Întoarcerea cu 180 de grade a Americii. Eliberarea Kuweitului a fost o eroare? Războiul împotriva lui Hitler a fost și el tot o eroare istorică?
De ce nu a mers, chiar atunci, comunitatea internațională mai departe cu dreptatea, făcându-l pe Saddam Hussein să plătească pentru ceea ce a făcut și dând totodată un exemplu puternic că granițele nu pot fi schimbate prin forță? Este o întrebare pentru istorici și pentru cei care cercetează arhivele. Însă, 12 ani mai târziu după acel an 1991, președintele de la acea vreme al SUA, George W. Bush, a făcut ceea ce era drept. I-a luat puterea lui Saddam Hussein, în 2003, iar acest lucru a permis ca dictatorul irakian să fie judecat pentru faptele sale.
Astăzi, 34 de ani mai târziu, administrația americană constată, indirect, că eliberarea Kuweitului a fost o eroare și, de asemenea, tot o eroare a fost și faptul că Saddam Hussein a putut fi tras la răspundere pentru faptele sale în urma unei operații curajoase a Forțelor Armate ale SUA.
După toate normele de drept internațional, operația de invazie la scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută pe 24 februarie 2022, este ilegală. De asemenea, lumea liberă a considerat ilegale, în 2014, anexarea Crimeii și secesiunea din Donbass.
Tot ce a făcut Rusia în Ucraina, începând cu anul 2014, are aceeași semnificație cu ceea ce a făcut Irakul în 1990 când a invadat Kuwaitul. În prezent, administrația SUA spune că Rusia este printre cei buni. Acest lucru înseamnă că SUA au făcut o eroare în 1991 când au eliberat Kuweitul?
Este posibil să mai fi făcut SUA și alte erori istorice? Dacă ar fi să fie judecat după viziunea actualei administrații americane, Hitler ar putea fi și el un băiat bun. Poate chiar îi aparțineau teritoriile din Cehoslovacia și din Polonia pe care le-a primit, respectiv le-a luat cu forța, deși normele internaționale de atunci spuneau altceva. De fapt, Hitler a fost văzut, inițial, ca un băiat bun și de URSS, chiar dacă a ocupat Polonia. Atunci, URSS-ul n-a zis nimic, ba din contră a ocupat și ea o parte din Polonia. Avea și ea dreptul la jumătate din Polonia. În fond ce au făcut rău cei doi dictatori? Doar au luat ceva legat de spațiul lor vital. De fapt, a fost de vină Polonia pentru că a luptat pentru independența ei. Dacă Polonia nu lupta, nu mureau atâția oameni. Și Franța a greșit că a luptat pentru că a pierdut mulți oameni. La fel, și Churchill a greșit când a luat acea nefericită decizie de a nu încheia pacea cu Germania pentru că nu ar mai fi fost atâtea tragedii în al Doilea Război Mondial. S-ar fi încheiat rapid luptele pentru că toți s-ar fi predat și lumea ar fi avut cei 1000 de ani de pace promiși de al Treilea Reich. Ce ar fi contat dacă era dictatură. Era pace.
Oare actuala administrație americană va spune că administrațiile de la Casa Albă care erau în 1941 și 1991 au greșit când au decis să lupte împotriva dictatorilor? Dacă acele administrații au luat decizii bune atunci cum se împacă actuala administrație cu ceea ce a făcut Rusia acum în Ucraina?
Cum poate fi sigură administrația americană că Statele Unite nu pot fi atacate de Rusia că sunt suficiente cele două oceane mari și frumoase care ar descuraja o eventuală agresiune? Înseamnă, că toate administrațiile americane de după al Doilea Război Mondial, care nu s-au bazat pe cele două oceane deși aveau la dispoziție capabilități militare impresionante și la mare distanță tehnologică față de URSS, au făcut o eroare?
Sau actuala administrație americană știe sigur că Rusia nu va ataca SUA, și din această cauză arată această autosuficiență? Acea autosuficiență a avut-o URSS după ce a încheiat cu Germania, în 1939, Tratatul Ribbentrop-Molotov. Nu l-a ajutat deloc pe Stalin siguranța oferită de acel tratat. Mai degrabă, l-a ajutat Marea Britanie care nu a cedat, pe baza rezistenței ei ieșite din comun putându-se construi un răspuns adecvat lui Hitler. Fără hotărârea lui Churchill, care a dus la distrugerea multor avioane germane și la blocarea de importante forțe germane în vestul Europei și nordul Africii, operația Barbarosa ar fi decurs altfel și Rusia, urmașa URSS, ar trebui să-i fie recunoscătoare în veci Marii Britanii pentru serviciul imens pe care i l-a făcut.
Cumva, actuala administrație americană negociază cu Rusia, de fapt, un fel de tratat pentru împărțirea sferelor de influență? Pentru că doar în acest mod s-ar justifica siguranța Casei Albe că, SUA sunt la adăpost. În timpul Războiului Rece, SUA nu s-au simțit niciodată confortabil cu Rusia și nici ulterior. Ce anume conferă, în prezent, această siguranță SUA, în condițiile în care Rusia deja a cerut o retragere istorică a NATO?
Sperăm că nu se agreează un nou tratat împărțire a sferelor de influență de genul pactului Ribbentrop-Molotov, deși există temeri că în această direcție evoluează lucrurile. SUA reduc cheltuielile de apărare ca și cum s-ar simți mai în siguranță, în condițiile în care au cerut țărilor europene să crească cheltuielile. De asemenea, urmează să fie concediați mulți angajați din zona serviciilor de informații, ca și cum nu ar mai fi nevoie de atât de mult personal într-un domeniu critic pentru siguranța națională unde, în actualele condiții de securitate, orice evoluție de pe planetă trebuie este critică și trebuie acoperită corespunzător. Concedierea șefului militar al Pentagonului, generalul Brown, și a altor înalți militari, ridică alte semne de întrebare. Toate acestea, alături atât de o tendință de control mai mare a presei americane, cât și de o aliniere perfectă a Senatului american cu Camera pentru a trece programul președintelui Trump fără amendamente, sunt indicii care arată că urmează o schimbare majoră în politicile internă și externă ale SUA. În plus, susținerea de către administrația SUA a curentelor eurosceptice din Europa vor duce la slăbirea coeziunii continentului și la ușurarea misiunii Rusiei de a prelua ceea ce și-a propus. Fac toate acestea parte dintr-un plan infernal ale cărui prime semne au început să fie vizibile?
Presupunând că administrația americană negociază cu Rusia un acord privind împărțirea sferelor de influență, unul de genul Ribbentrop-Molotov, iar SUA pur și simplu se retrag din Europa – agreată ca zonă de interes a Rusiei, sprijinirea Ucrainei va reveni evident țărilor europene. Cu priceperea militarilor ucraineni și cu actualul nivel de sprijin din partea majorității Europei, Rusia nu poate ocupa Ucraina și, în plus, riscă chiar și înfrângerea. Dar, politicienii eurosceptici, susținuți de administrația americană, vor frâna sprijinul pentru Ucraina și vor forța chiar dizolvarea Uniunii Europene prin procese de tip Brexit sau asemănătoare. În această situație de dizolvare a UE sau a lipsei unui consens, Rusia poate opri singură războiul în Ucraina, deoarece ar avea alte opțiuni mai puțin costisitoare prin care ar ocupa-o.
Una din ele ar putea fi abordarea Ucrainei prin România, în ipoteza eșuării sprijinului militar pentru România din partea vestului Europei datorită venirii la putere a extremiștilor în Franța, Germania, Marea Britanie, Spania etc. România, cu o conducere proeuropeană, ar putea alege să lupte singură dar ar fi învinsă pentru că nu dispune de resursele pe care le-a avut Ucraina la începutul războiului. În plus, Rusia ar putea să nu abordeze direct România, putând acționa mai întâi în Bulgaria care este mai slab pregătită decât țara noastră. România, în ipoteza venirii la putere a unei conduceri extremiste, nu ar intra în război cu Rusia și ar permite Rusiei să folosească teritoriul său. Dar, în continuare, Ucraina va fi o nucă tare și Rusia va obliga România să lupte de partea sa la fel cum a făcut Germania în cel de-al Doilea Război Mondial, promițându-i că-i va da teritorii în Ucraina. Între timp, Ungaria, Slovacia, Serbia și Croația vor veni și ele la pachet în sprijinul Rusiei. Occidentul european va fi slăbit și, fără sprijinul american, va avea un viitor incert.
Dacă acest scenariu se va adeveri, întreaga Europă va simți acțiunile SUA ca pe o trădare, probabil cea mai mare din istoria de până acum. Aliații rămași ai SUA se vor întreba cât de mare încredere mai pot avea în ceea face administrația americană supusă la un nou test de stres, având în vedere că a cedat în Europa. SUA, având un tratat cu Rusia, nu vor fi amenințate de Rusia atâta timp cât președintele Trump sau un discipol de-al său vor conduce cu mână de fier. Rămâne, totuși, întrebarea ce câștigă China din acest joc? Probabil, Beijingul nu va risca în Pacific și va aștepta până când Rusia se va consolida în Europa. Dar, mai târziu, peste 10 – 15 ani când administrația Trump nu va mai fi, China va cere Rusiei să-i returneze serviciul și vor începe presiunile asupra SUA și dinspre Rusia. În acel moment, singura mișcare prin care SUA se pot salva este să renunțe la aliații și pozițiile sale din Pacific.
În oricare variantă din acest scenariu, cu grad mare de probabilitate, în care SUA nu mai sprijină Ucraina și Europa, nu vor putea fi prevenite războaiele și vor muri foarte, foarte mulți oameni. Ucraina va lupta pentru libertatea ei. România și/sau Bulgaria vor fi atrase în acest vârtej. Serbia se va considera îndreptățită să-și ia Kosovo înapoi, iar Turcia va reacționa. Ungaria are dispute istorice cu toți vecinii ei. Catalunia se va dori independentă, cu orice preț. Mai sunt și alte regiuni în Europa și în lume, deloc puține, care cred ele că au multe de reglat cu vecinii lor. Este calea spre furtuna perfectă. Numărul de morți înregistrat în al Doilea Război Mondial va fi o glumă în comparație cu ceea ce va urma.
Singura opțiune viabilă, prin care să se oprească războaiele viitoare, este ca SUA să preseze Rusia să se retragă din Ucraina, iar Ucraina să fie integrată în NATO. Alianța nord-atlantică poate fi desființată doar dacă Rusia și China se democratizează. Rusia și China, nu doar că se înarmează, ci și transformă popoarele lor și pe cele cucerite în arme, iar acest lucru trebuie oprit acum pentru că mai târziu va fi imposibil.
America măreață, în care toată planeta a investit încredere, speranță și cele mai creatoare minți, este cea care are curajul să-i preseze pe cei mari care au depășit limita.
Zelenski a cerut 20 de sisteme Patriot. SUA ar putea să anunțe că trimite 10 iar Europa alte 10. Nu ar exista semnal de presiune, descurajare și de solidaritate mai puternic decât acesta. Aviația ucraineană a început să lovească mai des ținte pe front. Probabil, este ca urmare a faptului că piloții ucraineni controlează mai bine avioanele F-16. Dacă Rusia nu se retrage, atunci SUA anunță că trimite și ea F-16 și poate chiar F-35. Ar fi cea mai măreață America din istorie, cu care toată lumea ar vrea să facă afaceri. Ar transmite peste tot semnalul clar că organizația BRICS este o joacă în comparație cu puterea Americii.
Dacă SUA nu au putut să-și îndeplinească direct obligațiile asumate în 1993 de garantare a independenței și integrității teritoriale a Ucrainei, și nimeni nu condamnă SUA pentru asta, atunci ar putea măcar să o susțină, fără să intervină direct în război, în a se apăra și în a-și recupera teritoriile ocupate ilegal. În acest demers, SUA au de partea lor toate normele de drept internațional iar Rusia, care a semnat acel tratat în 1993, le are împotrivă.
În acest moment, SUA împreună cu aliații lor au un avantaj uriaș militar, economic și în toate domeniile față de Rusia și China, probabil cel mai mare avantaj din istorie. În plus, Rusia a demonstrat o slabă pregătire a forțelor convenționale și o incapacitate uriașă de a folosi aviația. Pe de altă parte, SUA și aliații lor au arătat tehnologii militare foarte avansate care ar îngenunchea Rusia foarte rapid. Deci, administrația Trump are toate instrumentele la îndemână și tot sprijinul necesar pentru a pune condiții celui mai puternic și nu celui mai slab. A ezita sau a te întoarce împotriva aliaților tăi naturali, când ai cele mai bune cărți, aceasta este o eroare istorică.
Iar cei mai bogați oameni ai Americii ar trebui să se gândească că ei au fost posibili pentru că administrațiile americane anterioare și conducerile din Europa au ținut lumea liberă. Altfel, se neagă pe ei înșiși. De asemenea, cu toții, ar trebui să reflectăm asupra faptului că Alan Turing, prin mintea lui extraordinară, a contribuit, el singur, cu aproape 10% din întregul efortul de învingere a Germaniei naziste. Se consideră că munca lui la descifrarea mașinii Enigma a salvat foarte multe vieți și a scurtat războiul cu până la 2 ani. Era homosexual și, ca urmare a prejudecăților sociale de la acea vreme, s-a sinucis în 1954. Umanitatea încă nu poate estima cât de mult a pierdut prin dispariția prematură a lui Turing la doar 41 de ani.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Planul trimis de șeful Pentagonului conținea informații precise despre kiturile de arme, ținte și sincronizare.
Guvernul de la Varșovia plănuiește o investiție majoră care presupune înființarea unui întreg lanț de fabrici de muniție, anunță TVP.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
JD Vance ne arată cum să dinamitezi o alianță istorică în doar câteva săptămâni. Vicepreședintele SUA și-a ascuțit discursul cu privire la Groenlanda și Danemarca, din care face parte cea mai mare insulă din lume. De asemenea, Ambasada SUA de la București a repostat mesajul lui Vance de la Conferința de Securitate de la Munchen.
Peste 250 de cetățeni și rezidenți canadieni au semnat o petiție prin care solicită revocarea cetățeniei canadiene a miliardarului Elon Musk, acuzându-l că ar acționa împotriva intereselor naționale ale țării. Răspunsul lui Musk: „Canada nu este un stat real” (n.r. - artificial).
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Germania a confiscat un tanc petrolier învechit găsit plutind în derivă în largul coastei sale de nord în ianuarie, despre care se crede că face parte din "flota fantomă" folosită de Moscova pentru a eluda sancţiunile asupra petrolului rusesc, a informat vineri revista Der Spiegel, citând surse de securitate, relatează Agerpres și Reuters.
Joi seara, la finalul reuniunii Consiliului European, Preşedintele interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de precizări legate de procesul de reînarmare la care Europa s-a angajat.
Fiecare gospodărie franceză ar trebui să primească în această vară un manual de supraviețuire cu instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru amenințarea de război, criză de sănătate sau dezastru natural. Polonia pregătește și ea un fel de „ghid de criză” pentru cetățenii săi.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Ministerul de Externe rus a declarat miercuri că poliția din Republica Moldova a încălcat protocolul diplomatic prin blocarea intrărilor în ambasada sa din Chișinău, informează Agerpres și Reuters.
Departamentul american al Apărării intenționează să reducă numărul de soldați de la baza Guantanamo cu până la jumătate.
Pe 20 martie 2025, Parlamentul României va fi gazda Conferinței Romanian Industrial Defense Capabilities Assessment, un eveniment strategic menit să analizeze capacitatea industriei de apărare a României și pașii necesari pentru transformarea țării într-un hub regional al acestui sector.
Duminica trecută, sSute de mii de persoane au mărșăluit sâmbătă prin Belgrad, în cel mai mare protest de până acum.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
Potrivit celei mai recente analize a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, care a fost publicată marți, 18 martie, Rusia duce o campanie agresivă de subversiune și sabotaj împotriva unor obiective europene și americane din Europa.
Dezangajare istorică a SUA. Administrația președintelui american Donald Trump se gândește dacă SUA vor renunța la rolul de Comandant Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), pe care l-a deținut la cârma alianței timp de 75 de ani, de pe vremea președintelui Dwight Eisenhower, dezvăluie NBC, citând doi oficiali americani familiarizați cu situația.
Pe data de 20 martie 2025, de la ora 16:00, Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială va găzdui lansarea volumului „Lumea care nu mai vrea să aleagă. Asia Centrală și Caucaz – Realpolitik, societate și securitate", apărut la Editura Tritonic.
Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
Într-o eră a competiției tehnologice și militare atât de intensă, investițiile în capabilitățile aeriene au devenit prioritare pentru marile puteri ale lumii.
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Think-tank-ul britanic de renume RUSI a publicat un nou raport pe tema „mobilizării industriale” a Rusiei într-un război total îndreptat împotriva Ucrainei. Textul acestei lucrări acoperă, de asemenea, activitatea industriei de apărare a Ucrainei și a țărilor occidentale. Una dintre concluziile la care ajunge raportul RUSI este ca Rusia a crescut semnificativ producția de apărare în timpul invaziei Ucrainei, în timp ce statele europene membre ale NATO au avut dificultăți la acest capitol, în ciuda fondurilor disponibile.
Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
Momentul 24 februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, nu a fost suficient pentru a trezi Europa la realitate deși indiciile, că Rusia are un plan militar de refacere a URSS, erau de multă vreme la vedere. A fost nevoie de o zdruncinătură zdravănă dată de administrația Trump pentru ca națiunile europene să conștientizeze mai bine pericolul mare la care se expun dacă nu se pregătesc temeinic pentru apărare.
Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.
Un raport neobişnuit apărut în Rusia la 6 aprilie 2025 pune în lumină un moment rar de auto-reflexie militară al ruşilor. Institutul de Cercetare pentru Vehicule Blindate situat în Kubinka, lângă Moscova, și care funcționează în cadrul Ministerului rus al Apărării, a publicat un studiu detaliat intitulat ,,Rezultatele testelor de cercetare ale IFV Bradley M2A2 ODS SA''.
U.S. Army Contracting Command de la Redstone Arsenal a atribuit companiei Lockheed Martin Missiles and Fire Control, la 28 martie 2025, un contract IDIQ (indefinite-delivery, indefinite-quantity) cu o valoare maximă de 4,9 miliarde de dolari. Acest contract major începe cu un ordin de livrare pentru 400 de sisteme Precision Strike Missile (PrSM) Increment 1, marcând un pas înainte semnificativ în consolidarea capacității de atac de precizie cu rază lungă de acțiune a armatei SUA.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Rusia se adaptează. Industria de război învață din mers iar pentru ucraineni devine mai dificil de interceptat rachetele ruse, inclusiv cele hipersonice Kinjal, precum și dronele. Însă Ucraina e în permanent dialog cu partenerii occidentali care dezvoltă sisteme de apărare antiaeriană și îi informează cu privire la modul în care rușii se adaptează.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
României îi vor fi transferate definitiv avioanele F-16 Fighting Falcon pe care Olanda le-a dislocat aici, ca parte a Centrului de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Administrația Trump 2.0 a anunțat un război comercial al SUA împotriva întregii lumi prin impunerea de tarife mai multor state, inclusiv aliate, tarife ce se încep de la 10% și pot ajunge chiar și la 34%. E ceea ce președintele Donald Trump a numit „Ziua Eliberării”. Dar efectul pe termen mediu va lovi și industria de apărare din State.
Obuzierele autopropulsate coreene de 155 mm de tip K9 Thunder sunt alegerea pe care mai multe state din Flancul Estic și Nordul Europei au făcut-o pentru contracararea amenințării ruse. Inclusiv România.
S-a încercat de mai multe ori în ultimele luni „marea cu sarea”, în Marea Roșie. Nu mai târziu de luna trecută portavionul american USS Harry S. Truman a fost ținta rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au lansat rachete balistice și drone asupra portavionului american.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Un material video cu un Su-35, zburând foarte aproape de un F-35 american, a fost dat publicității recent. Materialul datează dintr-o misiune deasupra Arcticii, cel mai probabil în luna februarie. Imaginile sunt suprinse din cockpitul unui avion rusesc Su-35, cel mai promovat avion al industriei aeronautice din Rusia.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, lovind ținte de 14 ori în ultimele 24 de ore, în pofida unui moratoriu intermediat de SUA, relatează Agerpres și Reuters.
Un lunetist ucrainean a eliminat un infanterist rus cu un singur glonț tras cu o pușcă de calibrul 12,7 mm, aflat la o distanță de aproximativ 1,5 kilometri. Înregistrarea video și detaliile referitoare la modul în care a fost realizată acesta împușcătura au fost publicate pe canalul Gray Area Group.
Regatul Unit se află în plin proces de dezafectare a avioanelor Eurofighter Typhoon, care sunt versiunea cea mai veche denumită Tranche 1. Posibilitatea ca acestea să fie folosite pentru a consolida capabilităţile Forțele Aeriene Ucrainene a fost discutată de mai multe ori, dar ultima poziție cunoscută a Londrei rămâne neschimbată - acestea nu vor fi transferate în Ucraina. Un articol publicat de The Times a evidențiat adevărata soartă a acestor aeronave, explicând perfect această decizie.
Cel puţin 14 persoane şi-au pierdut viaţa şi 50 au fost rănite vineri într-un bombardament rus într-o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Krivoi Rog (centru), potrivit autorităţilor locale, fiind una dintre cele mai grave lovituri din ultimele săptămâni în Ucraina, relatează Agerpres, AFP şi Reuters. A fost lovit un parc în timp ce mai multe persoane se aflau la locul de joacă. Printre victime se numără din păcate și mulți copii, precum și părinți.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
