Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Evoluţia relaţiilor diplomatice pe axa Kiev-Bucureşti | Analist ucrainean: România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Ziua de 24 februarie 2022 a schimbat în mod semnificativ percepția ucrainenilor, inclusiv viziunea acestora asupra țărilor vecine. Serhii Gerasimchuk, expert în cadrul ONG-ului ucrainean Foreign Policy Council “Ukrainian Prism”, susţine că o ''adevărată descoperire'' în acest context a fost România, care până acum a fost o adevărată ''terra incognita'' pentru majoritatea cetățenilor ucraineni. În ciuda faptului că România este membră a NATO și a UE era percepută de majoritatea cetăţenilor ucraineni ca un stat sărac, corupt și care are probleme cu minoritatea romă. Și, cel mai important, mult timp s-a presupus că Bucureștiul emite constant pretenții față de Ucraina: fie asupra minorității românești, fie asupra unor teritorii.  

Serhii Gerasimchuk aminteşte că, în timpul președinției lui Viktor Ianukovici, România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. În realitate, însă, României nu a emis niciodată pretențiile teritoriale față de Ucraina, iar în 2009 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a hotărât că României îi revine 9.700 km pătrați din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.

Cu toate acestea, din când în când, unii politicieni români exprimă revendicări teritoriale împotriva Ucrainei. Cel mai recent exemplu este cazul senatoarei Diana Şoşoacă, împotriva căreia Kievul ar putea impune sancțiuni.

*Diana Șoșoacă a fost inclusă pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune militară rusă, întocmește o listă cu persoanele care promovează propaganda statului rus sau atacă prin declarații suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu toate acestea, politicienii care au făcut astfel de declarații sunt de-a dreptul marginali și nu reprezintă forțele politice aflate la putere în România.

Expertul ucrainean precizează că românii nu au avut mult timp o părere bună despre ucraineni, considerându-i vecini săraci, cu probleme semnificative de corupție și dependență față de Rusia.

O trăsătură comună importantă a fost trecută cu vederea: în România, ca și în Ucraina, oamenilor nu le place Rusia.

,,Vecinii noștri sunt conștienți de faptul că amenințarea rusă este cauza instabilității din Marea Neagră, care afectează planurile și bunăstarea României'', spune Serhii Gerasimchuk într-o analiză publicată pe site-ul Eurointegration.com.

În plus, puțini oameni știu că Bucureștiul are propriile sale divergente de lungă durată cu rușii.

De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Rusiei și chiar a oferit Moscovei, spre păstrare, rezervele sale de aur, bijuteriile Reginei Maria a României și valorile Băncii Naționale.

Cu toate acestea, Revoluția Bolșevică a pus capăt speranțelor de returnare a tezaurului românesc, iar liderul "statului statului muncitores", Lenin, a decis că aurul românesc a fost confiscat de la burghezii români și că într-o zi va fi returnat "poporului muncitoresc".

După cum bine remarcă expertul ucrainean, chiar și sub Ceaușescu, românii nu munceau suficient de mult în ochii ruşilor, iar aurul nu a fost niciodată returnat, ceea ce a lăsat un gust amar în relația dintre România şi Rusia.

Kievul și Bucureștiul se descoperă reciproc: Deschiderea romanilor către Ucraina a început odată cu Revoluția Demnității din 2014.

Pe atunci, Maidanul le amintea românilor de evenimentele din 1989, când au răsturnat regimul sângeros al lui Nicolae Ceaușescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit-o definitiv: Ucraina nu este Rusia, ci luptă împotriva agresiunii ruse, iar acest lucru a început deja să spargă gheața la nivelul percepției colective.

Următorul declanșator au fost evenimentele din februarie 2022. A fost momentul în care România s-a deschis față de Ucraina. Începând cu 24 februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații de război ucraineni.

Până în martie 2023, peste 2 milioane de persoane au trecut granița româno-ucraineană. Dintre acestea, peste 120.000 au cerut protecție temporară în România.

Pe aeroportul din Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, a fost înființat un centru de primire și distribuire a ajutoarelor umanitare din Europa către Ucraina. În același timp, empatia românilor pentru ucraineni se reflectă în opinia publică.

Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainian Prism în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert din Ucraina și în cooperare cu compania de cercetare InfoSapiens, numărul celor care au o atitudine pozitivă față de Ucraina în România este de 52%.

77% dintre cetățenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar 72% dintre români susțin aderarea Ucrainei la NATO.

Interesant este și indicatorul privind disponibilitatea de a oferi și mai multă asistență militară Ucrainei. În România, cei care cred că Europa Centrală și statele baltice ar trebui să ofere și mai multă asistență militară Ucrainei ajung la 40%. Rezultate similare se regăsesc și în cazul asistenței economice - 41%.

,,Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice și mediul de afaceri din România și-au intensificat eforturile pentru a sprijini Ucraina. Portul românesc Constanța a devenit un punct de transbordare alternativ pentru exporturile ucrainene (în principal cereale și petrol) pe fondul blocadei navale a porturilor ucrainene'', remarcă expertul ucrainean.

În plus, potrivit ministrului român al Economiei, Florin Spataru, România intenționează să construiască o nouă fabrică de praf de pușcă și să creeze facilități pentru producția de muniție (nu doar conform standardelor NATO, ci și pentru a reface stocurile de arme din Ucraina folosite de forțele armate ucrainene în lupta cu Rusia), aminteşte Serhii Gerasimchuk.

România a luat, de asemenea, mai multe decizii politice importante. În noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat în favoarea Declarației Parlamentului României de condamnare a foametei deliberate (Holodomor) suferite de poporul ucrainean ca urmare a ocupației sovietice din 1932-1933.

Iar în 2023, Parlamentul României a aprobat, în ședința comună a celor două Camere, o declarație cu ocazia aniversării invaziei totale a Rusiei, care condamnă ferm războiul de agresiune al Rusiei și cere retragerea imediată a trupelor rusești.

 

Este sprijinul actual al României pentru Ucraina un fenomen temporar?



,,Este demn de remarcat faptul că, în timp ce într-o serie de țări vecine, următoarele alegeri ar putea duce la schimbări în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, acest lucru nu este cazul României. Acest lucru este important, deoarece anul acesta se așteaptă ca guvernul român să fie supus unei remanieri. Conform acordului de coaliție, postul de prim-ministru ar urma să treacă de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD)'', aminteşte expertul ucrainean.

Cu toate acestea, se pare că Ucraina nu are de ce să-și facă griji. Cetățenii români sunt în mare parte de partea ucrainenilior. Este destul de probabil ca politicienii să ţină cont de opinia cetăţenilor, iar Ministerul Afacerilor Externe va fi condus în continuare de Bogdan Aurescu. Acesta este ministru de externe din 2014 și a "supraviețuit" mai multor schimbări, menținând neschimbat cursul politicii externe a României. În plus, MAE român are o memorie instituțională bine dezvoltată, iar unul dintre secretarii de stat ai ministerului este Traian Laurențiu-Cristea, care a fost ambasadorul României în Ucraina în perioada 2005-2010 și este bine familiarizat cu problemele regionale.

Se poate argumenta că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate din România nu ar afecta sentimentul pro-ucrainean.

Singurul adversar potențial al sprijinului pentru Ucraina ar putea fi partidul populist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Deși nu a făcut niciodată declarații în mod deschis pro-rusești, narațiunile sale tind totuși să urmeze "metodologia" Kremlinului (partidul nu a susținut vaccinarea obligatorie împotriva COVID, iar acum susține în mod public ideea de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri diplomatice cu Rusia), iar în sondaje se află pe locul al treilea, după PNL și PSD, cu aproximativ 19%.

,,Cu toate acestea, este puțin probabil ca această forță politică să câștige alegerile, iar AUR a fost până acum prea toxic pentru că principalele partide politice să formeze o coaliție cu el. Putem spera că această tendință va continua, iar România va rămâne un aliat al Ucrainei'', remarcă expertul ucrainean.

În ceea ce privește teama cheie - revendicările teritoriale ale României, care au fost adesea văzute în Ucraina ca un obstacol cheie în calea alianței dintre cele două țări - putem spune cu siguranță că nu se vor întâmpla.

Partidul România Mare, care a fost principalul promotor al ideii unei "Românii Mari" care să includă atât Republica Moldova, cât și o parte din teritoriile ucrainene, a dispărut de pe scena politică. Nu mai este reprezentat în parlament din 2008.

Acum, nici măcar populiștii de la AUR nu-și permit să declare public pretenții teritoriale față de Ucraina.

Singura excepție este partidul marginal S.O.S. România, a cărui susținere se află în marja de eroare statistică. Iar singură reprezentantă a acestui partid în Senat, Diana Şoşoacă, ar putea fi inclusă pe lista de sancțiuni a Ucrainei după astfel de declarații, iar acest pas, în mod clar, nu va provoca reacţii din partea oficialilor de la București. Prin urmare, este puțin probabil să apară probleme de natura diplomatică între cele două ţări pe această temă.

Politicienii români, atât cei pro-guvernamentali, cât și cei din opoziție, separă destul de clar aceste probleme de susținerea Ucrainei în războiul purtat de Rusia.

În plus, acest război a reînnoit interesul pentru România însăși și a devenit un argument în favoarea încercărilor sale de a se poziționa ca bastion NATO la Marea Neagră.

Desigur, pe timp de pace, și mai ales în contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, este posibil ca vechile răni să fie redeschise în relațiile bilaterale.

,,Să luăm problema minorităților naționale. Când Ucraina a adoptat Legea educației, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Kiev. Vizită a avut loc abia în 2022, când liderul român a sosit în Ucraina împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz'', precizează Serhii Gerasimchuk.

În cadrul negocierilor privind aderarea Ucrainei la U.E, problema minorităților va apărea cu siguranță. Pentru România, acesta va fi cel mai bun moment pentru a aborda problema.

O altă problemă care se va afla pe ordinea de zi este cea a "limbii moldovenești". Bucureștiul dorește de mult timp că oficialii de la Kiev să nu mai recunoască limba moldovenească ca limbă separată.

Până acum, Ucraina a refuzat să facă acest lucru, invocând faptul că Moldova însăși nu a făcut un astfel de demers. Cu toate acestea, după "reforma lingvistică" pe care Chișinăul a realizat-o recent, Ucraina va rămâne fără argumente și va trebui să abordeze și această problemă.

În fine, dezacordurile de lungă durată ale părților cu privire la navigația în Delta Dunării nu au dispărut. Cu toate acestea, faptul că România s-a angajat să dialogheze cu Ucraina, mai degrabă decât să dea ultimatumuri, este o evoluție pozitivă. Spre deosebire de Ungaria, România nu a făcut demersuri pe căi multilaterale. Se poate chiar presupune că Bucureștiul nu se va opune aderării Ucrainei la NATO.

Prin urmare, există toate șansele ca Bucureștiul și Kievul să poată rezolva toate chestiunile problematice cu medierea U.E.

 

 

 

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Finlanda lansează un program de ajutor pentru Ucraina: Arme noi în valoare de 660 de milioane de euro şi nu armament vechi din stocurile armatei
Nu „dați Rusiei ceea ce își dorește” - Kaja Kallas critică excluderea posibilității ca Ucraina să devină stat membru NATO
SUA nu pariază toți banii pe bombardiere. Atacurile cu rază lungă „schimbă jocul” în războiul modern, dar SUA vor pierde dacă se bazează exclusiv pe ele
Marea Britanie este gata să trimită trupe și avioane în Ucraina. Keir Starmer: Este singura modalitate de a face pacea să dureze
Tudor Curtifan, redactorul șef al DefenseRomania, în dialog cu Daniel Fried, fost ambasador al SUA în Polonia
EXCLUSIV
Capcana lui Putin pentru SUA? Ambasadorul Daniel Fried: Nu trebuie să vin eu ca american să vă spun că nu puteți avea încredere în Rusia | Obiectiv EuroAtlantic
Primele efecte ale schimbării politicii externe a SUA: Oficialii europeni poartă discuții privind alocarea a „sute de miliarde de euro” pentru apărare
Pentru a contracara puterea militară rusă, Europa ar trebui să mobilizeze 300.000 de militari: Ne va costa mai mult dacă fiecare țară încearcă să se apere singură
Experiența Ucrainei cu dronele subacvatice este de natură să modeleze viitorul războiului naval: A fost prezentată oficial drona kamikaze TLK-150
În ochiul furtunii: Europa estimează câți ani vor dura pentru a înlocui pe deplin SUA în apărarea împotriva Rusiei
Ucraina este epuizată, dar frontul nu este atât de disperat încât să fie de acord cu orice acord: Elanul ofensivei rusești a fost rupt
Pentru ce scenariu se pregăteşte Polonia? Ministrul polonez al apărării a ordonat ca toate aeroporturile să fie pregătire pentru o utilizare duală civil-militară
SOVROM 2.0. Acordul pe resurse costă Ucraina mult peste 500 de miliarde. Narațiunea conform căreia „SUA fac mai mult” decât Europa, demontată chiar de chatbot-ul Grok al lui Musk
Dezinfectarea unui siloz de rachete aflat lângă orașul Derazhnya din centrul Ucrainei, 23 octombrie 1996. Sursa foto: Arhiva Radio Free Europe/AFP.
EXCLUSIV
Dezbaterea privind propria descurajare nucleară a Europei a intrat într-o „fază extrem de tensionată”: Repetarea Memorandumului de la Budapesta este de nedorit
Ambițiile Imperiului Rus: „Următoarele state vizate vor fi țările Pactului de la Varșovia, în special Polonia” - spune șeful spionajului militar ucrainean
Un scenariu cu adevărat încurajator: Fără ajutorul SUA, Ucraina ar putea menține ritmul actual al războiului până în vară
Exerciții militare ale Armatei chineze
EXCLUSIV
China își joacă, conștiincios, rolul de a îngusta viziunea SUA asupra securității mondiale
Trump și Macron au anunțat posibilitatea unei încetări a focului între Ucraina și Rusia în săptămânile următoare
„Marea Neagră în epoca Trump”. De ce România trebuie să preia o parte importantă din securitatea mării, dar vestea proastă e că nu prea avem o strategie
Ar trebui ca România să fie îngrijorată? Grecii anunță că SUA vor închide baza militară de la Alexandroupolis, după negocieri cu Rusia
În timp ce administraţia Trump este pregătită să abandoneze Ucraina, Europa trebuie să redefinească arhitectura globală de securitate
Șeful Pentagonului continuă seria declaraţiilor controversate: Accentul ar trebui să se pună pe acordul de pace în Ucraina, nu pe identificarea criminalilor de război
Statele Unite negociază „garanții indirecte” pentru securitatea Ucrainei și sunt pregătite să discute despre consolidarea frontierelor NATO
Mediterana fierbe pe un butoi de pulbere: Acuze de trădare după ce Turcia are mână liberă la avioane Eurofighter și rachete aer-aer Meteor
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța
EXCLUSIV
Cum ne coordonăm în caz de război major? De ce SUA nu și-a dorit niciodată cu adevărat o armată europeană independentă
Keith Kellogg a jucat rolul polițistului bun la Kiev: “Președintele Zelenski este un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”
Dacă SUA nu mai ajută Ucraina, Europa va avea nevoie de până la 350 de miliarde de dolari, iar 30 000 de militari nu sunt suficienți
Un NATO tot îngrijorat a organizat exerciții de luptă pe scară largă în România, pe măsură ce poziția SUA față de Europa se schimbă sub Trump
Europenii stau la masa copiilor. Șeful Rheinmetall explică de ce liderii europeni au fost lăsați pe dinafară
EXCLUSIV
România și sferele de influență. O lume multipolară: Cum vor juca SUA, Rusia, Europa sau China? Valentin Naumescu, la Obiectiv EuroAtlantic
Administraţia Trump duce presiunile asupra ucrainenilor la următorul nivel? Statele Unite ar fi întrerupt vânzările de arme către Ucraina

Ştiri Recomandate

Activități neobișnuite ale mijloacelor de cercetare aeriană americane deasupra Mării Negre: Pentru prima dată, după mai mulți ani, două avioane ale SUA au zburat simultan în regiune
O încetare a focului maritim în Marea Neagră, pe masa negocierilor Putin-Trump. Rusia acceptă să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei timp de 30 de zile
Intenţia Franței de a-și extinde umbrela nucleară este reală: Vor fi desfăşurate avioane de luptă cu focoase nucleare la granița cu Germania până în 2035
Europa strânge tot mai mult rândurile pentru a apăra democrația de tip occidental: Rusia și China folosesc „arsenale digitale masive”
Președinta Comisiei Europene, mesaj dur pentru europeni: ”Fiecare trebuie să înțeleagă ce este în joc”, Rusia se pregătește de o confruntare. Introducem Readiness 2030
Ce plan unelteşte Rusia cu adevărat? Moscova consideră că oprirea ajutorului american în timpul armistițiului din Ucraina este obiectivul său de bază
O schimbare a politicii SUA privind Groenlanda va încuraja Danemarca să acorde prioritate sistemelor europene de apărare aeriană în fața celor din Statele Unite?
Interferența rusă și războiul hibrid încearcă să se infiltreze în procesele electorale democratice din Europa: România capătă aspectul unui laborator geopolitic
Veste bună: Europa, la doar câțiva ani distanță de rachetele TP15 și RJ10 care străpung apărarea antiaeriană inamică. „Super rachete” pentru Super Rafale
Putin schimbă tactica și pregătește următoarea fază a războiului în timp ce „negociază” pacea. De ce crede Trump în Rusia?
Gen. Ben Hodges, fostul șef al forțelor americane în Europa, critică planul de pace impus de SUA
De teama unei invazii ruse, țările baltice și Polonia se vor retrage din Convenția privind minele antipersonal
De la F-16, tancuri Abrams la Patriot sau HIMARS : Peste 90% din achizițiile de arme ale României sunt din SUA. Politica ouălor în același coș american
Ucraina se apropie de momentul Dictatului? Trump vrea să recunoască Crimeea ca teritoriu al Federației Ruse și ar putea lua în considerare chiar și predarea portului Odesa
Schimbarea la față a Germaniei: Rusia a trezit puterea militară germană, în timp ce noua politică a SUA schimbă doctrina financiară. Merz nu mai crede în SUA
România sprijină accelerarea sprijinului militar european pentru Ucraina. Londra este gata să trimită trupe în Ucraina pe termen nelimitat
Israelul efectuează noi atacuri masive în Gaza pentru a forța Hamas să elibereze ostatici. Statele Unite, consultate înainte de raiduri
SUA și Franța sunt „la cuțite”. Francezii cer SUA să înapoieze Statuia Libertății pentru că nu îi mai reprezintă, în timp ce SUA amintesc că datorită lor Franța nu vorbește germana
Erdogan vrea o întâlnire cu Trump la Casa Albă
Statele Unite fac tot mai multe presiuni: Ucraina ar putea pierde teritorii în schimbul garanțiilor de securitate. Ce principii nu vrea Kievul să negocieze?
Ucraina confirmă prima utilizare în luptă a rachetei de croazieră Neptune cu rază de acțiune de 1.000 km
Militanții kurzi au doborât una dintre cel mai performante drone turceşti în Irak (Video)
“Radarele zburătoare” rusești A-50U au fost semnalate pe direcția Sumy: Apariția acestora în zonă poate indica pregătirea unor noi acțiuni ofensive în regiune
Militarii ucraineni laudă sistemul german de apărare aeriană IRIS-T după distrugerea a 15 rachete rusești în timpul unui singur atac
Franța nu doar că nu slăbește ajutorul pentru Ucraina, dar accelerează puternic: Mai multe avioane Mirage 2000-5F și posibilitatea ca alte țări să livreze și ele
Incendii cu miros de GRU: Sabotajele de anul trecut, din Polonia și de la magazinul IKEA din Vilnius, sunt legate
Încetarea efectivă a focului în Ucraina: Când lumea începe să își abată atenția de la război, rușii pot lansa din nou un nou atac
Australienii se asigură că vor primi „cea mai avansată navă de război din lume”. Parteneriatul cu SUA pentru submarinele nucleare merge înainte
Pericolul rus obligă Europa să militarizeze industria auto: Gigantul european MBDA va produce masiv pe baza infrastructurii fabricilor de mașini
Franța recunoaște că „vânează” armament rusesc, chiar și clandestin. Strategia SUA cu MiG-21, aplicată și de francezi
Algeria, care a semnat recent cu Rusia pentru Su-57, a primit și avioane Su-35. Devine al doilea client extern după China iar o a treia țară se pregătește și ea
Șoșoacă i-a scris lui Putin cerându-i teritorii ucrainene. Ambasada Ucrainei, șocată, condamnă declarațiile revanșarde ale Dianei Șoșoacă
pixel