Într-o știre recentă, Moscow Times anunța, pe 25 august, că Banca Centrală a Rusiei a început să se pregătească pentru deteriorarea situației financiare a băncilor.
Măsurile de protecție, aflate în stadiul de elaborare, se bazează pe datele primului semestru din 2025. Acestea indică o deteriorare a situației financiare a băncilor rusești, care se confruntă cu o creștere accentuată a creditelor restante și o scădere a profiturilor. Totul pare să se deruleze foarte rapid pentru că nu existau în 2024 indicii din care să rezulte acest trend negativ accentuat.
Băncile ai căror indicatori financiari se încadrează în zona de stres ar putea fi supuse unor restricții privind bonusurile pentru management. Banca Centrală intenționează să pregătească un concept pentru astfel de măsuri în a doua jumătate a acestui an, precizează Interfax.
O criză bancară de amploare ar putea lovi Rusia în decurs de un an, susțin surse ale Bloomberg printre bancheri. Potrivit acestora, o serie de bănci ar putea avea nevoie de ajutor din partea statului sub formă de injecții de numerar în capital.
În plus, autoritatea de reglementare pregătește măsuri în cazul unei posibile ieșiri bruște de valută din bănci: dimensiunea poziției valutare „de stres” ar putea fi limitată pentru instituțiile de credit. Cu alte cuvinte, clienții își vor putea retrage din bănci mai puțină valută decât până acum.
Banca Centrală a Rusiei refuză în continuare să recunoască faptul că războiul cauzează toate aceste probleme care ar putea fi fatale pentru națiunea rusă. Ea dă vina pe management și trimite indirect un semnal către cei bogați, dar care s-au tot împuținat, sugerându-le să dea mai mulți bani pentru război.
Pachetul de măsuri, care vizează în special managementul băncilor, pare mai degrabă un avertisment decât o măsură solidă de natură macroeconomică. De asemenea, noile limitări privind retragerile de valută diminuează încrederea clienților și alimentează economia neagră. Această abordare arată că Banca Centrală refuză în continuare să recunoască problema cronică cu care se confruntă sistemul monetar rusesc de la începutul războiului, și anume lipsa de valută.
Băncile au întâmpinat dificultăți din cauza finanțării războiului, au declarat bancheri și oficiali pentru Bloomberg. Din 2022, băncile, în conformitate cu un decret prezidențial, acordă împrumuturi preferențiale întreprinderilor din complexul militar-industrial, care lucrează în trei ture pentru a aproviziona frontul din Ucraina cu arme și muniții.
Uzinele de apărare plătesc aceste împrumuturi din ce în ce mai puțin și, în plus, apar probleme cu companiile civile, care au fost afectate de creșterea bruscă a ratelor dobânzilor. „Multe companii se află într-o stare de pre-faliment”, a tras un semnal de alarmă șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, Alexander Șohin, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg (SPIEF) din iunie. Directorul general al VTB Bank (Banca de stat de Comerț Exterior a Rusiei), Andrey Kostin, a declarat la același SPIEF că multe companii nu au venituri pentru a-și achita împrumuturile și sunt nevoite să-și asume și mai multe datorii doar pentru a plăti dobânzi.
Cinci bănci de importanță sistemică au anunțat reduceri importante ale profitului: Sovcombank s-a prăbușit cu 86%, T-Bank - cu 56%, Gazprombank și Banca Agricolă Rusă au pierdut aproximativ 40% din profituri. Și mai rău stau Post Bank, Zenit, Russian Standard, Renaissance Credit, Solidarity și Sinara, care au devenit neprofitabile.
O altă măsură restrictivă a conducerii Rusiei, care urmărește strângerea mascată de bani pentru mașina de război, ar putea viza toți cetățenii care au salarii. Li se cere să facă depozite în bănci pentru a avea bani la pensie.
Un deputat regional le sugerează rușilor să imobilizeze în bănci sume importante de bani explicând că randamentul depozitelor, obligațiunilor și proprietăților imobiliare este unul bun putând ajunge la 15-19% pe an. Acești bani se cer a fi economisiți începând de la vârsta de 35-40 de ani pentru pensie, deoarece statul nu poate oferi plăți decente pentru pensii, a declarat deputatul Dumei Regionale Moscova, Anatoli Nikitin. Deputatul nu ia în calcul că dacă războiul continuă, aceste randamente, care acum par bune, vor deveni derizorii în scurt timp.
În goana după bani pentru război, de al cărui rezultat depinde supraviețuirea elitei politico-militare de la Moscova, Rusia sacrifică și educația generațiilor tinere. Cea mai sigură investiție pe care o poate face națiune pentru viitorul său este să se asigure că generațiile care vin vor avea parte de o educație solidă și multilaterală. O națiune educată doar în alb și negru va ajunge ea însăși să distrugă societatea în care trăiește.
În schimbul educației, Rusia va construi noi penitenciare, prognozând un declin educațional al națiunii. Astfel, pentru anul 2025, guvernul rus a alocat 2,5 miliarde de ruble pentru credite educaționale, în timp ce sistemul penal a primit, în august, o triplare pentru dezvoltarea sa, de la 105 miliarde la 359,2 miliarde de ruble, până în 2035 (aproximativ 36 miliarde pe an). În plus, pe lângă sprijinul nesemnificativ prin credite al celor care vor să studieze, din decembrie 2025 vor primi finanțare doar cei care se vor pregăti în profesiile necesare pentru „asigurarea independenței tehnologice și a leadershipului tehnologic” al Rusiei, potrivit Moscow Times. Deci adio pentru creditele necesare pregătirii tinerilor ruși în domeniul socio-uman sau al artelor.
Disponibilul de lucrători ruși devine tot mai mic pe măsură ce cresc atât pierderile de soldați pe front, aceștia trebuind înlocuiți, cât și producția de război, aceasta din urmă înghițind tot mai multe resurse umane și materiale pentru a satisface apetitul de ocupație al conducerii Rusiei.
Autoritățile sud-africane sunt îngrijorate de încercările Rusiei de a atrage tinerele locale către o fabrică care produce drone folosite la bombardarea Ucrainei. Zona Economică Specială (SEZ) Alabuga, unde se află o fabrică de drone Shahed/Geran, desfășoară o campanie masivă de recrutare a zeci de mii de oameni din țările în curs de dezvoltare și sărace, cărora li se oferă salarii foarte mari în comparație cu standardele locale și perspectivele de carieră. În Africa de Sud, Alabuga nu a ezitat să recruteze oameni pentru o întreprindere militară prin structurile BRICS, a anunțat Bloomberg, pe 25 august.
Cu o zi mai înainte, Clayson Monila, directorul departamentului de diplomație publică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Africii de Sud, a avertizat, de asemenea, împotriva acceptării „ofertelor de angajare neverificate în străinătate”, în special din partea femeilor. În postarea sa de pe X, el nu a menționat Rusia sau „Alabuga”, dar a avertizat: „Sindicatele de trafic de persoane atrag oamenii în tot felul de activități ilegale în condiții de sclavie”. Monila a sfătuit să se solicite consiliere de la Ministerul Afacerilor Externe și de la ambasada sud-africană din țara de unde a venit oferta de muncă. Iar a doua zi, el a relatat că ambasada sud-africană din Rusia a ajutat o femeie să se întoarcă acasă, care „și-a dat seama că ceea ce i s-a oferit nu era adevărat”.
Profitul net al Bursei din Moscova, conform standardelor internaționale de raportare financiară, a scăzut cu 23% în al doilea trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 15,1 miliarde de ruble, potrivit Reuters (citată de Moscow Times, pe 26 august). Cauzele acestei scăderi a bursei sunt diminuarea fondurilor clienților, a volumelor de tranzacționare, dar și creșterea cheltuielilor operaționale (cheltuielile de funcționare a bursei).
De asemenea, tot mai multe companii se gândesc la reducerea costurilor cu angajații. Dacă în primul trimestru al anului 2025, 18% dintre firme au decis să economisească cheltuielile cu personalul, atunci în al doilea trimestru, acest procent era deja de 30%. În același timp, la sfârșitul anului trecut, doar 9% dintre companii și-au anunțat intenția de a reduce costurile cu personalul. Acest lucru rezultă din monitorizarea efectuată de Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia (RSPP), citată de Moscow Times, pe 26 august.
Între timp, guvernul rus confiscă tot ce se poate și amenință mai mult sau mai puțin direct pe ultimii bogați ai Rusiei să facă mai mult pentru cauza războiului.
În acest sens, președintele Rusiei a emis, pe 25 august, un decret prin care a transferat fabrica de întreținere a turbinelor cu abur din Celiabinsk (JSC Chelyabenergoremont) în administrarea temporară a Agenției Federale de Administrare a Proprietății pentru implementarea „măsurilor de protecție împotriva acțiunilor țărilor neprietenoase”. Fabrica aparține concernului energetic finlandez Fortum.
Un miliardar rus, cu o avere estimată de Forbes la 1,4 miliarde de dolari urmează să fie trecut pe o listă gri, un fel de avertisment. Procuratura Generală a Rusiei a cerut, pe 25 august, ca miliardarul Denis Ștengelov și tatăl său, Nikolai Ștengelov, să fie declarați extremiști. Ceilalți miliardari ruși ar putea crede că la mijloc este o răzbunare a regimului pe familie.Tatăl lui Ștengelov a fondat mai multe companii în Ucraina, în special în regiunea Zaporojie. Din 2016 până în 2018, Ștengelov senior a fost deputat al Consiliului raional Primorski din regiunea Zaporojie din partea Partidului Agrar din Ucraina. Ca deputat, a susținut operația militară împotriva separatiștilor din Donbas, lansată de autoritățile ucrainene în 2014.
Dar, acești miliardari ruși, care speră că vor fi lăsați în pace, ignoră că la ritmul actual în care războiul devorează vieți și toacă resurse materiale, rândul lor va veni în doar câteva luni. Vor fi urmați la scurt timp de rușii de mijloc, care fie își vor da toți banii, fie vor ajunge carne de tun.
Între timp, vicepreședintele SUA, JD Vance, a vehiculat un nou posibil termen de încheiere a războiului, care ar fi peste șase luni. De data aceasta ar fi un fel de ultimatum pe care SUA îl acordă Rusiei să încheie războiul. Este greu de presupus dacă Rusia în această perioadă va ocupa restul regiunii Donețk așa cum vrea ea și își va impune punctul de vedere respingând garanțiile de pace oferite Ucrainei de Occident. De asemenea, este la fel de dificil de apreciat dacă în aceste șase luni de grație primite din parte SUA, Rusia va sucomba economic și social încercând să accelereze obținerea câștigurilor teritoriale. Serviciile de informații britanice au evidențiat o mare realitate a războiului și anume că la ritmul actual, Rusia are nevoie de peste patru ani pentru a obține teritoriul ucrainean pe care l-a cerut în Alaska, iar șase luni pare extrem de puțin.
Însă dincolo de toate aceste presupuneri, un lucru este sigur: în cele șase luni vor muri foarte mulți oameni iar președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că vor fi consecințe dacă nu se opresc cât mai rapid luptele. Încă nu se știe cum a putut cel mai puternic om din lume să se abată de la planul său inițial care prevedea un armistițiu urgent de încetare a focului pe perioada cât se negocia pacea.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.
O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile de orice fel pentru a susține candidați proruși. Această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au decis în cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, că formațiunea condusă de fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, nu poate participa în actualele alegeri parlamentare.
Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.
Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.
Cetățenilor Republicii Polone care se află pe teritoriul Republicii Belarus li se recomandă să îl părăsească prin mijloacele comerciale și private disponibile, scrie presa poloneză.
Acest anunț a fost făcut în ziua redeschiderii frontierei polono-belaruse, care a fost redeschisă traficului pe 25 septembrie, după ce a fost închisă timp de aproape două săptămâni. Cu toate acestea, reprezentanți ai guvernului polonez, inclusiv prim-ministrul Donald Tusk , au avertizat că frontiera ar putea fi închisă din nou dacă situația se înrăutățește.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat joi cu privire la amenințarea tot mai mare reprezentată de activitățile spațiale rusești, invocând îngrijorări legate de doi sateliți ruși care urmăresc sateliții Intelsat utilizați de forțele germane și de alte organizații.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat o reuniune de urgență cu sute de generali și amirali americani, invitându-i să se reunească săptămâna viitoare la o bază a U.S. Marine Corps din Virginia. Anunțul a stârnit confuzie după ce administrația Trump a demis o serie de înalți oficiali în acest an.
Drone de atac în Polonia, avioane MiG-31 încalcând spațiul aerian al Estoniei, drone de supraveghere deasupra aeroporturilor din Copenhaga și Oslo: intruziunile pe teritoriul țărilor membre NATO s-au înmulțit în ultimele două săptămâni, punând întrebarea despre atitudinea de adoptat. Inclusiv în ceea ce privește posibila doborâre a avioanelor ruse care violează spațiul aerian aliat.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susţinut joi declaraţiile făcute săptămâna aceasta de preşedintele american Donald Trump, potrivit căruia ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice ar trebui să doboare dronele şi avioanele ruseşti dacă acestea intră în spaţiul lor aerian, dacă o astfel de măsură este necesară, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a avut pe ordinea de zi securitatea spațiului aerian național, s-a încheiat.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în data de 28 septembrie au o miză geopolitică foarte mare. Dacă alegerile vor fi câștigate de către proeuropenii din Partidul Acțiune și Solidaritate atunci va însemna continuarea parcursului european. Pentru Rusia va în însemna pierderea cu adevărat a Transnistriei.
Avioane de vânătoare rusești MiG-29 au ajuns în Iran ca parte a unui plan pe termen scurt de consolidare a forțelor aeriene, urmând ca avioane Sukhoi Su-35 mai avansate să urmeze treptat, a declarat marți un parlamentar iranian.
Horațiu Potra a fost reținut în Dubai.
Într-o escaladare fără precedent a conflictului, campania Ucrainei împotriva infrastructurii energetice rusești a început să-și arate efectele devastatoare. Loviturile cu drone asupra rafinăriilor de petrol, o sursă vitală de venit pentru Moscova, au redus capacitatea de rafinare și au provocat o criză internă, afectând direct economia și calmul social. Războiul s-a mutat acum în interiorul Rusiei, iar consecințele sunt tot mai greu de ascuns de propaganda Kremlinului.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Preşedintele american Donald Trump a cerut marţi, în discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, ca ţările europene să înceteze să mai cumpere gaze şi petrol din Rusia, el sperând că l-ar putea forţa astfel pe preşedintele rus Vladimir Putin să înceteze războiul în Ucraina, relatează Agerpres.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Cât de mult se ajută reciproc rusia și Coreea de Nord e greu de estimat. Spre exemplu, Armata sud-coreeană are informații conform cărora rusia ar fi putut furniza Coreei de Nord componente cheie pentru construirea de submarine cu propulsie nucleară.
Chiar și așa, Phenianul e încă ”pe minus” în relația sa cu federația rusă.
În ciuda apelului președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a înceta importurile de gaze și petrol din Rusia, Ungaria nu are nicio intenție să renunțe la resursele rusești.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a numit posibilitatea de a obține aceste resurse din altă parte un „vis frumos”.
Guvernul norvegian a raportat marți că Rusia a încălcat spațiul aerian norvegian de trei ori în 2025, adăugând că nu se știe dacă acest lucru a fost intenționat sau rezultatul unor erori de navigație.
Peste câteva zile, Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni pentru a analiza amenințările la adresa României. Este, fără exagerare, unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a acestei instituții.
Redăm, mai jos editorialul pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
China "devine foarte ostilă", a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, ameninţând Beijingul cu o creştere "masivă" a taxelor vamale, după ce ţara asiatică a decis să instituie un control şi mai mare asupra exporturilor de tehnologii legate de pământurile rare, relatează Agerpres și France Presse.
Nu mai e niciun secret că Turcia are nevoie de avioane noi pentru a-și moderniza flota îmbătrânită de F-16 Fighting Falcon, o problemă care a degenerat după excluderea Turciei din programul F-35 Lightning II, ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționa sisteme antiaeriene ruse de tip S-400.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Un număr important de documente interne ale gigantului rus de apărare, Rostec, a fost publicat pe internet de grupul de hackeri „Black Mirror”, dezvăluind contracte de miliarde de dolari pentru exportul de avioane de luptă Sukhoi de ultimă generație. Printre clienții-cheie se numără Iranul, Algeria și, cel mai surprinzător, Etiopia, care ar urma să achiziționeze șase avioane de vânătoare multi-rol Su-35.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în seara zilei de 09.10.2025, un avion de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 s-a prăbușit în districtul Chaplyginsky din regiunea Lipețk din vestul țării, în timpul unui zbor de antrenament.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
Consiliului de Stat al Chinei a lansat recent o nouă Cartă Albă intitulată „Liniile directoare ale PCC pentru guvernarea Xinjiangului în noua eră: practică și realizări”. Documentul, lansat în contextul vizitei Secretarului General Xi Jinping în regiune pentru a celebra 70 de ani de la înființarea acesteia sub RPC, este o justificare triumfalistă a politicilor PCC și o respingere fermă a îngrijorărilor internaționale privind drepturile omului.
Coreea de nord se transformă în depozitul de armament al Moscovei, confirmă și serviciile ucrainene de informații externe. În vară, Direcția de informații a Armatei ucrainene estima că 40% din muniția rușilor vine din Coreea de Nord.
Gruparea de hackeri „Black Mirror” a reușit o lovitură spectaculoasă, expunând publicului nu doar schițele și detaliile de producție ale sistemului rusesc de război electronic (REB) 1РЛ257 „Krasukha-4”, dar și documente financiare confidențiale. Este o breșă de securitate majoră pentru Moscova, care ridică serioase semne de întrebare asupra capacității sale de a-și proteja cele mai valoroase secrete militare.
În zilele noastre, când incertitudinea geopolitică reconfigurează prioritățile de apărare, anunțul făcut de Dassault Aviation pe 7 octombrie a reverberat cu o semnificație aparte: producția celui de-al 300-lea avion de vânătoare Rafale. Acest eveniment nu este doar o bornă industrială, ci simbolul tangibil al triumfului unei viziuni franceze care a pariat pe autonomia tehnologică, transformând un program criticat inițial într-un succes comercial răsunător.
Comisia pentru buget a Parlamentului german a aprobat achiziţionarea a 20 de avioane Eurofighter.
Epuizarea constantă a stocurilor masive de armament ale Rusiei nu mai este o ipoteză, ci o realitate demonstrată de imagini din satelit. Un nou studiu realizat de cercetătorul OSINT (Open Source Intelligence) Jompy, publicat pe X, face lumina in ceea ce priveste capacitățile Moscovei de a susține războiul de agresiune din Ucraina.
De unde ar fi putut porni în Republica Moldova un semnal de redresare din punct de vedere militar? Dacă nu chiar de la un Ministru al Apărării care recunoaște, franc, că Armata Națională a fost „prost gestionată, neglijată și subfinanțată” timp de decenii, ajungând să fie cea mai mică din Europa. Sau poate chiar de la o realitate sfâșietoare, descrisă cu brutalitate: agresiunea militară a Rusiei în Ucraina nu este un simplu conflict regional, ci o sursă permanentă și gravă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
Armata israeliană a anunţat joi că a început pregătirile şi stabileşte un protocol de luptă pentru a se retrage "în curând" din Fâşia Gaza pe linia convenită, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres și EFE.
După trei zile de negocieri indirecte tensionate, mediate de Qatar, Egipt, Turcia și SUA, președintele american Donald Trump a făcut miercuri noapte (ora Americii) un anunț care cutremură Orientul Mijlociu: Israelul și Hamas au "semnat ambele" prima fază a unui plan de pace pentru Fâșia Gaza.
