De la bănci la educație: Cum sacrifică Rusia viitorul pentru a finanța războiul din Ucraina
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Într-o știre recentă, Moscow Times anunța, pe 25 august, că Banca Centrală a Rusiei a început să se pregătească pentru deteriorarea situației financiare a băncilor.
Măsurile de protecție, aflate în stadiul de elaborare, se bazează pe datele primului semestru din 2025. Acestea indică o deteriorare a situației financiare a băncilor rusești, care se confruntă cu o creștere accentuată a creditelor restante și o scădere a profiturilor. Totul pare să se deruleze foarte rapid pentru că nu existau în 2024 indicii din care să rezulte acest trend negativ accentuat.
Băncile ai căror indicatori financiari se încadrează în zona de stres ar putea fi supuse unor restricții privind bonusurile pentru management. Banca Centrală intenționează să pregătească un concept pentru astfel de măsuri în a doua jumătate a acestui an, precizează Interfax.
Sistemul bancar are nevoie urgent de sprijin
O criză bancară de amploare ar putea lovi Rusia în decurs de un an, susțin surse ale Bloomberg printre bancheri. Potrivit acestora, o serie de bănci ar putea avea nevoie de ajutor din partea statului sub formă de injecții de numerar în capital.
În plus, autoritatea de reglementare pregătește măsuri în cazul unei posibile ieșiri bruște de valută din bănci: dimensiunea poziției valutare „de stres” ar putea fi limitată pentru instituțiile de credit. Cu alte cuvinte, clienții își vor putea retrage din bănci mai puțină valută decât până acum.
Banca Centrală a Rusiei refuză în continuare să recunoască faptul că războiul cauzează toate aceste probleme care ar putea fi fatale pentru națiunea rusă. Ea dă vina pe management și trimite indirect un semnal către cei bogați, dar care s-au tot împuținat, sugerându-le să dea mai mulți bani pentru război.
Pachetul de măsuri, care vizează în special managementul băncilor, pare mai degrabă un avertisment decât o măsură solidă de natură macroeconomică. De asemenea, noile limitări privind retragerile de valută diminuează încrederea clienților și alimentează economia neagră. Această abordare arată că Banca Centrală refuză în continuare să recunoască problema cronică cu care se confruntă sistemul monetar rusesc de la începutul războiului, și anume lipsa de valută.
Băncile au întâmpinat dificultăți din cauza finanțării războiului, au declarat bancheri și oficiali pentru Bloomberg. Din 2022, băncile, în conformitate cu un decret prezidențial, acordă împrumuturi preferențiale întreprinderilor din complexul militar-industrial, care lucrează în trei ture pentru a aproviziona frontul din Ucraina cu arme și muniții.
Uzinele de apărare plătesc aceste împrumuturi din ce în ce mai puțin și, în plus, apar probleme cu companiile civile, care au fost afectate de creșterea bruscă a ratelor dobânzilor. „Multe companii se află într-o stare de pre-faliment”, a tras un semnal de alarmă șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, Alexander Șohin, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg (SPIEF) din iunie. Directorul general al VTB Bank (Banca de stat de Comerț Exterior a Rusiei), Andrey Kostin, a declarat la același SPIEF că multe companii nu au venituri pentru a-și achita împrumuturile și sunt nevoite să-și asume și mai multe datorii doar pentru a plăti dobânzi.
Cinci bănci de importanță sistemică au anunțat reduceri importante ale profitului: Sovcombank s-a prăbușit cu 86%, T-Bank - cu 56%, Gazprombank și Banca Agricolă Rusă au pierdut aproximativ 40% din profituri. Și mai rău stau Post Bank, Zenit, Russian Standard, Renaissance Credit, Solidarity și Sinara, care au devenit neprofitabile.
O altă măsură restrictivă a conducerii Rusiei, care urmărește strângerea mascată de bani pentru mașina de război, ar putea viza toți cetățenii care au salarii. Li se cere să facă depozite în bănci pentru a avea bani la pensie.
Un deputat regional le sugerează rușilor să imobilizeze în bănci sume importante de bani explicând că randamentul depozitelor, obligațiunilor și proprietăților imobiliare este unul bun putând ajunge la 15-19% pe an. Acești bani se cer a fi economisiți începând de la vârsta de 35-40 de ani pentru pensie, deoarece statul nu poate oferi plăți decente pentru pensii, a declarat deputatul Dumei Regionale Moscova, Anatoli Nikitin. Deputatul nu ia în calcul că dacă războiul continuă, aceste randamente, care acum par bune, vor deveni derizorii în scurt timp.
Se taie masiv de la educație
În goana după bani pentru război, de al cărui rezultat depinde supraviețuirea elitei politico-militare de la Moscova, Rusia sacrifică și educația generațiilor tinere. Cea mai sigură investiție pe care o poate face națiune pentru viitorul său este să se asigure că generațiile care vin vor avea parte de o educație solidă și multilaterală. O națiune educată doar în alb și negru va ajunge ea însăși să distrugă societatea în care trăiește.
În schimbul educației, Rusia va construi noi penitenciare, prognozând un declin educațional al națiunii. Astfel, pentru anul 2025, guvernul rus a alocat 2,5 miliarde de ruble pentru credite educaționale, în timp ce sistemul penal a primit, în august, o triplare pentru dezvoltarea sa, de la 105 miliarde la 359,2 miliarde de ruble, până în 2035 (aproximativ 36 miliarde pe an). În plus, pe lângă sprijinul nesemnificativ prin credite al celor care vor să studieze, din decembrie 2025 vor primi finanțare doar cei care se vor pregăti în profesiile necesare pentru „asigurarea independenței tehnologice și a leadershipului tehnologic” al Rusiei, potrivit Moscow Times. Deci adio pentru creditele necesare pregătirii tinerilor ruși în domeniul socio-uman sau al artelor.
Disponibilul de lucrători ruși devine tot mai mic pe măsură ce cresc atât pierderile de soldați pe front, aceștia trebuind înlocuiți, cât și producția de război, aceasta din urmă înghițind tot mai multe resurse umane și materiale pentru a satisface apetitul de ocupație al conducerii Rusiei.
Autoritățile sud-africane sunt îngrijorate de încercările Rusiei de a atrage tinerele locale către o fabrică care produce drone folosite la bombardarea Ucrainei. Zona Economică Specială (SEZ) Alabuga, unde se află o fabrică de drone Shahed/Geran, desfășoară o campanie masivă de recrutare a zeci de mii de oameni din țările în curs de dezvoltare și sărace, cărora li se oferă salarii foarte mari în comparație cu standardele locale și perspectivele de carieră. În Africa de Sud, Alabuga nu a ezitat să recruteze oameni pentru o întreprindere militară prin structurile BRICS, a anunțat Bloomberg, pe 25 august.
Cu o zi mai înainte, Clayson Monila, directorul departamentului de diplomație publică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Africii de Sud, a avertizat, de asemenea, împotriva acceptării „ofertelor de angajare neverificate în străinătate”, în special din partea femeilor. În postarea sa de pe X, el nu a menționat Rusia sau „Alabuga”, dar a avertizat: „Sindicatele de trafic de persoane atrag oamenii în tot felul de activități ilegale în condiții de sclavie”. Monila a sfătuit să se solicite consiliere de la Ministerul Afacerilor Externe și de la ambasada sud-africană din țara de unde a venit oferta de muncă. Iar a doua zi, el a relatat că ambasada sud-africană din Rusia a ajutat o femeie să se întoarcă acasă, care „și-a dat seama că ceea ce i s-a oferit nu era adevărat”.
Încrederea rușilor cu bani în propria economie este și ea în scădere
Profitul net al Bursei din Moscova, conform standardelor internaționale de raportare financiară, a scăzut cu 23% în al doilea trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 15,1 miliarde de ruble, potrivit Reuters (citată de Moscow Times, pe 26 august). Cauzele acestei scăderi a bursei sunt diminuarea fondurilor clienților, a volumelor de tranzacționare, dar și creșterea cheltuielilor operaționale (cheltuielile de funcționare a bursei).
De asemenea, tot mai multe companii se gândesc la reducerea costurilor cu angajații. Dacă în primul trimestru al anului 2025, 18% dintre firme au decis să economisească cheltuielile cu personalul, atunci în al doilea trimestru, acest procent era deja de 30%. În același timp, la sfârșitul anului trecut, doar 9% dintre companii și-au anunțat intenția de a reduce costurile cu personalul. Acest lucru rezultă din monitorizarea efectuată de Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia (RSPP), citată de Moscow Times, pe 26 august.
Între timp, guvernul rus confiscă tot ce se poate și amenință mai mult sau mai puțin direct pe ultimii bogați ai Rusiei să facă mai mult pentru cauza războiului.
În acest sens, președintele Rusiei a emis, pe 25 august, un decret prin care a transferat fabrica de întreținere a turbinelor cu abur din Celiabinsk (JSC Chelyabenergoremont) în administrarea temporară a Agenției Federale de Administrare a Proprietății pentru implementarea „măsurilor de protecție împotriva acțiunilor țărilor neprietenoase”. Fabrica aparține concernului energetic finlandez Fortum.
Un miliardar rus, cu o avere estimată de Forbes la 1,4 miliarde de dolari urmează să fie trecut pe o listă gri, un fel de avertisment. Procuratura Generală a Rusiei a cerut, pe 25 august, ca miliardarul Denis Ștengelov și tatăl său, Nikolai Ștengelov, să fie declarați extremiști. Ceilalți miliardari ruși ar putea crede că la mijloc este o răzbunare a regimului pe familie.Tatăl lui Ștengelov a fondat mai multe companii în Ucraina, în special în regiunea Zaporojie. Din 2016 până în 2018, Ștengelov senior a fost deputat al Consiliului raional Primorski din regiunea Zaporojie din partea Partidului Agrar din Ucraina. Ca deputat, a susținut operația militară împotriva separatiștilor din Donbas, lansată de autoritățile ucrainene în 2014.
Dar, acești miliardari ruși, care speră că vor fi lăsați în pace, ignoră că la ritmul actual în care războiul devorează vieți și toacă resurse materiale, rândul lor va veni în doar câteva luni. Vor fi urmați la scurt timp de rușii de mijloc, care fie își vor da toți banii, fie vor ajunge carne de tun.
Între timp, vicepreședintele SUA, JD Vance, a vehiculat un nou posibil termen de încheiere a războiului, care ar fi peste șase luni. De data aceasta ar fi un fel de ultimatum pe care SUA îl acordă Rusiei să încheie războiul. Este greu de presupus dacă Rusia în această perioadă va ocupa restul regiunii Donețk așa cum vrea ea și își va impune punctul de vedere respingând garanțiile de pace oferite Ucrainei de Occident. De asemenea, este la fel de dificil de apreciat dacă în aceste șase luni de grație primite din parte SUA, Rusia va sucomba economic și social încercând să accelereze obținerea câștigurilor teritoriale. Serviciile de informații britanice au evidențiat o mare realitate a războiului și anume că la ritmul actual, Rusia are nevoie de peste patru ani pentru a obține teritoriul ucrainean pe care l-a cerut în Alaska, iar șase luni pare extrem de puțin.
Însă dincolo de toate aceste presupuneri, un lucru este sigur: în cele șase luni vor muri foarte mulți oameni iar președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că vor fi consecințe dacă nu se opresc cât mai rapid luptele. Încă nu se știe cum a putut cel mai puternic om din lume să se abată de la planul său inițial care prevedea un armistițiu urgent de încetare a focului pe perioada cât se negocia pacea.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
