Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mersla Beijing, pentru a participa la parada militară ce comemorează 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial.
De ce nu a mers, chiar atunci, comunitatea internațională mai departe cu dreptatea, făcându-l pe Saddam Hussein să plătească pentru ceea ce a făcut și dând totodată un exemplu puternic că granițele nu pot fi schimbate prin forță? Este o întrebare pentru istorici și pentru cei care cercetează arhivele. Însă, 12 ani mai târziu după acel an 1991, președintele de la acea vreme al SUA, George W. Bush, a făcut ceea ce era drept. I-a luat puterea lui Saddam Hussein, în 2003, iar acest lucru a permis ca dictatorul irakian să fie judecat pentru faptele sale.
Astăzi, 34 de ani mai târziu, administrația americană constată, indirect, că eliberarea Kuweitului a fost o eroare și, de asemenea, tot o eroare a fost și faptul că Saddam Hussein a putut fi tras la răspundere pentru faptele sale în urma unei operații curajoase a Forțelor Armate ale SUA.
După toate normele de drept internațional, operația de invazie la scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută pe 24 februarie 2022, este ilegală. De asemenea, lumea liberă a considerat ilegale, în 2014, anexarea Crimeii și secesiunea din Donbass.
Tot ce a făcut Rusia în Ucraina, începând cu anul 2014, are aceeași semnificație cu ceea ce a făcut Irakul în 1990 când a invadat Kuwaitul. În prezent, administrația SUA spune că Rusia este printre cei buni. Acest lucru înseamnă că SUA au făcut o eroare în 1991 când au eliberat Kuweitul?
Este posibil să mai fi făcut SUA și alte erori istorice? Dacă ar fi să fie judecat după viziunea actualei administrații americane, Hitler ar putea fi și el un băiat bun. Poate chiar îi aparțineau teritoriile din Cehoslovacia și din Polonia pe care le-a primit, respectiv le-a luat cu forța, deși normele internaționale de atunci spuneau altceva. De fapt, Hitler a fost văzut, inițial, ca un băiat bun și de URSS, chiar dacă a ocupat Polonia. Atunci, URSS-ul n-a zis nimic, ba din contră a ocupat și ea o parte din Polonia. Avea și ea dreptul la jumătate din Polonia. În fond ce au făcut rău cei doi dictatori? Doar au luat ceva legat de spațiul lor vital. De fapt, a fost de vină Polonia pentru că a luptat pentru independența ei. Dacă Polonia nu lupta, nu mureau atâția oameni. Și Franța a greșit că a luptat pentru că a pierdut mulți oameni. La fel, și Churchill a greșit când a luat acea nefericită decizie de a nu încheia pacea cu Germania pentru că nu ar mai fi fost atâtea tragedii în al Doilea Război Mondial. S-ar fi încheiat rapid luptele pentru că toți s-ar fi predat și lumea ar fi avut cei 1000 de ani de pace promiși de al Treilea Reich. Ce ar fi contat dacă era dictatură. Era pace.
Oare actuala administrație americană va spune că administrațiile de la Casa Albă care erau în 1941 și 1991 au greșit când au decis să lupte împotriva dictatorilor? Dacă acele administrații au luat decizii bune atunci cum se împacă actuala administrație cu ceea ce a făcut Rusia acum în Ucraina?
Cum poate fi sigură administrația americană că Statele Unite nu pot fi atacate de Rusia că sunt suficiente cele două oceane mari și frumoase care ar descuraja o eventuală agresiune? Înseamnă, că toate administrațiile americane de după al Doilea Război Mondial, care nu s-au bazat pe cele două oceane deși aveau la dispoziție capabilități militare impresionante și la mare distanță tehnologică față de URSS, au făcut o eroare?
Sau actuala administrație americană știe sigur că Rusia nu va ataca SUA, și din această cauză arată această autosuficiență? Acea autosuficiență a avut-o URSS după ce a încheiat cu Germania, în 1939, Tratatul Ribbentrop-Molotov. Nu l-a ajutat deloc pe Stalin siguranța oferită de acel tratat. Mai degrabă, l-a ajutat Marea Britanie care nu a cedat, pe baza rezistenței ei ieșite din comun putându-se construi un răspuns adecvat lui Hitler. Fără hotărârea lui Churchill, care a dus la distrugerea multor avioane germane și la blocarea de importante forțe germane în vestul Europei și nordul Africii, operația Barbarosa ar fi decurs altfel și Rusia, urmașa URSS, ar trebui să-i fie recunoscătoare în veci Marii Britanii pentru serviciul imens pe care i l-a făcut.
Cumva, actuala administrație americană negociază cu Rusia, de fapt, un fel de tratat pentru împărțirea sferelor de influență? Pentru că doar în acest mod s-ar justifica siguranța Casei Albe că, SUA sunt la adăpost. În timpul Războiului Rece, SUA nu s-au simțit niciodată confortabil cu Rusia și nici ulterior. Ce anume conferă, în prezent, această siguranță SUA, în condițiile în care Rusia deja a cerut o retragere istorică a NATO?
Sperăm că nu se agreează un nou tratat împărțire a sferelor de influență de genul pactului Ribbentrop-Molotov, deși există temeri că în această direcție evoluează lucrurile. SUA reduc cheltuielile de apărare ca și cum s-ar simți mai în siguranță, în condițiile în care au cerut țărilor europene să crească cheltuielile. De asemenea, urmează să fie concediați mulți angajați din zona serviciilor de informații, ca și cum nu ar mai fi nevoie de atât de mult personal într-un domeniu critic pentru siguranța națională unde, în actualele condiții de securitate, orice evoluție de pe planetă trebuie este critică și trebuie acoperită corespunzător. Concedierea șefului militar al Pentagonului, generalul Brown, și a altor înalți militari, ridică alte semne de întrebare. Toate acestea, alături atât de o tendință de control mai mare a presei americane, cât și de o aliniere perfectă a Senatului american cu Camera pentru a trece programul președintelui Trump fără amendamente, sunt indicii care arată că urmează o schimbare majoră în politicile internă și externă ale SUA. În plus, susținerea de către administrația SUA a curentelor eurosceptice din Europa vor duce la slăbirea coeziunii continentului și la ușurarea misiunii Rusiei de a prelua ceea ce și-a propus. Fac toate acestea parte dintr-un plan infernal ale cărui prime semne au început să fie vizibile?
Presupunând că administrația americană negociază cu Rusia un acord privind împărțirea sferelor de influență, unul de genul Ribbentrop-Molotov, iar SUA pur și simplu se retrag din Europa – agreată ca zonă de interes a Rusiei, sprijinirea Ucrainei va reveni evident țărilor europene. Cu priceperea militarilor ucraineni și cu actualul nivel de sprijin din partea majorității Europei, Rusia nu poate ocupa Ucraina și, în plus, riscă chiar și înfrângerea. Dar, politicienii eurosceptici, susținuți de administrația americană, vor frâna sprijinul pentru Ucraina și vor forța chiar dizolvarea Uniunii Europene prin procese de tip Brexit sau asemănătoare. În această situație de dizolvare a UE sau a lipsei unui consens, Rusia poate opri singură războiul în Ucraina, deoarece ar avea alte opțiuni mai puțin costisitoare prin care ar ocupa-o.
Una din ele ar putea fi abordarea Ucrainei prin România, în ipoteza eșuării sprijinului militar pentru România din partea vestului Europei datorită venirii la putere a extremiștilor în Franța, Germania, Marea Britanie, Spania etc. România, cu o conducere proeuropeană, ar putea alege să lupte singură dar ar fi învinsă pentru că nu dispune de resursele pe care le-a avut Ucraina la începutul războiului. În plus, Rusia ar putea să nu abordeze direct România, putând acționa mai întâi în Bulgaria care este mai slab pregătită decât țara noastră. România, în ipoteza venirii la putere a unei conduceri extremiste, nu ar intra în război cu Rusia și ar permite Rusiei să folosească teritoriul său. Dar, în continuare, Ucraina va fi o nucă tare și Rusia va obliga România să lupte de partea sa la fel cum a făcut Germania în cel de-al Doilea Război Mondial, promițându-i că-i va da teritorii în Ucraina. Între timp, Ungaria, Slovacia, Serbia și Croația vor veni și ele la pachet în sprijinul Rusiei. Occidentul european va fi slăbit și, fără sprijinul american, va avea un viitor incert.
Dacă acest scenariu se va adeveri, întreaga Europă va simți acțiunile SUA ca pe o trădare, probabil cea mai mare din istoria de până acum. Aliații rămași ai SUA se vor întreba cât de mare încredere mai pot avea în ceea face administrația americană supusă la un nou test de stres, având în vedere că a cedat în Europa. SUA, având un tratat cu Rusia, nu vor fi amenințate de Rusia atâta timp cât președintele Trump sau un discipol de-al său vor conduce cu mână de fier. Rămâne, totuși, întrebarea ce câștigă China din acest joc? Probabil, Beijingul nu va risca în Pacific și va aștepta până când Rusia se va consolida în Europa. Dar, mai târziu, peste 10 – 15 ani când administrația Trump nu va mai fi, China va cere Rusiei să-i returneze serviciul și vor începe presiunile asupra SUA și dinspre Rusia. În acel moment, singura mișcare prin care SUA se pot salva este să renunțe la aliații și pozițiile sale din Pacific.
În oricare variantă din acest scenariu, cu grad mare de probabilitate, în care SUA nu mai sprijină Ucraina și Europa, nu vor putea fi prevenite războaiele și vor muri foarte, foarte mulți oameni. Ucraina va lupta pentru libertatea ei. România și/sau Bulgaria vor fi atrase în acest vârtej. Serbia se va considera îndreptățită să-și ia Kosovo înapoi, iar Turcia va reacționa. Ungaria are dispute istorice cu toți vecinii ei. Catalunia se va dori independentă, cu orice preț. Mai sunt și alte regiuni în Europa și în lume, deloc puține, care cred ele că au multe de reglat cu vecinii lor. Este calea spre furtuna perfectă. Numărul de morți înregistrat în al Doilea Război Mondial va fi o glumă în comparație cu ceea ce va urma.
Singura opțiune viabilă, prin care să se oprească războaiele viitoare, este ca SUA să preseze Rusia să se retragă din Ucraina, iar Ucraina să fie integrată în NATO. Alianța nord-atlantică poate fi desființată doar dacă Rusia și China se democratizează. Rusia și China, nu doar că se înarmează, ci și transformă popoarele lor și pe cele cucerite în arme, iar acest lucru trebuie oprit acum pentru că mai târziu va fi imposibil.
America măreață, în care toată planeta a investit încredere, speranță și cele mai creatoare minți, este cea care are curajul să-i preseze pe cei mari care au depășit limita.
Zelenski a cerut 20 de sisteme Patriot. SUA ar putea să anunțe că trimite 10 iar Europa alte 10. Nu ar exista semnal de presiune, descurajare și de solidaritate mai puternic decât acesta. Aviația ucraineană a început să lovească mai des ținte pe front. Probabil, este ca urmare a faptului că piloții ucraineni controlează mai bine avioanele F-16. Dacă Rusia nu se retrage, atunci SUA anunță că trimite și ea F-16 și poate chiar F-35. Ar fi cea mai măreață America din istorie, cu care toată lumea ar vrea să facă afaceri. Ar transmite peste tot semnalul clar că organizația BRICS este o joacă în comparație cu puterea Americii.
Dacă SUA nu au putut să-și îndeplinească direct obligațiile asumate în 1993 de garantare a independenței și integrității teritoriale a Ucrainei, și nimeni nu condamnă SUA pentru asta, atunci ar putea măcar să o susțină, fără să intervină direct în război, în a se apăra și în a-și recupera teritoriile ocupate ilegal. În acest demers, SUA au de partea lor toate normele de drept internațional iar Rusia, care a semnat acel tratat în 1993, le are împotrivă.
În acest moment, SUA împreună cu aliații lor au un avantaj uriaș militar, economic și în toate domeniile față de Rusia și China, probabil cel mai mare avantaj din istorie. În plus, Rusia a demonstrat o slabă pregătire a forțelor convenționale și o incapacitate uriașă de a folosi aviația. Pe de altă parte, SUA și aliații lor au arătat tehnologii militare foarte avansate care ar îngenunchea Rusia foarte rapid. Deci, administrația Trump are toate instrumentele la îndemână și tot sprijinul necesar pentru a pune condiții celui mai puternic și nu celui mai slab. A ezita sau a te întoarce împotriva aliaților tăi naturali, când ai cele mai bune cărți, aceasta este o eroare istorică.
Iar cei mai bogați oameni ai Americii ar trebui să se gândească că ei au fost posibili pentru că administrațiile americane anterioare și conducerile din Europa au ținut lumea liberă. Altfel, se neagă pe ei înșiși. De asemenea, cu toții, ar trebui să reflectăm asupra faptului că Alan Turing, prin mintea lui extraordinară, a contribuit, el singur, cu aproape 10% din întregul efortul de învingere a Germaniei naziste. Se consideră că munca lui la descifrarea mașinii Enigma a salvat foarte multe vieți și a scurtat războiul cu până la 2 ani. Era homosexual și, ca urmare a prejudecăților sociale de la acea vreme, s-a sinucis în 1954. Umanitatea încă nu poate estima cât de mult a pierdut prin dispariția prematură a lui Turing la doar 41 de ani.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mersla Beijing, pentru a participa la parada militară ce comemorează 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial.
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că China este "de neoprit", într-un discurs rostit înainte de o uriaşă defilare militară la Beijing care a comemorat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial la care au participat liderii rus şi nord-coreean, Vladimir Putin şi Kim Jong Un, scrie Agerpres.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Avionul care o ducea pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de interferențe care au dus la blocarea semnalului GPS în timp ce aeronava încerca să aterizeze ieri în Bulgaria.
Președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat duminică sprijinul pentru aderarea Armeniei și Azerbaidjanului la Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), în timpul întâlnirilor pe care le-a avut la Tianjin cu liderii ambelor țări, în urma tratatului de pace încheiat între cele două state după decenii de conflict, relatează Agerpres și EFE.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.
Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.
Colaborarea dintre România și Republica Moldova este una specială. Cele două țări sunt probabil cele mai apropiate state care există în lume, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi, care a mulţumit diplomaţiei române pentru sprijinul "consistent, hotărât, generos şi necondiţionat" acordat ţării sale.
Comisia Europeană ''se împușcă singură în picior'' rămânând tăcută și complice în legătură cu atacurile Ucrainei asupra conductei Drujba, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto, subliniind că această conductă este ''de importanță crucială pentru aprovizionarea energetică a Ungariei și Slovaciei'', relatează Agerpres, care citează agenția de știri ungară MTI.
Administrația Trump a aprobat primele pachete de asistență militară americană pentru Ucraina, plătite de aliați în cadrul unui nou mecanism numit PURL.
Potrivit experților, nevoile Ucrainei rămân aceleași ca în lunile anterioare - apărare aeriană, interceptoare, sisteme, rachete și artilerie.
Presa poloneză relata ieri că, în timpul incursiunii dronelor rusești în Polonia, pe 10 septembrie, există și varianta de lucru potrivit căreia clădirea rezidențială din satul Wyryk să fi fost lovită de o rachetă lansată de un F-16, și nu de o dronă rusească.
Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.
Singura aeronavă de transport militar An-70 care a apucat “să vadă lumina zilei” a fost identificată în zbor spre Polonia, pe 15 septembrie, după cum a semnalat sursa de monitorizare Polish Military Radar pe contul său de X.
Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a grupării paramilitare a lui Horațiu Potra de către Parchetul General este mai mult decât un simplu dosar penal. Este o radiografie brutală a unei vulnerabilități naționale pe care o ignoram, pe care o minimizam de ani buni: România a fost, este și va rămâne o țintă predilectă a războiului hibrid dus de Federația Rusă. Iar acum, procurorul general Alex Florența a pus punctele pe „i”, demascând un mecanism complex, care a exploatat tocmai fragilitățile noastre ca societate.
Rusia și Belarus au exersat lansarea de arme nucleare tactice în timpul manevrelor militare comune. Potrivit Reuters, președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat acest lucru astăzi (16.09.2025), precizând că exercițiul comun ruso-belarus nu este menit să amenințe pe nimeni. Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase că bombardiere strategice Tu-160 au îndeplinit misiuni de luptă deasupra Mării Barents, inclusiv lansarea de rachete de croazieră.
Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.
Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.
Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?
Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Kremlinul încearcă să arunce asupra Occidentului vina pentru incursiunile cu drone de pe teritoriul României și Poloniei.
Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt trimiși în judecată pentru tentative de subminare a ordinii constituționale.
Corporația Aeronautică Unită (UAC) din Rusia a anunțat livrarea unui nou lot de aeronave Su-34 către Forțele Aerospațiale Ruse, aeronave esențiale pentru avansul trupelor rusești.
În timp ce aripa suveranistă din România susține că ”pacea-i pace” și că nu trebuie să ne înarmăm sau să avem legislație împotriva dronelor, discursul ”suveranist” din Polonia este aliniat cu poziția oficială a NATO și descrie Rusia drept principală amenințare pentru pacea în Europa.
"Trebuie să facem totul să fim pregătiţi de război, pentru că numai asta asigură pacea", este declarația președintelui Poloniei.
Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.
Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.
Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că avioanele de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) vor efectua o misiune de apărare aeriană deasupra Poloniei, în cadrul misiunii Garda de Est a NATO.
Președintele american Donald Trump a semnat marți un ordin de desfășurare a trupelor Gărzii Naționale în Memphis, din statul Tennessee, pentru a ajuta la combaterea criminalității.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.
În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Șefa Comisiei Europene a ținut un discurs, la un an după raportul Draghi. Mesajul politic este clar: „business as usual” nu mai este suficient.
Inițiativa Readiness 2030, instrumentul SAFE și accentul pe reducerea dependențelor externe sunt pilonii principali ai acestei noi viziuni.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.