Întoarcerea cu 180 de grade a Americii. Eliberarea Kuweitului a fost o eroare? Războiul împotriva lui Hitler a fost și el tot o eroare istorică?
De ce nu a mers, chiar atunci, comunitatea internațională mai departe cu dreptatea, făcându-l pe Saddam Hussein să plătească pentru ceea ce a făcut și dând totodată un exemplu puternic că granițele nu pot fi schimbate prin forță? Este o întrebare pentru istorici și pentru cei care cercetează arhivele. Însă, 12 ani mai târziu după acel an 1991, președintele de la acea vreme al SUA, George W. Bush, a făcut ceea ce era drept. I-a luat puterea lui Saddam Hussein, în 2003, iar acest lucru a permis ca dictatorul irakian să fie judecat pentru faptele sale.
Astăzi, 34 de ani mai târziu, administrația americană constată, indirect, că eliberarea Kuweitului a fost o eroare și, de asemenea, tot o eroare a fost și faptul că Saddam Hussein a putut fi tras la răspundere pentru faptele sale în urma unei operații curajoase a Forțelor Armate ale SUA.
După toate normele de drept internațional, operația de invazie la scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută pe 24 februarie 2022, este ilegală. De asemenea, lumea liberă a considerat ilegale, în 2014, anexarea Crimeii și secesiunea din Donbass.
Tot ce a făcut Rusia în Ucraina, începând cu anul 2014, are aceeași semnificație cu ceea ce a făcut Irakul în 1990 când a invadat Kuwaitul. În prezent, administrația SUA spune că Rusia este printre cei buni. Acest lucru înseamnă că SUA au făcut o eroare în 1991 când au eliberat Kuweitul?
Este posibil să mai fi făcut SUA și alte erori istorice? Dacă ar fi să fie judecat după viziunea actualei administrații americane, Hitler ar putea fi și el un băiat bun. Poate chiar îi aparțineau teritoriile din Cehoslovacia și din Polonia pe care le-a primit, respectiv le-a luat cu forța, deși normele internaționale de atunci spuneau altceva. De fapt, Hitler a fost văzut, inițial, ca un băiat bun și de URSS, chiar dacă a ocupat Polonia. Atunci, URSS-ul n-a zis nimic, ba din contră a ocupat și ea o parte din Polonia. Avea și ea dreptul la jumătate din Polonia. În fond ce au făcut rău cei doi dictatori? Doar au luat ceva legat de spațiul lor vital. De fapt, a fost de vină Polonia pentru că a luptat pentru independența ei. Dacă Polonia nu lupta, nu mureau atâția oameni. Și Franța a greșit că a luptat pentru că a pierdut mulți oameni. La fel, și Churchill a greșit când a luat acea nefericită decizie de a nu încheia pacea cu Germania pentru că nu ar mai fi fost atâtea tragedii în al Doilea Război Mondial. S-ar fi încheiat rapid luptele pentru că toți s-ar fi predat și lumea ar fi avut cei 1000 de ani de pace promiși de al Treilea Reich. Ce ar fi contat dacă era dictatură. Era pace.
Oare actuala administrație americană va spune că administrațiile de la Casa Albă care erau în 1941 și 1991 au greșit când au decis să lupte împotriva dictatorilor? Dacă acele administrații au luat decizii bune atunci cum se împacă actuala administrație cu ceea ce a făcut Rusia acum în Ucraina?
Cum poate fi sigură administrația americană că Statele Unite nu pot fi atacate de Rusia că sunt suficiente cele două oceane mari și frumoase care ar descuraja o eventuală agresiune? Înseamnă, că toate administrațiile americane de după al Doilea Război Mondial, care nu s-au bazat pe cele două oceane deși aveau la dispoziție capabilități militare impresionante și la mare distanță tehnologică față de URSS, au făcut o eroare?
Sau actuala administrație americană știe sigur că Rusia nu va ataca SUA, și din această cauză arată această autosuficiență? Acea autosuficiență a avut-o URSS după ce a încheiat cu Germania, în 1939, Tratatul Ribbentrop-Molotov. Nu l-a ajutat deloc pe Stalin siguranța oferită de acel tratat. Mai degrabă, l-a ajutat Marea Britanie care nu a cedat, pe baza rezistenței ei ieșite din comun putându-se construi un răspuns adecvat lui Hitler. Fără hotărârea lui Churchill, care a dus la distrugerea multor avioane germane și la blocarea de importante forțe germane în vestul Europei și nordul Africii, operația Barbarosa ar fi decurs altfel și Rusia, urmașa URSS, ar trebui să-i fie recunoscătoare în veci Marii Britanii pentru serviciul imens pe care i l-a făcut.
Cumva, actuala administrație americană negociază cu Rusia, de fapt, un fel de tratat pentru împărțirea sferelor de influență? Pentru că doar în acest mod s-ar justifica siguranța Casei Albe că, SUA sunt la adăpost. În timpul Războiului Rece, SUA nu s-au simțit niciodată confortabil cu Rusia și nici ulterior. Ce anume conferă, în prezent, această siguranță SUA, în condițiile în care Rusia deja a cerut o retragere istorică a NATO?
Sperăm că nu se agreează un nou tratat împărțire a sferelor de influență de genul pactului Ribbentrop-Molotov, deși există temeri că în această direcție evoluează lucrurile. SUA reduc cheltuielile de apărare ca și cum s-ar simți mai în siguranță, în condițiile în care au cerut țărilor europene să crească cheltuielile. De asemenea, urmează să fie concediați mulți angajați din zona serviciilor de informații, ca și cum nu ar mai fi nevoie de atât de mult personal într-un domeniu critic pentru siguranța națională unde, în actualele condiții de securitate, orice evoluție de pe planetă trebuie este critică și trebuie acoperită corespunzător. Concedierea șefului militar al Pentagonului, generalul Brown, și a altor înalți militari, ridică alte semne de întrebare. Toate acestea, alături atât de o tendință de control mai mare a presei americane, cât și de o aliniere perfectă a Senatului american cu Camera pentru a trece programul președintelui Trump fără amendamente, sunt indicii care arată că urmează o schimbare majoră în politicile internă și externă ale SUA. În plus, susținerea de către administrația SUA a curentelor eurosceptice din Europa vor duce la slăbirea coeziunii continentului și la ușurarea misiunii Rusiei de a prelua ceea ce și-a propus. Fac toate acestea parte dintr-un plan infernal ale cărui prime semne au început să fie vizibile?
Presupunând că administrația americană negociază cu Rusia un acord privind împărțirea sferelor de influență, unul de genul Ribbentrop-Molotov, iar SUA pur și simplu se retrag din Europa – agreată ca zonă de interes a Rusiei, sprijinirea Ucrainei va reveni evident țărilor europene. Cu priceperea militarilor ucraineni și cu actualul nivel de sprijin din partea majorității Europei, Rusia nu poate ocupa Ucraina și, în plus, riscă chiar și înfrângerea. Dar, politicienii eurosceptici, susținuți de administrația americană, vor frâna sprijinul pentru Ucraina și vor forța chiar dizolvarea Uniunii Europene prin procese de tip Brexit sau asemănătoare. În această situație de dizolvare a UE sau a lipsei unui consens, Rusia poate opri singură războiul în Ucraina, deoarece ar avea alte opțiuni mai puțin costisitoare prin care ar ocupa-o.
Una din ele ar putea fi abordarea Ucrainei prin România, în ipoteza eșuării sprijinului militar pentru România din partea vestului Europei datorită venirii la putere a extremiștilor în Franța, Germania, Marea Britanie, Spania etc. România, cu o conducere proeuropeană, ar putea alege să lupte singură dar ar fi învinsă pentru că nu dispune de resursele pe care le-a avut Ucraina la începutul războiului. În plus, Rusia ar putea să nu abordeze direct România, putând acționa mai întâi în Bulgaria care este mai slab pregătită decât țara noastră. România, în ipoteza venirii la putere a unei conduceri extremiste, nu ar intra în război cu Rusia și ar permite Rusiei să folosească teritoriul său. Dar, în continuare, Ucraina va fi o nucă tare și Rusia va obliga România să lupte de partea sa la fel cum a făcut Germania în cel de-al Doilea Război Mondial, promițându-i că-i va da teritorii în Ucraina. Între timp, Ungaria, Slovacia, Serbia și Croația vor veni și ele la pachet în sprijinul Rusiei. Occidentul european va fi slăbit și, fără sprijinul american, va avea un viitor incert.
Dacă acest scenariu se va adeveri, întreaga Europă va simți acțiunile SUA ca pe o trădare, probabil cea mai mare din istoria de până acum. Aliații rămași ai SUA se vor întreba cât de mare încredere mai pot avea în ceea face administrația americană supusă la un nou test de stres, având în vedere că a cedat în Europa. SUA, având un tratat cu Rusia, nu vor fi amenințate de Rusia atâta timp cât președintele Trump sau un discipol de-al său vor conduce cu mână de fier. Rămâne, totuși, întrebarea ce câștigă China din acest joc? Probabil, Beijingul nu va risca în Pacific și va aștepta până când Rusia se va consolida în Europa. Dar, mai târziu, peste 10 – 15 ani când administrația Trump nu va mai fi, China va cere Rusiei să-i returneze serviciul și vor începe presiunile asupra SUA și dinspre Rusia. În acel moment, singura mișcare prin care SUA se pot salva este să renunțe la aliații și pozițiile sale din Pacific.
În oricare variantă din acest scenariu, cu grad mare de probabilitate, în care SUA nu mai sprijină Ucraina și Europa, nu vor putea fi prevenite războaiele și vor muri foarte, foarte mulți oameni. Ucraina va lupta pentru libertatea ei. România și/sau Bulgaria vor fi atrase în acest vârtej. Serbia se va considera îndreptățită să-și ia Kosovo înapoi, iar Turcia va reacționa. Ungaria are dispute istorice cu toți vecinii ei. Catalunia se va dori independentă, cu orice preț. Mai sunt și alte regiuni în Europa și în lume, deloc puține, care cred ele că au multe de reglat cu vecinii lor. Este calea spre furtuna perfectă. Numărul de morți înregistrat în al Doilea Război Mondial va fi o glumă în comparație cu ceea ce va urma.
Singura opțiune viabilă, prin care să se oprească războaiele viitoare, este ca SUA să preseze Rusia să se retragă din Ucraina, iar Ucraina să fie integrată în NATO. Alianța nord-atlantică poate fi desființată doar dacă Rusia și China se democratizează. Rusia și China, nu doar că se înarmează, ci și transformă popoarele lor și pe cele cucerite în arme, iar acest lucru trebuie oprit acum pentru că mai târziu va fi imposibil.
America măreață, în care toată planeta a investit încredere, speranță și cele mai creatoare minți, este cea care are curajul să-i preseze pe cei mari care au depășit limita.
Zelenski a cerut 20 de sisteme Patriot. SUA ar putea să anunțe că trimite 10 iar Europa alte 10. Nu ar exista semnal de presiune, descurajare și de solidaritate mai puternic decât acesta. Aviația ucraineană a început să lovească mai des ținte pe front. Probabil, este ca urmare a faptului că piloții ucraineni controlează mai bine avioanele F-16. Dacă Rusia nu se retrage, atunci SUA anunță că trimite și ea F-16 și poate chiar F-35. Ar fi cea mai măreață America din istorie, cu care toată lumea ar vrea să facă afaceri. Ar transmite peste tot semnalul clar că organizația BRICS este o joacă în comparație cu puterea Americii.
Dacă SUA nu au putut să-și îndeplinească direct obligațiile asumate în 1993 de garantare a independenței și integrității teritoriale a Ucrainei, și nimeni nu condamnă SUA pentru asta, atunci ar putea măcar să o susțină, fără să intervină direct în război, în a se apăra și în a-și recupera teritoriile ocupate ilegal. În acest demers, SUA au de partea lor toate normele de drept internațional iar Rusia, care a semnat acel tratat în 1993, le are împotrivă.
În acest moment, SUA împreună cu aliații lor au un avantaj uriaș militar, economic și în toate domeniile față de Rusia și China, probabil cel mai mare avantaj din istorie. În plus, Rusia a demonstrat o slabă pregătire a forțelor convenționale și o incapacitate uriașă de a folosi aviația. Pe de altă parte, SUA și aliații lor au arătat tehnologii militare foarte avansate care ar îngenunchea Rusia foarte rapid. Deci, administrația Trump are toate instrumentele la îndemână și tot sprijinul necesar pentru a pune condiții celui mai puternic și nu celui mai slab. A ezita sau a te întoarce împotriva aliaților tăi naturali, când ai cele mai bune cărți, aceasta este o eroare istorică.
Iar cei mai bogați oameni ai Americii ar trebui să se gândească că ei au fost posibili pentru că administrațiile americane anterioare și conducerile din Europa au ținut lumea liberă. Altfel, se neagă pe ei înșiși. De asemenea, cu toții, ar trebui să reflectăm asupra faptului că Alan Turing, prin mintea lui extraordinară, a contribuit, el singur, cu aproape 10% din întregul efortul de învingere a Germaniei naziste. Se consideră că munca lui la descifrarea mașinii Enigma a salvat foarte multe vieți și a scurtat războiul cu până la 2 ani. Era homosexual și, ca urmare a prejudecăților sociale de la acea vreme, s-a sinucis în 1954. Umanitatea încă nu poate estima cât de mult a pierdut prin dispariția prematură a lui Turing la doar 41 de ani.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Aeroporturile din oraşele lituaniene Vilnius şi Kaunas au fost închise vineri seara din cauza unor baloane meteorologice care au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus, a anunţat Ministerul Transporturilor lituanian, precizând că este vorba despre al treilea astfel de incident în această lună, informează Agerpres.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Eurenco și PGZ vor colabora pentru producția încărcăturilor propulsive modulare pentru muniţie de 155 mm - cartuşe de pulbere folosite pentru a propulsa proiectile de artilerie.
Deși Germania a plasat activele locale ale Rosneft sub administrație specială, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Berlinul nu a trecut la naționalizarea companiei. Acest lucru înseamnă că Germania va trebui, cel mai probabil, să negocieze o excepție de la noile restricții impuse de SUA.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
