Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Evoluţia relaţiilor diplomatice pe axa Kiev-Bucureşti | Analist ucrainean: România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Ziua de 24 februarie 2022 a schimbat în mod semnificativ percepția ucrainenilor, inclusiv viziunea acestora asupra țărilor vecine. Serhii Gerasimchuk, expert în cadrul ONG-ului ucrainean Foreign Policy Council “Ukrainian Prism”, susţine că o ''adevărată descoperire'' în acest context a fost România, care până acum a fost o adevărată ''terra incognita'' pentru majoritatea cetățenilor ucraineni. În ciuda faptului că România este membră a NATO și a UE era percepută de majoritatea cetăţenilor ucraineni ca un stat sărac, corupt și care are probleme cu minoritatea romă. Și, cel mai important, mult timp s-a presupus că Bucureștiul emite constant pretenții față de Ucraina: fie asupra minorității românești, fie asupra unor teritorii.  

Serhii Gerasimchuk aminteşte că, în timpul președinției lui Viktor Ianukovici, România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. În realitate, însă, României nu a emis niciodată pretențiile teritoriale față de Ucraina, iar în 2009 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a hotărât că României îi revine 9.700 km pătrați din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.

Cu toate acestea, din când în când, unii politicieni români exprimă revendicări teritoriale împotriva Ucrainei. Cel mai recent exemplu este cazul senatoarei Diana Şoşoacă, împotriva căreia Kievul ar putea impune sancțiuni.

*Diana Șoșoacă a fost inclusă pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune militară rusă, întocmește o listă cu persoanele care promovează propaganda statului rus sau atacă prin declarații suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu toate acestea, politicienii care au făcut astfel de declarații sunt de-a dreptul marginali și nu reprezintă forțele politice aflate la putere în România.

Expertul ucrainean precizează că românii nu au avut mult timp o părere bună despre ucraineni, considerându-i vecini săraci, cu probleme semnificative de corupție și dependență față de Rusia.

O trăsătură comună importantă a fost trecută cu vederea: în România, ca și în Ucraina, oamenilor nu le place Rusia.

,,Vecinii noștri sunt conștienți de faptul că amenințarea rusă este cauza instabilității din Marea Neagră, care afectează planurile și bunăstarea României'', spune Serhii Gerasimchuk într-o analiză publicată pe site-ul Eurointegration.com.

În plus, puțini oameni știu că Bucureștiul are propriile sale divergente de lungă durată cu rușii.

De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Rusiei și chiar a oferit Moscovei, spre păstrare, rezervele sale de aur, bijuteriile Reginei Maria a României și valorile Băncii Naționale.

Cu toate acestea, Revoluția Bolșevică a pus capăt speranțelor de returnare a tezaurului românesc, iar liderul "statului statului muncitores", Lenin, a decis că aurul românesc a fost confiscat de la burghezii români și că într-o zi va fi returnat "poporului muncitoresc".

După cum bine remarcă expertul ucrainean, chiar și sub Ceaușescu, românii nu munceau suficient de mult în ochii ruşilor, iar aurul nu a fost niciodată returnat, ceea ce a lăsat un gust amar în relația dintre România şi Rusia.

Kievul și Bucureștiul se descoperă reciproc: Deschiderea romanilor către Ucraina a început odată cu Revoluția Demnității din 2014.

Pe atunci, Maidanul le amintea românilor de evenimentele din 1989, când au răsturnat regimul sângeros al lui Nicolae Ceaușescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit-o definitiv: Ucraina nu este Rusia, ci luptă împotriva agresiunii ruse, iar acest lucru a început deja să spargă gheața la nivelul percepției colective.

Următorul declanșator au fost evenimentele din februarie 2022. A fost momentul în care România s-a deschis față de Ucraina. Începând cu 24 februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații de război ucraineni.

Până în martie 2023, peste 2 milioane de persoane au trecut granița româno-ucraineană. Dintre acestea, peste 120.000 au cerut protecție temporară în România.

Pe aeroportul din Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, a fost înființat un centru de primire și distribuire a ajutoarelor umanitare din Europa către Ucraina. În același timp, empatia românilor pentru ucraineni se reflectă în opinia publică.

Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainian Prism în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert din Ucraina și în cooperare cu compania de cercetare InfoSapiens, numărul celor care au o atitudine pozitivă față de Ucraina în România este de 52%.

77% dintre cetățenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar 72% dintre români susțin aderarea Ucrainei la NATO.

Interesant este și indicatorul privind disponibilitatea de a oferi și mai multă asistență militară Ucrainei. În România, cei care cred că Europa Centrală și statele baltice ar trebui să ofere și mai multă asistență militară Ucrainei ajung la 40%. Rezultate similare se regăsesc și în cazul asistenței economice - 41%.

,,Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice și mediul de afaceri din România și-au intensificat eforturile pentru a sprijini Ucraina. Portul românesc Constanța a devenit un punct de transbordare alternativ pentru exporturile ucrainene (în principal cereale și petrol) pe fondul blocadei navale a porturilor ucrainene'', remarcă expertul ucrainean.

În plus, potrivit ministrului român al Economiei, Florin Spataru, România intenționează să construiască o nouă fabrică de praf de pușcă și să creeze facilități pentru producția de muniție (nu doar conform standardelor NATO, ci și pentru a reface stocurile de arme din Ucraina folosite de forțele armate ucrainene în lupta cu Rusia), aminteşte Serhii Gerasimchuk.

România a luat, de asemenea, mai multe decizii politice importante. În noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat în favoarea Declarației Parlamentului României de condamnare a foametei deliberate (Holodomor) suferite de poporul ucrainean ca urmare a ocupației sovietice din 1932-1933.

Iar în 2023, Parlamentul României a aprobat, în ședința comună a celor două Camere, o declarație cu ocazia aniversării invaziei totale a Rusiei, care condamnă ferm războiul de agresiune al Rusiei și cere retragerea imediată a trupelor rusești.

 

Este sprijinul actual al României pentru Ucraina un fenomen temporar?



,,Este demn de remarcat faptul că, în timp ce într-o serie de țări vecine, următoarele alegeri ar putea duce la schimbări în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, acest lucru nu este cazul României. Acest lucru este important, deoarece anul acesta se așteaptă ca guvernul român să fie supus unei remanieri. Conform acordului de coaliție, postul de prim-ministru ar urma să treacă de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD)'', aminteşte expertul ucrainean.

Cu toate acestea, se pare că Ucraina nu are de ce să-și facă griji. Cetățenii români sunt în mare parte de partea ucrainenilior. Este destul de probabil ca politicienii să ţină cont de opinia cetăţenilor, iar Ministerul Afacerilor Externe va fi condus în continuare de Bogdan Aurescu. Acesta este ministru de externe din 2014 și a "supraviețuit" mai multor schimbări, menținând neschimbat cursul politicii externe a României. În plus, MAE român are o memorie instituțională bine dezvoltată, iar unul dintre secretarii de stat ai ministerului este Traian Laurențiu-Cristea, care a fost ambasadorul României în Ucraina în perioada 2005-2010 și este bine familiarizat cu problemele regionale.

Se poate argumenta că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate din România nu ar afecta sentimentul pro-ucrainean.

Singurul adversar potențial al sprijinului pentru Ucraina ar putea fi partidul populist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Deși nu a făcut niciodată declarații în mod deschis pro-rusești, narațiunile sale tind totuși să urmeze "metodologia" Kremlinului (partidul nu a susținut vaccinarea obligatorie împotriva COVID, iar acum susține în mod public ideea de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri diplomatice cu Rusia), iar în sondaje se află pe locul al treilea, după PNL și PSD, cu aproximativ 19%.

,,Cu toate acestea, este puțin probabil ca această forță politică să câștige alegerile, iar AUR a fost până acum prea toxic pentru că principalele partide politice să formeze o coaliție cu el. Putem spera că această tendință va continua, iar România va rămâne un aliat al Ucrainei'', remarcă expertul ucrainean.

În ceea ce privește teama cheie - revendicările teritoriale ale României, care au fost adesea văzute în Ucraina ca un obstacol cheie în calea alianței dintre cele două țări - putem spune cu siguranță că nu se vor întâmpla.

Partidul România Mare, care a fost principalul promotor al ideii unei "Românii Mari" care să includă atât Republica Moldova, cât și o parte din teritoriile ucrainene, a dispărut de pe scena politică. Nu mai este reprezentat în parlament din 2008.

Acum, nici măcar populiștii de la AUR nu-și permit să declare public pretenții teritoriale față de Ucraina.

Singura excepție este partidul marginal S.O.S. România, a cărui susținere se află în marja de eroare statistică. Iar singură reprezentantă a acestui partid în Senat, Diana Şoşoacă, ar putea fi inclusă pe lista de sancțiuni a Ucrainei după astfel de declarații, iar acest pas, în mod clar, nu va provoca reacţii din partea oficialilor de la București. Prin urmare, este puțin probabil să apară probleme de natura diplomatică între cele două ţări pe această temă.

Politicienii români, atât cei pro-guvernamentali, cât și cei din opoziție, separă destul de clar aceste probleme de susținerea Ucrainei în războiul purtat de Rusia.

În plus, acest război a reînnoit interesul pentru România însăși și a devenit un argument în favoarea încercărilor sale de a se poziționa ca bastion NATO la Marea Neagră.

Desigur, pe timp de pace, și mai ales în contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, este posibil ca vechile răni să fie redeschise în relațiile bilaterale.

,,Să luăm problema minorităților naționale. Când Ucraina a adoptat Legea educației, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Kiev. Vizită a avut loc abia în 2022, când liderul român a sosit în Ucraina împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz'', precizează Serhii Gerasimchuk.

În cadrul negocierilor privind aderarea Ucrainei la U.E, problema minorităților va apărea cu siguranță. Pentru România, acesta va fi cel mai bun moment pentru a aborda problema.

O altă problemă care se va afla pe ordinea de zi este cea a "limbii moldovenești". Bucureștiul dorește de mult timp că oficialii de la Kiev să nu mai recunoască limba moldovenească ca limbă separată.

Până acum, Ucraina a refuzat să facă acest lucru, invocând faptul că Moldova însăși nu a făcut un astfel de demers. Cu toate acestea, după "reforma lingvistică" pe care Chișinăul a realizat-o recent, Ucraina va rămâne fără argumente și va trebui să abordeze și această problemă.

În fine, dezacordurile de lungă durată ale părților cu privire la navigația în Delta Dunării nu au dispărut. Cu toate acestea, faptul că România s-a angajat să dialogheze cu Ucraina, mai degrabă decât să dea ultimatumuri, este o evoluție pozitivă. Spre deosebire de Ungaria, România nu a făcut demersuri pe căi multilaterale. Se poate chiar presupune că Bucureștiul nu se va opune aderării Ucrainei la NATO.

Prin urmare, există toate șansele ca Bucureștiul și Kievul să poată rezolva toate chestiunile problematice cu medierea U.E.

 

 

 

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Suedia aprobă un ajutor militar record pentru Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană, artilerie și comunicații prin satelit
China lansează exerciții militare în jurul Taiwanului, care seamănă o blocadă navală. Filipine: Dacă i se întâmplă ceva Taiwanului, noi vom fi implicaţi
Dacă nu se acționează, „este doar retorică”: Statele baltice nu se grăbesc să se rupă de SUA şi sunt sceptice cu privire la leadershipul Vest-European
Europa trebuie să se descurce singură. Descurajarea Rusiei nu este o prioritate americană, arată un document secret al Pentagonului
Controlul Arcticii trece și prin Finlanda. SUA va cumpăra spărgătoare de gheață de la principalul producător al acestui tip de nave
Olandezii nu se mint singuri și avertizează: Putin are nevoie doar de un an pentru a mobiliza o armată uriașă împotriva NATO
Canada intră în bătălia pentru Arctica, investind miliarde de dolari în tehnologie pe care puțin o au: Radare JORN cu bătaie peste orizont
Două escadrile „vecine”: De ce baza celei de-a treia escadrile de F-16 a României va fi la Kogălniceanu, la doar 90 de km de cea de-a doua?
Grupul de Luptă al NATO din România se află sub comanda Franței. În acest sens francezii au dislocat în România tehnică militară, printre care tancuri franceze Leclerc și blindate. Sursa foto: Twitter French Forces in Romania.
EXCLUSIV
În mâinile cui lăsăm apărarea Europei: Franța manifestă voinţă, dar are capacitatea necesară pentru a coordona inițiativele de apărare la nivel european?
Ne mai putem baza pe umbrela nucleară a SUA? Noile abordări americane de politică externă ar putea crește numărul puterilor nucleare la 25 de state
Presa sârbă anunță că Belgradul și Budapesta ar putea intra în alianță militară, ca răspuns la acordul recent semnat între Croația, Albania și Kosovo
Incertitudine cu privire la tancurile Abrams australiene donate Ucrainei: Joaca lui Donald Trump de-a asistența militară a dus la blocarea unui hub logistic din Polonia
De ce a renunțat Ucraina la arme nucleare deși știa că Rusia va ataca. Ioana Bercean: Dreptul internațional e cea mai înșelată mireasă
Germania aprobă un pachet major de ajutor militar pentru Ucraina, după luni de amânări: Mai multe rachete şi sisteme de apărare aeriană Iris-T pe ucraineni
Europa, plan pentru a prelua mai mult din responsabilitatea SUA în NATO: Ar fi nevoie de cinci până la zece ani de creștere a cheltuielilor pentru a înlocui majoritatea capacităților militare
A 68 a comemorare a Zilei Z / U.S. Army photo by Staff Sgt. Sharilyn Wells
EXCLUSIV
Cum s-a ajuns în acest moment periculos al istoriei? Marile puteri mondiale nu ascultă de calculele obișnuite de realpolitik mai ales în momentele critice
SUA forțează alegerile în Ucraina. Trimisul special american susține că autoritățile ucrainene vor organiza alegeri prezidențiale, deși Kievul nu confirmă
O campanie rusească de dezinformare, născută în laboratoarele Kremlinului, a vizat publicul britanic: Ruşii copiază paginile unor ziare locale pentru a răspândi false povești despre Ucraina
Rusia pretinde deja dreptul la Insulele Svalbard: Justifică această abordare prin interesul faţă de consolidarea poziției sale în Arctica și „negocierile geopolitice” aferente cu Statele Unite
Rusia nu poate ascunde acest dezastru nici dacă vrea: Baza bombardierelor rusești Tu-95MS și Tu-160 a suferit pagube majore în urma unui atac ucrainean cu drone (Foto)
Singura modalitate reală de a descuraja Rusia este de a „militariza Ucraina până în dinți”: Dacă dai dovadă de orice formă de slăbiciune față de Rusia, aceasta va profita de ea
Întâlnire Pavel-Zelenski: “Republica Cehă este alături de Ucraina și sprijină aderarea acesteia la UE și NATO”
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include aviație și forțe navale aliate: România şi Polonia sunt elemente centrale ale unei strategii gândite la Londra
Parlamentul german, vot istoric: Berlinul are liber la investiții în apărare de sute de miliarde de euro
Rusia, o amenințare fundamentală la adresa securității Europei | UE se pregătește să facă faţă unui posibile agresiuni: Comisia Europeană stabilește politica de apărare pentru 2030
Macron propune înlocuirea avioanelor F-35 cu Rafale: Trebuie să oferim alternative europene țărilor obișnuite cu echipamentele militare americane
Ucrainenii nu slăbesc atacurile asupra bazei ruse Engels (Foto/Video): Depozitul cu rachete de croazieră pentru bombardierele Tu-95 si Tu-160 a fost lovit puternic cu drone
UE anunță Strategia pentru oțel și aluminiu. Planul va fi coloana vertebrală pentru reînarmarea Europei
Ucraina împărtășește pentru prima dată experiența de luptă avută cu FrankenSAM (Foto): Vechiul sistem de apărare antiaeriană Buk a primit rachete RIM-7
Poate Europa să înlocuiască F-35? Deocamdată pare imposibil, niciunul dintre cele trei de avioane europene nu are capacități de generația a 5-a

Ştiri Recomandate

Cum să demontezi democrația: Lecții pe care aspiranții la autocrați le pot învăța de la Orban al Ungariei
China testează o bombă non-nucleară cu hidrogen pe fondul creșterii tensiunilor în Indo-Pacific
Nici măcar ucrainenii nu știu ce au distrus (Video). Un monstru blindat pe șine, lovit inteligent sub „burtă” în Rusia, în cel mai vulnerabil punct
O solicitare a Ucrainei care aproape a şocat mediul politic european: Germania, rugată să transfere 30% din activele sale militare către armata ucraineană
S-au înecat la mal? Cine și de ce blochează pe ultima sută de metri achiziția Turciei de avioane Eurofighter, într-un moment dificil pentru aviația militară turcă
Dacă negocierile comerciale eșuează și Trump impune tarifele, UE amenință SUA cu restricții la unele exporturi europene către State
Bombardarea Yemenului pe Signal ia amploare. Hegseth, șeful Pentagonului, mai avea un grup de Signal cu familie și prieteni unde oferea informații clasificate
Armistițiul de Paște propus de Putin, doar un exercițiu de imagine: “Este un spectacol cu un singur spectator - Donald Trump”
Încă un Bradley, capturat în Ucraina. "Ucigașul de tancuri", prezentat de ruși ca un mare trofeu
Rușii încă visează la Transnistria, dar recunosc că “deocamdată, nu avem resurse pentru a captura Odesa și Mîkolaiv”
România va avea șapte sisteme PATRIOT. Ce știm despre programul de rachete și care sunt necunoscutele
Britanicii au ridicat două Eurofighter de două ori în doar 48 de ore pentru a intercepta avioane rusești care se apropiau de frontiera NATO
Lagăre de reeducare și uniforme militare rusești - drama copiilor ucraineni răpiți de Mama Rusie
Su-57 visează la performanțele F-35, dar rușii mizează pe cifre. Câte avioane ar putea arunca în luptă Rusia, dacă ar declanșa un război major
Nemții își fac încă o dronă kamikaze: Virtus, copia modernă a dronei rusești Lancet
Fantoma Escadrei ruse din Marea Mediterană: Rusia mai are în regiune doar două nave, după ce fregata Amiral Golovko a plecat în Oceanul Atlantic
Rușii sunt aproape de recuperarea completă a regiunii Kursk. Militarii ucraineni mai controlează o singură localitate de pe teritoriul rus
Trei F-16 ale Escadrilei 48 revin din Marea Britanie. F-urile au participat la exercițiul Ramstein Flag 2025, bazat pe lecțiile din Ucraina
Putin declară armistițiu de Paște
Mai multe firme chineze, acuzate că ajută Rusia să producă rachete Iskander, au fost trecute pe lista de sancțiuni a Kievului
Concesii cât o înfrângere. SUA ar putea recunoaște controlul rusesc asupra Crimeei, iar asta nu ar fi singurul pas în spate: Prezența în Siria ar putea fi înjumătățită
SpaceX deținut de Musk este favorit în construirea viitorului scut spațial antirachetă, ”Golden Dome”
Ce se mai știe despre bazele militare rusești din Siria. “Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție”
SUA exersează noi tactici anti-dronă. Până când dronele MQ-9B și avioanele vor putea folosi arme laser, F-16 americane învață să lupte împotriva UAV-urilor
Israelul nu a renunțat la varianta unui atac limitat asupra instalațiilor nucleare iraniene, înainte ca Teheranul să-și refacă apărarea
”Nimeni nu mă joacă pe mine”. Trump confirmă că ar putea abandona negocierile privind Ucraina dacă nu se ajunge rapid la un rezultat. Ce se întâmplă cu ajutorul militar american
Rusia va trimite militari nord-coreeni în Ucraina. Justificarea, în nota propagandei ruse: Aceștia luptă pe teritoriul definit de constituția Rusiei
Joia Neagră pentru a doua Armată a lumii: Trupele de elită ruse, decimate la Pokrovsk. Cifrele „dezastrului irevocabil”, fără niciun centimetru avans
Cum folosește Rusia aviația militară pe post de „artilerie aeriană” și de ce marele perdant e Marina, zdrobită de o țară fără nave de luptă
Rușii au încercat spargerea frontului de sud. Nouă tactică folosită în regiunea Zaporojie, implică atacuri conduse cu o întregă unitate de luptă
Franța are trei submarine nucleare în Oceanul Planetar și capacitatea de a lovi oricând Rusia. Marea întrebare e dacă blufează după ce deschide umbrela nucleară
Avioanele US Navy au atacat un port petrolier important din Yemen
pixel