După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Forţele Armate Ucrainene. Statul Major General a vorbit despre situația de pe front la 11 mai. Sursa foto: General Staff Ukraine.
În esență, Washingtonul propune Kievului un troc dureros: cedarea teritorială și neutralitatea militară în schimbul unor garanții de securitate americane și a promisiunii reconstrucției economice.
Ceea ce dezvăluie documentul obținut de presă este o schimbare fundamentală de paradigmă. Dacă până acum doctrina occidentală se baza pe „nimic despre Ucraina fără Ucraina”, noul plan, orchestrat de emisarul Steve Witkoff și negociat discret cu reprezentanți ai Moscovei precum Kirill Dmitriev, pare să fi lăsat Kievul și partenerii europeni în afara parantezei decizionale.
Imaginea unei capitulări mascate

Planul propus nu cere doar o simplă înghețare a conflictului, ci o recunoaștere de facto a câștigurilor rusești. Detaliile sunt dure pentru administrația de la Kiev. Ucraina ar urma să cedeze controlul complet asupra regiunilor Donețk și Luhansk, precum și asupra Crimeei.
Mai mult, Kievul ar trebui să își retragă trupele chiar și din zonele pe care încă le controlează în Donețk, acestea urmând să devină o „zonă demilitarizată” recunoscută internațional ca teritoriu rusesc. În Herson și Zaporojie, liniile frontului ar îngheța pe pozițiile actuale.
În schimbul acestor amputări teritoriale, Statele Unite pun pe masă o garanție de securitate „de tip NATO”. Aceasta ar obliga Washingtonul și aliații să trateze orice nou atac rusesc ca un atac asupra comunității transatlantice, promițând o ripostă militară și economică decisivă.
Este, practic, un Articol 5 externalizat, oferit unei țări căreia i se interzice explicit, prin constituție, aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Astfel, Ucrainei i se cere să renunțe la umbrela NATO pentru a primi o umbrelă americană, în timp ce capacitatea sa proprie de apărare este limitată drastic. Planul plafonează forțele armate ucrainene la 600.000 de militari – o reducere semnificativă față de efectivele actuale de peste 800.000 – și interzice staționarea trupelor străine pe teritoriul ucrainean.
Deja a început reabilitarea Rusiei?
Poate cel mai controversat aspect al planului nu este cel teritorial, ci cel politic și economic. Documentul prevede reintrarea Rusiei în comunitatea internațională pe ușa din față. Se vorbește despre ridicarea etapizată a sancțiunilor, revenirea Moscovei în G8 și, șocant pentru victimele războiului, o amnistie generală pentru crimele de război comise de toate părțile.
Există aici o viziune tranzacțională specifică lui Donald Trump. Pacea este văzută ca un deal dintr-o afaceri: se înființează fonduri comune de investiții SUA-Rusia, se discută despre exploatarea resurselor din Arctica și se propune ca o parte din activele rusești înghețate să fie direcționate către un vehicul investițional comun.
Mesajul este clar: banii și stabilitatea piețelor primează în fața justiției internaționale. Rusia primește legitimitate și piețe de desfacere, iar Ucraina primește promisiunea unui „Fond de Dezvoltare” și acces preferențial pe piața UE.
Europa, spectatorul ignorat

Reacția Europei, prin vocea Kajei Kallas, care a insistat că orice pace trebuie să implice slăbirea Rusiei, pare să fi fost ignorată complet la Washington. Planul a fost elaborat fără consultarea reală a partenerilor europeni, deși aceștia sunt chemați să garanteze securitatea și să finanțeze reconstrucția.
Mai mult, documentul prevede staționarea avioanelor de luptă europene în Polonia, nu în Ucraina, consolidând ideea că Ucraina rămâne o zonă tampon, nu o parte integrată a Occidentului.
Pentru Volodimir Zelenski, acest plan reprezintă un coșmar politic și moral. Acceptarea lui ar însemna validarea ocupării teritoriului Ucrainei de către Rusia și renunțarea la obiectivul strategic al aderării la NATO, totul în schimbul cuvântului unui președinte american imprevizibil.
Respingerea planului riscă să lase Ucraina singură în fața unei mașinării de război rusești, fără sprijinul militar vital al SUA, într-un moment în care infrastructura energetică este la pământ.
Presiunea este imensă, mai ales că planul impune organizarea de alegeri în Ucraina în termen de 100 de zile de la semnare. Într-o țară traumatizată, cu milioane de refugiați și teritorii pierdute, un scrutin electoral ar putea destabiliza și mai mult societatea.
Acest „plan de pace” arată mai degrabă a capitulare gestionată. El consfințește faptul că, în viziunea noii administrații de la Washington, ordinea bazată pe reguli a luat sfârșit, fiind înlocuită de ordinea sferelor de influență.
Dacă acest document va deveni realitate, Vladimir Putin va fi obținut politic ceea ce nu a reușit pe deplin militar: blocarea expansiunii NATO și controlul asupra estului Ucrainei, totul cu binecuvântarea Casei Albe.

Acest articol reprezintă o opinie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News