operațională, nu de luptă directă, structura supervizând forțele NATO din regiune.
Rusia a început să utilizeze o nouă bombă aeriană ghidată, în contextul dezvoltării active a armelor sale aeriene pentru a bombarda infrastructura ucraineană. Autoritățile ucrainene spun că noile bombe aeriene ghidate UMPB-5 ale Rusiei au fost lansate de avioanele Su-34 în două regiuni în ultimele două luni, ca parte a testării noii arme.
Forțele Terestre americane (US Army), împreună cu aliați europeni și cu reprezentanți ai industriei de apărare, pun la punct sistemul de luptă contra-UAS. Totul se face pe baza unor scenarii realiste, inclusiv din Ucraina, și în timpul real al ritmului luptelor de pe front.
Conducta de gaze Asia Centrală-Centru a companiei ruse Gazprom a fost scoasă din funcțiune pe termen nelimitat după o serie de explozii în regiunea Volgograd, a confirmat o sursă din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina. Conducta transportă gaze din Turkmenistan prin Uzbekistan și Kazahstan către Rusia. Aceasta alimentează mai multe instalații cheie ale complexului militar-industrial rus.
Submarinele nucleare americane s-au apropiat deja de Rusia, a confirmat președintele american Donald Trump într-un interviu acordat site-ului de știri Newsmax. El a ordonat relocarea a două submarine nucleare ca răspuns la amenințările fostului președinte rus Dmitri Medvedev.
Decizia Sloveniei a fost luată din cauza „încălcărilor dreptului internațional, dreptului umanitar și drepturilor omului de către Israel în Cisiordania și Gaza”.
În incendiul de la fabrica de arme din Cugir au fost distruse aproximativ 130.000 de cartuşe, existând probabilitatea ca şi celelalte 270.000 de cartuşe să fi fost afectate.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, relatează Reuters.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Federația Rusă ar fi epuizată într-un război convențional împotriva Statelor Unite, precum și împotriva multor țări europene.
Cambodgia îl va nominaliza pe președintele Donald Trump la premierul Nobel pentru Pace, a anunțat vineri Sun Chanthol, vicepremier al acestei țări, după intervenția directă a liderului de la Casa Albă în oprirea conflictului de la frontieră cu Thailanda, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat joi seara un decret care impune o creştere a tarifelor vamale pentru zeci de ţări din întreaga lume cu care Statele Unite estimează că au un deficit comercial mai mult sau mai puţin marcat, relatează Agerpres și AFP.
Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.
Ceremonia de deschidere a exercițiului comun ruso-chinez “Interacțiunea maritimă-2025” a avut loc la Vladivostok, la dana principală a Flotei ruse din Oceanul Pacific, a anunțat vineri (01.08.2025) Serviciul de presă al flotei.
Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a avut o discuție cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, privind aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.
Prețurile mai mici și îngrijorările legate de un tarif de 100% impus de SUA au determinat rafinăriile de stat din India să înceteze să mai cumpere petrol rusesc săptămâna trecută, a relatat Reuters.
Președintele francez Emmanuel Macron a deplâns miercuri faptul că Uniunea Europeană nu a fost capabilă să inspire Statelor Unite suficientă teamă în negocierile comerciale și a insistat că Franța va continua să dea dovadă de 'exigență și fermitate' în negocierile viitoare cu Washingtonul, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Donald Trump au convenit duminică, la un complex de golf al acestuia din urmă în Scoția, cadrul unui acord comercial între SUA și UE, avantajos mai degrabă pentru SUA, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
Diehl Aviation a început oficial construcția pe 30 iulie a noii sale unități de producție din Craiova, situată în județul Dolj din România.
Primele 18 state membre solicită cel puțin 127 de miliarde EUR în cadrul instrumentului de apărare SAFE.
Planul de dezvoltare al Ministerului Apărării pentru perioada 2026–2029 se concentrează pe crearea unei apărări aeriene multistratificate, creșterea capacității de atac la mare distanță și îmbunătățirea conștientizării situației. De asemenea, Estonia intenționează să achiziționeze muniție suplimentară în termen de cinci ani.
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).
Producătorul italian de camioane Iveco a declarat marți că se află în discuții „continue și avansate” cu mai multe părți pentru două tranzacții separate: una referitoare la divizia sa de apărare și cealaltă la restul companiei, relatează Reuters.
Colombianul Andres Alfonso de la Hoz de la Cruz, în vârstă de 27 de ani, este responsabil pentru mai multe atacuri pe teritoriul statelor europene, sud-americanul acționând la ordinele Rusiei.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.
Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea Kaliningradului.
Încetarea focului intră în vigoare după negocieri intense în Malaezia, susținute de mediatori internaționali.
O declarație recentă a ministrului Apărării Ionuț Moșteanu, cu privire la tehnica militară trimisă de România către Ucraina, în cei trei ani și jumătate de război, face vâlvă în presă. Una dintre cele mai arzătoare întrebări este desigur ce tancuri a trimis România către Ucraina și dacă chiar a făcut-o.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.
Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.
Militarii nord-coreeni se înghesuie pe capete să participe la conflictul din Ucraina de partea Rusiei. Motivația este un salariu “atractiv”, notează presa rusă de propagandă, care citează rapoarte din media sud-coreeană.
Colaborarea dintre România și Republica Moldova este una specială. Cele două țări sunt probabil cele mai apropiate state care există în lume, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi, care a mulţumit diplomaţiei române pentru sprijinul "consistent, hotărât, generos şi necondiţionat" acordat ţării sale.
Gripen a reușit să „rupă” blestemul după 10 ani de înfrângeri în fața Rafale sau F-16 Fighting Falcon, după ce Thailanda a ales JAS 39 Gripen E/F în detrimentul F-16 Fighting Falcon Block 70. Iar din datele oficiale publicate de thailandezi se poate sesiza un mare avantaj al Gripen: Prețul avionului. Așadar, cât costă azi un JAS 39 Gripen, produs de suedezii de la Saab?
Pentru prima dată de la începutul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, un avion Il-76 a fost văzut pe cer deasupra regiunii Vinița din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de surse ucrainene, care au subliniat faptul că este vorba despre o aeronavă militară de transport Il-76. Avionul a evoluat cu transponderele de la bord oprite și nu a fost afișat pe radarele civile.
Un raport elaborat de CENTER FOR DEFENSE REFORMS (CDR) face lumină asupra mașinăriei de război a Rusiei, dezvăluind cum a reușit Kremlinul să-și intensifice drastic atacurile cu drone asupra Ucrainei. Sub aparența inofensivă a unor "bărci cu motor", Rusia, cu sprijin masiv din partea Chinei, a pus la punct o producție în serie de mii de drone kamikaze de tip Shahed și derivatele lor, precum Harpy și Gerbera.
Armata SUA va efectua primele trageri din Europa cu rachete cu rază lungă de acțiune Spike NLOS de pe elicoptere AH-64 Apache Guardian. Acestea permit neutralizarea țintelor la distanțe de câteva ori mai mari decât armamentul folosit până acum de aceste elicoptere.
O navă sub pavilion străin, dar cu un echipaj rusesc, a devenit centrul unei anchete europene delicate, ridicând întrebări serioase despre strategia de război hibrid a Moscovei. Nava de transport maritim HAV Dolphin, navigând sub steagul Antiguei și Barbudei, este bănuită de serviciile de informații germane și olandeze că ar fi servit ca navă-suport pentru drone rusești de supraveghere, pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de incursiuni cu drone deasupra facilităţilor militare din Germania.
Londra a anunțat un pas important în modernizarea capabilităților sale militare. Vineri, 22 august 2025, Ministerul britanic al Apărării a confirmat un contract în valoare de 118 milioane de lire sterline cu gigantul european MBDA pentru achiziția a șase lansatoare suplimentare pentru sistemul de apărare antiaeriană Sky Sabre. Anunțul, prezentat ca o decizie strategică, vine în contextul unei escaladări a tensiunilor și al proliferării amenințărilor aeriene moderne, de la rachete de croazieră la drone operate la un cost redus.
Comisia Europeană ''se împușcă singură în picior'' rămânând tăcută și complice în legătură cu atacurile Ucrainei asupra conductei Drujba, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto, subliniind că această conductă este ''de importanță crucială pentru aprovizionarea energetică a Ungariei și Slovaciei'', relatează Agerpres, care citează agenția de știri ungară MTI.
Pe 25 august, Finlanda a devenit, pentru câteva săptămâni, epicentrul exercițiilor militare organizate de forțele pentru operații speciale din Europa. Nu este vorba de un simplu exercițiu militar de rutină, ci de „Southern Griffin 25”, o demonstrație de forță și voință a NATO, care își consolidează prezența la granița estică a Alianței, într-un moment crucial pentru securitatea continentului.
O decizie-șoc a președintelui polonez Karol Nawrocki a aruncat în aer relația, până de curând impecabilă, dintre Polonia și Ucraina. Prin vetoul pus pe un amendament menit să extindă legea de asistență pentru refugiații ucraineni, Nawrocki a blocat, fără să vrea, și finanțarea crucială pentru serviciile de internet prin satelit Starlink destinate Ucrainei.
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat marţi Moscova de o "strategie de întârziere" în ceea ce priveşte obţinerea unui acord de pace cu Ucraina, relatează Agerpres și DPA.
Pentru prima dată de la începutul războiului ruso-ucrainean, cel mai înalt militar al Forțelor Armate Române vizitează Ucraina. Duminică, șeful Statului Major al Apărării României, generalul Gheorghiță Vlad, a efectuat o vizită oficială în Ucraina.
Avioane de vânătoare din cadrul Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) au interceptat duminică o aeronavă rusească în Zona de Identificare a Apărării Aeriene (ADIZ) din Alaska, a anunțat comandamentul într-un comunicat. Este cel mai recent incident de acest gen din ultimele zile.
Spania e prima țară care a spus „nu” avioanelor americane F-35, într-o declarație oficială a unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Madrid. Însă la doar câteva zile de la declarația controversată care a făcut vâlvă în presa internațională, Executivul spaniol vine cu o poziție ce lasă loc de interpretări. A început așadar F-35 reconquista în Spania?
Estonia, cu ajutorul Uniunii Europene și al Ucrainei, construiește un zid al dronelor care acoperă întreaga graniță de est și în apropierea orașelor importante.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, s-a întâlnit, luni, cu omologul ucrainean, Denîs Şmîhal, prilej cu care a anunţat că cele două state vor colabora la dezvoltarea unor produse militare, iar companiile româneşti se vor implica în reconstrucţia Ucrainei.
Şeful statul major al armatei israeliene Eyal Zamir a emis un nou avertisment privind cucerirea plănuită a oraşului Gaza, făcând apel la prim-ministrul Benjamin Netanyahu să accepte o propunere de încetare a focului pentru a-i elibera pe ostaticii rămaşi, relatează media israeliene, preluate de DPA, potrivit Agerpres.
Zgomotul asurzitor al motoarelor a tăiat liniștea cerului finlandez. Exercițiul militar multinational Atlantic Trident 25, o premieră pe teritoriul noului stat membru NATO, a adunat forțele aeriene ale Statelor Unite, Marii Britanii și Franței într-un scenariu de luptă de mare intensitate. Într-un spațiu aerian de luptă simulat, un episod neașteptat a captat atenția lumii militare și a stârnit dezbateri aprinse: un avion francez Dassault Rafale a reușit să „doboare” un avion american F-35 Lightning II, considerat vârful tehnologiei de luptă aeriene. Un duel simbolic, dar care arată două filosofii de război fundamental diferite.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a întâlnit astăzi cu omologul său ucrainean, Denîs Șmîhal, pentru a discuta despre securitatea Ucrainei și despre pacea dorită de întreaga regiune.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
O nouă armă formidabilă a apărut în arsenalul Ucrainei, o rachetă de croazieră a cărei rază de acțiune atinge 1.000 de kilometri. Este vorba despre o versiune modernizată a rachetei antinavă R-360 Neptun, care a primit deja numele neoficial de „Dovhîi Neptun” (Neptunul Long). Primul material video oficial cu această rachetă a fost făcut public recent, dezvăluind schimbări majore de construcție și design.
Ascensiunea economică, tehnologică și militară a Chinei cu greu mai poate fi negată. Iar spionajul militar e o componentă unde chinezii excelează. De la F-35 și până la „elicopterul viitorului”, chinezii reușesc să „copieze” tot. Ultima găselniță este elicopterul de ultimă generație S-97 Raider al Lockheed Martin.
