Întoarcerea cu 180 de grade a Americii. Eliberarea Kuweitului a fost o eroare? Războiul împotriva lui Hitler a fost și el tot o eroare istorică?
De ce nu a mers, chiar atunci, comunitatea internațională mai departe cu dreptatea, făcându-l pe Saddam Hussein să plătească pentru ceea ce a făcut și dând totodată un exemplu puternic că granițele nu pot fi schimbate prin forță? Este o întrebare pentru istorici și pentru cei care cercetează arhivele. Însă, 12 ani mai târziu după acel an 1991, președintele de la acea vreme al SUA, George W. Bush, a făcut ceea ce era drept. I-a luat puterea lui Saddam Hussein, în 2003, iar acest lucru a permis ca dictatorul irakian să fie judecat pentru faptele sale.
Astăzi, 34 de ani mai târziu, administrația americană constată, indirect, că eliberarea Kuweitului a fost o eroare și, de asemenea, tot o eroare a fost și faptul că Saddam Hussein a putut fi tras la răspundere pentru faptele sale în urma unei operații curajoase a Forțelor Armate ale SUA.
După toate normele de drept internațional, operația de invazie la scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută pe 24 februarie 2022, este ilegală. De asemenea, lumea liberă a considerat ilegale, în 2014, anexarea Crimeii și secesiunea din Donbass.
Tot ce a făcut Rusia în Ucraina, începând cu anul 2014, are aceeași semnificație cu ceea ce a făcut Irakul în 1990 când a invadat Kuwaitul. În prezent, administrația SUA spune că Rusia este printre cei buni. Acest lucru înseamnă că SUA au făcut o eroare în 1991 când au eliberat Kuweitul?
Este posibil să mai fi făcut SUA și alte erori istorice? Dacă ar fi să fie judecat după viziunea actualei administrații americane, Hitler ar putea fi și el un băiat bun. Poate chiar îi aparțineau teritoriile din Cehoslovacia și din Polonia pe care le-a primit, respectiv le-a luat cu forța, deși normele internaționale de atunci spuneau altceva. De fapt, Hitler a fost văzut, inițial, ca un băiat bun și de URSS, chiar dacă a ocupat Polonia. Atunci, URSS-ul n-a zis nimic, ba din contră a ocupat și ea o parte din Polonia. Avea și ea dreptul la jumătate din Polonia. În fond ce au făcut rău cei doi dictatori? Doar au luat ceva legat de spațiul lor vital. De fapt, a fost de vină Polonia pentru că a luptat pentru independența ei. Dacă Polonia nu lupta, nu mureau atâția oameni. Și Franța a greșit că a luptat pentru că a pierdut mulți oameni. La fel, și Churchill a greșit când a luat acea nefericită decizie de a nu încheia pacea cu Germania pentru că nu ar mai fi fost atâtea tragedii în al Doilea Război Mondial. S-ar fi încheiat rapid luptele pentru că toți s-ar fi predat și lumea ar fi avut cei 1000 de ani de pace promiși de al Treilea Reich. Ce ar fi contat dacă era dictatură. Era pace.
Oare actuala administrație americană va spune că administrațiile de la Casa Albă care erau în 1941 și 1991 au greșit când au decis să lupte împotriva dictatorilor? Dacă acele administrații au luat decizii bune atunci cum se împacă actuala administrație cu ceea ce a făcut Rusia acum în Ucraina?
Cum poate fi sigură administrația americană că Statele Unite nu pot fi atacate de Rusia că sunt suficiente cele două oceane mari și frumoase care ar descuraja o eventuală agresiune? Înseamnă, că toate administrațiile americane de după al Doilea Război Mondial, care nu s-au bazat pe cele două oceane deși aveau la dispoziție capabilități militare impresionante și la mare distanță tehnologică față de URSS, au făcut o eroare?
Sau actuala administrație americană știe sigur că Rusia nu va ataca SUA, și din această cauză arată această autosuficiență? Acea autosuficiență a avut-o URSS după ce a încheiat cu Germania, în 1939, Tratatul Ribbentrop-Molotov. Nu l-a ajutat deloc pe Stalin siguranța oferită de acel tratat. Mai degrabă, l-a ajutat Marea Britanie care nu a cedat, pe baza rezistenței ei ieșite din comun putându-se construi un răspuns adecvat lui Hitler. Fără hotărârea lui Churchill, care a dus la distrugerea multor avioane germane și la blocarea de importante forțe germane în vestul Europei și nordul Africii, operația Barbarosa ar fi decurs altfel și Rusia, urmașa URSS, ar trebui să-i fie recunoscătoare în veci Marii Britanii pentru serviciul imens pe care i l-a făcut.
Cumva, actuala administrație americană negociază cu Rusia, de fapt, un fel de tratat pentru împărțirea sferelor de influență? Pentru că doar în acest mod s-ar justifica siguranța Casei Albe că, SUA sunt la adăpost. În timpul Războiului Rece, SUA nu s-au simțit niciodată confortabil cu Rusia și nici ulterior. Ce anume conferă, în prezent, această siguranță SUA, în condițiile în care Rusia deja a cerut o retragere istorică a NATO?
Sperăm că nu se agreează un nou tratat împărțire a sferelor de influență de genul pactului Ribbentrop-Molotov, deși există temeri că în această direcție evoluează lucrurile. SUA reduc cheltuielile de apărare ca și cum s-ar simți mai în siguranță, în condițiile în care au cerut țărilor europene să crească cheltuielile. De asemenea, urmează să fie concediați mulți angajați din zona serviciilor de informații, ca și cum nu ar mai fi nevoie de atât de mult personal într-un domeniu critic pentru siguranța națională unde, în actualele condiții de securitate, orice evoluție de pe planetă trebuie este critică și trebuie acoperită corespunzător. Concedierea șefului militar al Pentagonului, generalul Brown, și a altor înalți militari, ridică alte semne de întrebare. Toate acestea, alături atât de o tendință de control mai mare a presei americane, cât și de o aliniere perfectă a Senatului american cu Camera pentru a trece programul președintelui Trump fără amendamente, sunt indicii care arată că urmează o schimbare majoră în politicile internă și externă ale SUA. În plus, susținerea de către administrația SUA a curentelor eurosceptice din Europa vor duce la slăbirea coeziunii continentului și la ușurarea misiunii Rusiei de a prelua ceea ce și-a propus. Fac toate acestea parte dintr-un plan infernal ale cărui prime semne au început să fie vizibile?
Presupunând că administrația americană negociază cu Rusia un acord privind împărțirea sferelor de influență, unul de genul Ribbentrop-Molotov, iar SUA pur și simplu se retrag din Europa – agreată ca zonă de interes a Rusiei, sprijinirea Ucrainei va reveni evident țărilor europene. Cu priceperea militarilor ucraineni și cu actualul nivel de sprijin din partea majorității Europei, Rusia nu poate ocupa Ucraina și, în plus, riscă chiar și înfrângerea. Dar, politicienii eurosceptici, susținuți de administrația americană, vor frâna sprijinul pentru Ucraina și vor forța chiar dizolvarea Uniunii Europene prin procese de tip Brexit sau asemănătoare. În această situație de dizolvare a UE sau a lipsei unui consens, Rusia poate opri singură războiul în Ucraina, deoarece ar avea alte opțiuni mai puțin costisitoare prin care ar ocupa-o.
Una din ele ar putea fi abordarea Ucrainei prin România, în ipoteza eșuării sprijinului militar pentru România din partea vestului Europei datorită venirii la putere a extremiștilor în Franța, Germania, Marea Britanie, Spania etc. România, cu o conducere proeuropeană, ar putea alege să lupte singură dar ar fi învinsă pentru că nu dispune de resursele pe care le-a avut Ucraina la începutul războiului. În plus, Rusia ar putea să nu abordeze direct România, putând acționa mai întâi în Bulgaria care este mai slab pregătită decât țara noastră. România, în ipoteza venirii la putere a unei conduceri extremiste, nu ar intra în război cu Rusia și ar permite Rusiei să folosească teritoriul său. Dar, în continuare, Ucraina va fi o nucă tare și Rusia va obliga România să lupte de partea sa la fel cum a făcut Germania în cel de-al Doilea Război Mondial, promițându-i că-i va da teritorii în Ucraina. Între timp, Ungaria, Slovacia, Serbia și Croația vor veni și ele la pachet în sprijinul Rusiei. Occidentul european va fi slăbit și, fără sprijinul american, va avea un viitor incert.
Dacă acest scenariu se va adeveri, întreaga Europă va simți acțiunile SUA ca pe o trădare, probabil cea mai mare din istoria de până acum. Aliații rămași ai SUA se vor întreba cât de mare încredere mai pot avea în ceea face administrația americană supusă la un nou test de stres, având în vedere că a cedat în Europa. SUA, având un tratat cu Rusia, nu vor fi amenințate de Rusia atâta timp cât președintele Trump sau un discipol de-al său vor conduce cu mână de fier. Rămâne, totuși, întrebarea ce câștigă China din acest joc? Probabil, Beijingul nu va risca în Pacific și va aștepta până când Rusia se va consolida în Europa. Dar, mai târziu, peste 10 – 15 ani când administrația Trump nu va mai fi, China va cere Rusiei să-i returneze serviciul și vor începe presiunile asupra SUA și dinspre Rusia. În acel moment, singura mișcare prin care SUA se pot salva este să renunțe la aliații și pozițiile sale din Pacific.
În oricare variantă din acest scenariu, cu grad mare de probabilitate, în care SUA nu mai sprijină Ucraina și Europa, nu vor putea fi prevenite războaiele și vor muri foarte, foarte mulți oameni. Ucraina va lupta pentru libertatea ei. România și/sau Bulgaria vor fi atrase în acest vârtej. Serbia se va considera îndreptățită să-și ia Kosovo înapoi, iar Turcia va reacționa. Ungaria are dispute istorice cu toți vecinii ei. Catalunia se va dori independentă, cu orice preț. Mai sunt și alte regiuni în Europa și în lume, deloc puține, care cred ele că au multe de reglat cu vecinii lor. Este calea spre furtuna perfectă. Numărul de morți înregistrat în al Doilea Război Mondial va fi o glumă în comparație cu ceea ce va urma.
Singura opțiune viabilă, prin care să se oprească războaiele viitoare, este ca SUA să preseze Rusia să se retragă din Ucraina, iar Ucraina să fie integrată în NATO. Alianța nord-atlantică poate fi desființată doar dacă Rusia și China se democratizează. Rusia și China, nu doar că se înarmează, ci și transformă popoarele lor și pe cele cucerite în arme, iar acest lucru trebuie oprit acum pentru că mai târziu va fi imposibil.
America măreață, în care toată planeta a investit încredere, speranță și cele mai creatoare minți, este cea care are curajul să-i preseze pe cei mari care au depășit limita.
Zelenski a cerut 20 de sisteme Patriot. SUA ar putea să anunțe că trimite 10 iar Europa alte 10. Nu ar exista semnal de presiune, descurajare și de solidaritate mai puternic decât acesta. Aviația ucraineană a început să lovească mai des ținte pe front. Probabil, este ca urmare a faptului că piloții ucraineni controlează mai bine avioanele F-16. Dacă Rusia nu se retrage, atunci SUA anunță că trimite și ea F-16 și poate chiar F-35. Ar fi cea mai măreață America din istorie, cu care toată lumea ar vrea să facă afaceri. Ar transmite peste tot semnalul clar că organizația BRICS este o joacă în comparație cu puterea Americii.
Dacă SUA nu au putut să-și îndeplinească direct obligațiile asumate în 1993 de garantare a independenței și integrității teritoriale a Ucrainei, și nimeni nu condamnă SUA pentru asta, atunci ar putea măcar să o susțină, fără să intervină direct în război, în a se apăra și în a-și recupera teritoriile ocupate ilegal. În acest demers, SUA au de partea lor toate normele de drept internațional iar Rusia, care a semnat acel tratat în 1993, le are împotrivă.
În acest moment, SUA împreună cu aliații lor au un avantaj uriaș militar, economic și în toate domeniile față de Rusia și China, probabil cel mai mare avantaj din istorie. În plus, Rusia a demonstrat o slabă pregătire a forțelor convenționale și o incapacitate uriașă de a folosi aviația. Pe de altă parte, SUA și aliații lor au arătat tehnologii militare foarte avansate care ar îngenunchea Rusia foarte rapid. Deci, administrația Trump are toate instrumentele la îndemână și tot sprijinul necesar pentru a pune condiții celui mai puternic și nu celui mai slab. A ezita sau a te întoarce împotriva aliaților tăi naturali, când ai cele mai bune cărți, aceasta este o eroare istorică.
Iar cei mai bogați oameni ai Americii ar trebui să se gândească că ei au fost posibili pentru că administrațiile americane anterioare și conducerile din Europa au ținut lumea liberă. Altfel, se neagă pe ei înșiși. De asemenea, cu toții, ar trebui să reflectăm asupra faptului că Alan Turing, prin mintea lui extraordinară, a contribuit, el singur, cu aproape 10% din întregul efortul de învingere a Germaniei naziste. Se consideră că munca lui la descifrarea mașinii Enigma a salvat foarte multe vieți și a scurtat războiul cu până la 2 ani. Era homosexual și, ca urmare a prejudecăților sociale de la acea vreme, s-a sinucis în 1954. Umanitatea încă nu poate estima cât de mult a pierdut prin dispariția prematură a lui Turing la doar 41 de ani.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
