Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Evoluţia relaţiilor diplomatice pe axa Kiev-Bucureşti | Analist ucrainean: România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Ziua de 24 februarie 2022 a schimbat în mod semnificativ percepția ucrainenilor, inclusiv viziunea acestora asupra țărilor vecine. Serhii Gerasimchuk, expert în cadrul ONG-ului ucrainean Foreign Policy Council “Ukrainian Prism”, susţine că o ''adevărată descoperire'' în acest context a fost România, care până acum a fost o adevărată ''terra incognita'' pentru majoritatea cetățenilor ucraineni. În ciuda faptului că România este membră a NATO și a UE era percepută de majoritatea cetăţenilor ucraineni ca un stat sărac, corupt și care are probleme cu minoritatea romă. Și, cel mai important, mult timp s-a presupus că Bucureștiul emite constant pretenții față de Ucraina: fie asupra minorității românești, fie asupra unor teritorii.  

Serhii Gerasimchuk aminteşte că, în timpul președinției lui Viktor Ianukovici, România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. În realitate, însă, României nu a emis niciodată pretențiile teritoriale față de Ucraina, iar în 2009 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a hotărât că României îi revine 9.700 km pătrați din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.

Cu toate acestea, din când în când, unii politicieni români exprimă revendicări teritoriale împotriva Ucrainei. Cel mai recent exemplu este cazul senatoarei Diana Şoşoacă, împotriva căreia Kievul ar putea impune sancțiuni.

*Diana Șoșoacă a fost inclusă pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune militară rusă, întocmește o listă cu persoanele care promovează propaganda statului rus sau atacă prin declarații suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu toate acestea, politicienii care au făcut astfel de declarații sunt de-a dreptul marginali și nu reprezintă forțele politice aflate la putere în România.

Expertul ucrainean precizează că românii nu au avut mult timp o părere bună despre ucraineni, considerându-i vecini săraci, cu probleme semnificative de corupție și dependență față de Rusia.

O trăsătură comună importantă a fost trecută cu vederea: în România, ca și în Ucraina, oamenilor nu le place Rusia.

,,Vecinii noștri sunt conștienți de faptul că amenințarea rusă este cauza instabilității din Marea Neagră, care afectează planurile și bunăstarea României'', spune Serhii Gerasimchuk într-o analiză publicată pe site-ul Eurointegration.com.

În plus, puțini oameni știu că Bucureștiul are propriile sale divergente de lungă durată cu rușii.

De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Rusiei și chiar a oferit Moscovei, spre păstrare, rezervele sale de aur, bijuteriile Reginei Maria a României și valorile Băncii Naționale.

Cu toate acestea, Revoluția Bolșevică a pus capăt speranțelor de returnare a tezaurului românesc, iar liderul "statului statului muncitores", Lenin, a decis că aurul românesc a fost confiscat de la burghezii români și că într-o zi va fi returnat "poporului muncitoresc".

După cum bine remarcă expertul ucrainean, chiar și sub Ceaușescu, românii nu munceau suficient de mult în ochii ruşilor, iar aurul nu a fost niciodată returnat, ceea ce a lăsat un gust amar în relația dintre România şi Rusia.

Kievul și Bucureștiul se descoperă reciproc: Deschiderea romanilor către Ucraina a început odată cu Revoluția Demnității din 2014.

Pe atunci, Maidanul le amintea românilor de evenimentele din 1989, când au răsturnat regimul sângeros al lui Nicolae Ceaușescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit-o definitiv: Ucraina nu este Rusia, ci luptă împotriva agresiunii ruse, iar acest lucru a început deja să spargă gheața la nivelul percepției colective.

Următorul declanșator au fost evenimentele din februarie 2022. A fost momentul în care România s-a deschis față de Ucraina. Începând cu 24 februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații de război ucraineni.

Până în martie 2023, peste 2 milioane de persoane au trecut granița româno-ucraineană. Dintre acestea, peste 120.000 au cerut protecție temporară în România.

Pe aeroportul din Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, a fost înființat un centru de primire și distribuire a ajutoarelor umanitare din Europa către Ucraina. În același timp, empatia românilor pentru ucraineni se reflectă în opinia publică.

Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainian Prism în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert din Ucraina și în cooperare cu compania de cercetare InfoSapiens, numărul celor care au o atitudine pozitivă față de Ucraina în România este de 52%.

77% dintre cetățenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar 72% dintre români susțin aderarea Ucrainei la NATO.

Interesant este și indicatorul privind disponibilitatea de a oferi și mai multă asistență militară Ucrainei. În România, cei care cred că Europa Centrală și statele baltice ar trebui să ofere și mai multă asistență militară Ucrainei ajung la 40%. Rezultate similare se regăsesc și în cazul asistenței economice - 41%.

,,Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice și mediul de afaceri din România și-au intensificat eforturile pentru a sprijini Ucraina. Portul românesc Constanța a devenit un punct de transbordare alternativ pentru exporturile ucrainene (în principal cereale și petrol) pe fondul blocadei navale a porturilor ucrainene'', remarcă expertul ucrainean.

În plus, potrivit ministrului român al Economiei, Florin Spataru, România intenționează să construiască o nouă fabrică de praf de pușcă și să creeze facilități pentru producția de muniție (nu doar conform standardelor NATO, ci și pentru a reface stocurile de arme din Ucraina folosite de forțele armate ucrainene în lupta cu Rusia), aminteşte Serhii Gerasimchuk.

România a luat, de asemenea, mai multe decizii politice importante. În noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat în favoarea Declarației Parlamentului României de condamnare a foametei deliberate (Holodomor) suferite de poporul ucrainean ca urmare a ocupației sovietice din 1932-1933.

Iar în 2023, Parlamentul României a aprobat, în ședința comună a celor două Camere, o declarație cu ocazia aniversării invaziei totale a Rusiei, care condamnă ferm războiul de agresiune al Rusiei și cere retragerea imediată a trupelor rusești.

 

Este sprijinul actual al României pentru Ucraina un fenomen temporar?



,,Este demn de remarcat faptul că, în timp ce într-o serie de țări vecine, următoarele alegeri ar putea duce la schimbări în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, acest lucru nu este cazul României. Acest lucru este important, deoarece anul acesta se așteaptă ca guvernul român să fie supus unei remanieri. Conform acordului de coaliție, postul de prim-ministru ar urma să treacă de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD)'', aminteşte expertul ucrainean.

Cu toate acestea, se pare că Ucraina nu are de ce să-și facă griji. Cetățenii români sunt în mare parte de partea ucrainenilior. Este destul de probabil ca politicienii să ţină cont de opinia cetăţenilor, iar Ministerul Afacerilor Externe va fi condus în continuare de Bogdan Aurescu. Acesta este ministru de externe din 2014 și a "supraviețuit" mai multor schimbări, menținând neschimbat cursul politicii externe a României. În plus, MAE român are o memorie instituțională bine dezvoltată, iar unul dintre secretarii de stat ai ministerului este Traian Laurențiu-Cristea, care a fost ambasadorul României în Ucraina în perioada 2005-2010 și este bine familiarizat cu problemele regionale.

Se poate argumenta că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate din România nu ar afecta sentimentul pro-ucrainean.

Singurul adversar potențial al sprijinului pentru Ucraina ar putea fi partidul populist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Deși nu a făcut niciodată declarații în mod deschis pro-rusești, narațiunile sale tind totuși să urmeze "metodologia" Kremlinului (partidul nu a susținut vaccinarea obligatorie împotriva COVID, iar acum susține în mod public ideea de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri diplomatice cu Rusia), iar în sondaje se află pe locul al treilea, după PNL și PSD, cu aproximativ 19%.

,,Cu toate acestea, este puțin probabil ca această forță politică să câștige alegerile, iar AUR a fost până acum prea toxic pentru că principalele partide politice să formeze o coaliție cu el. Putem spera că această tendință va continua, iar România va rămâne un aliat al Ucrainei'', remarcă expertul ucrainean.

În ceea ce privește teama cheie - revendicările teritoriale ale României, care au fost adesea văzute în Ucraina ca un obstacol cheie în calea alianței dintre cele două țări - putem spune cu siguranță că nu se vor întâmpla.

Partidul România Mare, care a fost principalul promotor al ideii unei "Românii Mari" care să includă atât Republica Moldova, cât și o parte din teritoriile ucrainene, a dispărut de pe scena politică. Nu mai este reprezentat în parlament din 2008.

Acum, nici măcar populiștii de la AUR nu-și permit să declare public pretenții teritoriale față de Ucraina.

Singura excepție este partidul marginal S.O.S. România, a cărui susținere se află în marja de eroare statistică. Iar singură reprezentantă a acestui partid în Senat, Diana Şoşoacă, ar putea fi inclusă pe lista de sancțiuni a Ucrainei după astfel de declarații, iar acest pas, în mod clar, nu va provoca reacţii din partea oficialilor de la București. Prin urmare, este puțin probabil să apară probleme de natura diplomatică între cele două ţări pe această temă.

Politicienii români, atât cei pro-guvernamentali, cât și cei din opoziție, separă destul de clar aceste probleme de susținerea Ucrainei în războiul purtat de Rusia.

În plus, acest război a reînnoit interesul pentru România însăși și a devenit un argument în favoarea încercărilor sale de a se poziționa ca bastion NATO la Marea Neagră.

Desigur, pe timp de pace, și mai ales în contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, este posibil ca vechile răni să fie redeschise în relațiile bilaterale.

,,Să luăm problema minorităților naționale. Când Ucraina a adoptat Legea educației, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Kiev. Vizită a avut loc abia în 2022, când liderul român a sosit în Ucraina împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz'', precizează Serhii Gerasimchuk.

În cadrul negocierilor privind aderarea Ucrainei la U.E, problema minorităților va apărea cu siguranță. Pentru România, acesta va fi cel mai bun moment pentru a aborda problema.

O altă problemă care se va afla pe ordinea de zi este cea a "limbii moldovenești". Bucureștiul dorește de mult timp că oficialii de la Kiev să nu mai recunoască limba moldovenească ca limbă separată.

Până acum, Ucraina a refuzat să facă acest lucru, invocând faptul că Moldova însăși nu a făcut un astfel de demers. Cu toate acestea, după "reforma lingvistică" pe care Chișinăul a realizat-o recent, Ucraina va rămâne fără argumente și va trebui să abordeze și această problemă.

În fine, dezacordurile de lungă durată ale părților cu privire la navigația în Delta Dunării nu au dispărut. Cu toate acestea, faptul că România s-a angajat să dialogheze cu Ucraina, mai degrabă decât să dea ultimatumuri, este o evoluție pozitivă. Spre deosebire de Ungaria, România nu a făcut demersuri pe căi multilaterale. Se poate chiar presupune că Bucureștiul nu se va opune aderării Ucrainei la NATO.

Prin urmare, există toate șansele ca Bucureștiul și Kievul să poată rezolva toate chestiunile problematice cu medierea U.E.

 

 

 

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

„Condamnate din start”: Motivul pentru care discuțiile Statele Unite-Rusia nu pot opri războiul din Ucraina
Psihologia slăbiciunii în UE: Europa pică cu brio testul Ucraina pe care singură și l-a impus. Când va renunța Europa la strategia ei eșuată?
„Singuri în fața tăvălugului”. Scenariul militar testat de NATO la Cincu: Câte săptămâni ar trebui să reziste România fără americani
Alianța Ankara-Cairo: Cum remodelează Turcia și Egiptul echilibrul de securitate în Orientul Mijlociu
Încă o provocare rusească la frontiera cu Polonia: Apărarea antiaeriană poloneză a fost alertată din cauza unor avioane MiG-31 prezente în apropierea graniței
Sfârșitul iluziilor și „pacea de necesitate”. Are dreptate generalul ucrainean Valeri Zalujnîi când vorbește despre o victorie incompletă a Ucrainei?
Dincolo de mirajul celor 250 de avioane: De ce Ucraina trebuie să aleagă pragmatismul în fața ,,vitrinei occidentale'' de aeronave de luptă
Viktor Orban continuă să facă opinie separată în cadrul UE: După o vizită la Moscova, premierul ungar a spus că Ucraina trebuie să redevină o zonă tampon între NATO și Rusia
Tensiuni militare în Caraibe: SUA declară spațiul aerian venezuelean „închis” și mobilizează avioane F-35 împotriva regimului Maduro
Războiul din umbră al Rusiei se mută la Marea Baltică: De ce au devenit porturile germane noua țintă predilectă a spionajului rusesc
Avem dovada (Foto/Video): Ucraina a deschis oficial vânătoarea „flotei fantomă” în Marea Neagră. Imaginile care arată cum dronele Sea Baby au lovit petrolierele Rusiei
Dezinfectarea unui siloz de rachete aflat lângă orașul Derazhnya din centrul Ucrainei, 23 octombrie 1996. Sursa foto: Arhiva Radio Free Europe/AFP.
EXCLUSIV
Cum plătește Ucraina prețul naivității din 1994: A dat stocul de arme nucleare pe o bucată de hârtie, iar acum i se cere o amputare teritorială
Cum să supraviețuiești lângă Rusia: Estonia rescrie programa școlară și transformă pilotajul dronelor într-o competență vitală de apărare națională
Umilința scutului antiaerian rusesc: Dronele ucrainene au spulberat sistemele Buk și Tor, vitale pentru Kremlin. De ce devine Rusia vulnerabilă în propriul teritoriu
Mitul „Sarmat” s-a prăbușit din nou (FOTO/VIDEO): Eșecul catastrofal de la poligonul rusesc Yasny dovedește că șantajul nuclear al Rusiei nu are acoperire tehnică
Putin, odă pentru Orban care provoacă frisoane: Relațiile bilaterale, cele mai bune din istorie. Între timp, România vrea Lynx jumătate "made in Hungary"
Căderea lui Andrii Yermak: Când lupta anticorupție lovește chiar în mâna dreaptă a lui Zelenski, în cel mai vulnerabil moment al războiului
Ukrainian Army. Photo credit: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Mai există Ucraina ca stat pentru Statele Unite sau a rămas doar un teritoriu de negociat: Cum s-a ajuns la amputarea teritoriilor ucrainene de dragul Rusiei?
Cercul de foc din Caraibe se strânge: Cum transformă Statele Unite lupta antidrog într-un asediu tăcut la adresa Venezuelei
Lynk KF41 / rheinmetall
EXCLUSIV
Paradoxul periculos al reînarmării Europei: Cum logica „fiecare pentru el” riscă să slăbească NATO exact când amenințarea Rusiei este mai mare
O pace falsă pentru un viitor război prelungit?: De ce transformă Vladimir Putin ,,planul american'' într-un ultimatum pentru capitularea totală a Ucrainei
Mesagerul de serviciu al Kremlinului: Cum folosește Putin „pionul” Lukașenko pentru a șantaja Ucraina cu pierderea totală a litoralului dacă refuză planul Trump
Este NATO pregătită dacă Rusia atacă „mâine”? Planul militar german „OPLAN DEU” dezvăluie vulnerabilitățile critice ale Europei
Avertismentul generalului Ben Hodges: De ce abandonarea Europei ar fi o „eroare de calcul fatală” pentru economia SUA. Iluzia păcii prin concesii teritoriale
Cum văd rușii România, deja a doua putere militară din Est. Suntem pe locul 10 în topul statelor ostile și anticipează F-35, bombardiere B-52 și avioane AWACS dislocate aici
Între sabotaj și acaparare forțată: Strategia Rusiei pentru preluarea controlului centralei nucleare de la Zaporojie
Vladimir Putin ordonă „rusificarea” totală a teritoriilor anexate din Ucraina: Planul strategic până în 2036 pentru ștergerea identității ucrainene
Rachete antiaeriene MANPAD Mistral pentru Armata României. Ce prevede contractul de peste 600 de milioane de euro semnat cu Franța
Rusia a trezit colosul militar german. Pe lângă achiziții de F-35 sau Patriot, nemții vin cu o idee bună și pentru România: Veterani ucraineni împărășesc experiența de luptă împotriva Rusiei
UE, pe două voci în relația cu Israelul: De ce statele care critică Israelul sunt mai agresive și vocale? Ambasadoarea Israelului în Ungaria: UE nu sprijină Hamas. Dar sprijină Fatah

Ştiri Recomandate

Avionul care nu a mai fost: De ce au renunțat SUA la YF-23 „Văduva Neagră” schimbând istoria aviației militare. Eșecul proiectului a însemnat nașterea F-22
Fără submuniții. SUA testează la 112 km ER GMLRS, soluția modernă care înlocuiește muniția cu dispersie
Rusia a crescut numărul trupelor din Ucraina la 710.000 de oameni pentru o ofensivă strategică. Cu "Generalul Iarnă“ la ușă, mișcarea Rusiei ar putea fi cu două tăișuri
Ucraina și SUA au pregătit versiuni preliminare privind garanțiile de securitate și sfârșitul războiului
Rușii se laudă cu al treilea motor pentru avionul de vânătoare Su-57. În sfârșit de generația a cincea?
Serbia confirmă că rușii de la Gazprom negociază cu compania maghiară MOL vânzarea participați sale deținută la NIS în Serbia
Șeful Marinei Regale Britanice avertizează că "rușii investesc miliarde" în construcția de submarine
20 de nave "clasa Trump". Președintele SUA anunță un proiect major pentru Marină: "Vor fi cele mai mari din istoria omenirii”
Atac masiv al rușilor înainte de Crăciun: Au fost lovite ținte atât de la frontiera cu România, cât și din vestul Ucrainei
Grecia desfășoară rachete israeliene Spike NLOS în insulele din Egee și la granița cu Turcia, pe fondul tensiunilor cu Ankara
Armata germană va folosi pistoale de la CZ; compania cehă e gata să furnizeze și României armament individual de luptă
Estonia completează stocul de HIMARS cu sisteme sud-coreene Chunmoo. Oficialii baltici spun care sunt principalele diferențe
Franța pregătește urmașul pentru Charles de Gaulle și va lansa în 2038 cel mai mare portavion construit vreodată în Europa
Pot avioanele F-35 și rachetele Tomahawk să sperie cu adevărat Rusia? Cum se inspiră SUA din nouă precedente celebre când oferă garanții pentru Ucraina
Teste finale pentru SAMP/T NG, eficient împotriva Kinjal. Franța și Italia vor primi la anul sistemul european antirachetă SAMP/T NG
Dublă lovitură primită de ruși: Încă două avioane Sukhoi lovite pe pista aerodromului / Un general din Statul Major, ucis la Moscova
Cel mai bun tanc german Leopard 2 se "fabrică" în Cehia: Sute de Leopard 2A8 vor avea carena produsă de Tatra Defence
Armata rusă, sursă foto: Ministerul Apărării din Rusia
EXCLUSIV
De ce a intensificat Rusia loviturile pe frontul din Ucraina chiar înainte de Crăciun
Consolidarea flancului estic: Compania Raytheon livrează României echipamente suplimentare Patriot în cadrul unui contract de 168 milioane dolari
Germania autorizează sabotajul extern: Serviciul Federal de Informații (BND) trece la misiuni ofensive împotriva amenințărilor hibride
„Războiul Stelelor” în varianta Armatei SUA: 50.000 de „droizi de luptă” Phantom vor schimba fața infanteriei americane până în 2027
Gata cu „navele fantomă” ale Venezuelei (VIDEO): Forțele americane au trecut la interceptarea directă a petrolierelor în apele internaționale
„Alternativele la sprijinul SUA sunt incerte”. Ucraina recunoaște neputința Europei: De ce doar „forța” lui Trump mai poate opri Rusia
Medicul Ana Maria Alexandra Stănescu a fost decorată de Statul Major al Apărării pentru merite profesionale
Războiul se apropie și mai mult de frontiera României: Zelenski confirmă că, prin loviturile repetate din regiunea Odesa, rușii vor să separe Ucraina de Marea Neagră
Rachete de milioane VS. drone de 35.000 de dolari: Cum a transformat UŞ Navy navele de coastă în „platforme purtătoare de drone” kamikaze (VIDEO)
Vigilență sporită în Marea Neagră: O aeronavă americană P-8A Poseidon a scanat din nou Peninsula Crimeea și Baza Navală Novorossiysk
Rusia, bună de plată? Grecia s-a alăturat oficial Comisiei Internaționale care va stabili despăgubirile pentru Ucraina
Dronele ucrainene au lovit baza aeriană Belbek pentru a doua oară într-o săptămână: Două avioane rusești Su-27 distruse
Schimbare de discurs la Praga? Ministrul ceh al Apărării: „Suntem de partea Ucrainei, Rusia este agresorul”
Digitizarea ,,bătrânului'' F-16: Cum X-62 VISTA și Proiectul VENOM construiesc viitorul aviației autonome în cadrul Forțelor Aeriene ale SUA
Ucraina atinge pragul de 1.000 de drone interceptoare pe zi: Soluția de 2.500 de dolari care înlocuiește rachetele scumpe în lupta contra UAV-urilor Shahed
pixel