Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Evoluţia relaţiilor diplomatice pe axa Kiev-Bucureşti | Analist ucrainean: România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Ziua de 24 februarie 2022 a schimbat în mod semnificativ percepția ucrainenilor, inclusiv viziunea acestora asupra țărilor vecine. Serhii Gerasimchuk, expert în cadrul ONG-ului ucrainean Foreign Policy Council “Ukrainian Prism”, susţine că o ''adevărată descoperire'' în acest context a fost România, care până acum a fost o adevărată ''terra incognita'' pentru majoritatea cetățenilor ucraineni. În ciuda faptului că România este membră a NATO și a UE era percepută de majoritatea cetăţenilor ucraineni ca un stat sărac, corupt și care are probleme cu minoritatea romă. Și, cel mai important, mult timp s-a presupus că Bucureștiul emite constant pretenții față de Ucraina: fie asupra minorității românești, fie asupra unor teritorii.  

Serhii Gerasimchuk aminteşte că, în timpul președinției lui Viktor Ianukovici, România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. În realitate, însă, României nu a emis niciodată pretențiile teritoriale față de Ucraina, iar în 2009 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a hotărât că României îi revine 9.700 km pătrați din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.

Cu toate acestea, din când în când, unii politicieni români exprimă revendicări teritoriale împotriva Ucrainei. Cel mai recent exemplu este cazul senatoarei Diana Şoşoacă, împotriva căreia Kievul ar putea impune sancțiuni.

*Diana Șoșoacă a fost inclusă pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune militară rusă, întocmește o listă cu persoanele care promovează propaganda statului rus sau atacă prin declarații suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu toate acestea, politicienii care au făcut astfel de declarații sunt de-a dreptul marginali și nu reprezintă forțele politice aflate la putere în România.

Expertul ucrainean precizează că românii nu au avut mult timp o părere bună despre ucraineni, considerându-i vecini săraci, cu probleme semnificative de corupție și dependență față de Rusia.

O trăsătură comună importantă a fost trecută cu vederea: în România, ca și în Ucraina, oamenilor nu le place Rusia.

,,Vecinii noștri sunt conștienți de faptul că amenințarea rusă este cauza instabilității din Marea Neagră, care afectează planurile și bunăstarea României'', spune Serhii Gerasimchuk într-o analiză publicată pe site-ul Eurointegration.com.

În plus, puțini oameni știu că Bucureștiul are propriile sale divergente de lungă durată cu rușii.

De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Rusiei și chiar a oferit Moscovei, spre păstrare, rezervele sale de aur, bijuteriile Reginei Maria a României și valorile Băncii Naționale.

Cu toate acestea, Revoluția Bolșevică a pus capăt speranțelor de returnare a tezaurului românesc, iar liderul "statului statului muncitores", Lenin, a decis că aurul românesc a fost confiscat de la burghezii români și că într-o zi va fi returnat "poporului muncitoresc".

După cum bine remarcă expertul ucrainean, chiar și sub Ceaușescu, românii nu munceau suficient de mult în ochii ruşilor, iar aurul nu a fost niciodată returnat, ceea ce a lăsat un gust amar în relația dintre România şi Rusia.

Kievul și Bucureștiul se descoperă reciproc: Deschiderea romanilor către Ucraina a început odată cu Revoluția Demnității din 2014.

Pe atunci, Maidanul le amintea românilor de evenimentele din 1989, când au răsturnat regimul sângeros al lui Nicolae Ceaușescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit-o definitiv: Ucraina nu este Rusia, ci luptă împotriva agresiunii ruse, iar acest lucru a început deja să spargă gheața la nivelul percepției colective.

Următorul declanșator au fost evenimentele din februarie 2022. A fost momentul în care România s-a deschis față de Ucraina. Începând cu 24 februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații de război ucraineni.

Până în martie 2023, peste 2 milioane de persoane au trecut granița româno-ucraineană. Dintre acestea, peste 120.000 au cerut protecție temporară în România.

Pe aeroportul din Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, a fost înființat un centru de primire și distribuire a ajutoarelor umanitare din Europa către Ucraina. În același timp, empatia românilor pentru ucraineni se reflectă în opinia publică.

Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainian Prism în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert din Ucraina și în cooperare cu compania de cercetare InfoSapiens, numărul celor care au o atitudine pozitivă față de Ucraina în România este de 52%.

77% dintre cetățenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar 72% dintre români susțin aderarea Ucrainei la NATO.

Interesant este și indicatorul privind disponibilitatea de a oferi și mai multă asistență militară Ucrainei. În România, cei care cred că Europa Centrală și statele baltice ar trebui să ofere și mai multă asistență militară Ucrainei ajung la 40%. Rezultate similare se regăsesc și în cazul asistenței economice - 41%.

,,Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice și mediul de afaceri din România și-au intensificat eforturile pentru a sprijini Ucraina. Portul românesc Constanța a devenit un punct de transbordare alternativ pentru exporturile ucrainene (în principal cereale și petrol) pe fondul blocadei navale a porturilor ucrainene'', remarcă expertul ucrainean.

În plus, potrivit ministrului român al Economiei, Florin Spataru, România intenționează să construiască o nouă fabrică de praf de pușcă și să creeze facilități pentru producția de muniție (nu doar conform standardelor NATO, ci și pentru a reface stocurile de arme din Ucraina folosite de forțele armate ucrainene în lupta cu Rusia), aminteşte Serhii Gerasimchuk.

România a luat, de asemenea, mai multe decizii politice importante. În noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat în favoarea Declarației Parlamentului României de condamnare a foametei deliberate (Holodomor) suferite de poporul ucrainean ca urmare a ocupației sovietice din 1932-1933.

Iar în 2023, Parlamentul României a aprobat, în ședința comună a celor două Camere, o declarație cu ocazia aniversării invaziei totale a Rusiei, care condamnă ferm războiul de agresiune al Rusiei și cere retragerea imediată a trupelor rusești.

 

Este sprijinul actual al României pentru Ucraina un fenomen temporar?



,,Este demn de remarcat faptul că, în timp ce într-o serie de țări vecine, următoarele alegeri ar putea duce la schimbări în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, acest lucru nu este cazul României. Acest lucru este important, deoarece anul acesta se așteaptă ca guvernul român să fie supus unei remanieri. Conform acordului de coaliție, postul de prim-ministru ar urma să treacă de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD)'', aminteşte expertul ucrainean.

Cu toate acestea, se pare că Ucraina nu are de ce să-și facă griji. Cetățenii români sunt în mare parte de partea ucrainenilior. Este destul de probabil ca politicienii să ţină cont de opinia cetăţenilor, iar Ministerul Afacerilor Externe va fi condus în continuare de Bogdan Aurescu. Acesta este ministru de externe din 2014 și a "supraviețuit" mai multor schimbări, menținând neschimbat cursul politicii externe a României. În plus, MAE român are o memorie instituțională bine dezvoltată, iar unul dintre secretarii de stat ai ministerului este Traian Laurențiu-Cristea, care a fost ambasadorul României în Ucraina în perioada 2005-2010 și este bine familiarizat cu problemele regionale.

Se poate argumenta că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate din România nu ar afecta sentimentul pro-ucrainean.

Singurul adversar potențial al sprijinului pentru Ucraina ar putea fi partidul populist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Deși nu a făcut niciodată declarații în mod deschis pro-rusești, narațiunile sale tind totuși să urmeze "metodologia" Kremlinului (partidul nu a susținut vaccinarea obligatorie împotriva COVID, iar acum susține în mod public ideea de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri diplomatice cu Rusia), iar în sondaje se află pe locul al treilea, după PNL și PSD, cu aproximativ 19%.

,,Cu toate acestea, este puțin probabil ca această forță politică să câștige alegerile, iar AUR a fost până acum prea toxic pentru că principalele partide politice să formeze o coaliție cu el. Putem spera că această tendință va continua, iar România va rămâne un aliat al Ucrainei'', remarcă expertul ucrainean.

În ceea ce privește teama cheie - revendicările teritoriale ale României, care au fost adesea văzute în Ucraina ca un obstacol cheie în calea alianței dintre cele două țări - putem spune cu siguranță că nu se vor întâmpla.

Partidul România Mare, care a fost principalul promotor al ideii unei "Românii Mari" care să includă atât Republica Moldova, cât și o parte din teritoriile ucrainene, a dispărut de pe scena politică. Nu mai este reprezentat în parlament din 2008.

Acum, nici măcar populiștii de la AUR nu-și permit să declare public pretenții teritoriale față de Ucraina.

Singura excepție este partidul marginal S.O.S. România, a cărui susținere se află în marja de eroare statistică. Iar singură reprezentantă a acestui partid în Senat, Diana Şoşoacă, ar putea fi inclusă pe lista de sancțiuni a Ucrainei după astfel de declarații, iar acest pas, în mod clar, nu va provoca reacţii din partea oficialilor de la București. Prin urmare, este puțin probabil să apară probleme de natura diplomatică între cele două ţări pe această temă.

Politicienii români, atât cei pro-guvernamentali, cât și cei din opoziție, separă destul de clar aceste probleme de susținerea Ucrainei în războiul purtat de Rusia.

În plus, acest război a reînnoit interesul pentru România însăși și a devenit un argument în favoarea încercărilor sale de a se poziționa ca bastion NATO la Marea Neagră.

Desigur, pe timp de pace, și mai ales în contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, este posibil ca vechile răni să fie redeschise în relațiile bilaterale.

,,Să luăm problema minorităților naționale. Când Ucraina a adoptat Legea educației, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Kiev. Vizită a avut loc abia în 2022, când liderul român a sosit în Ucraina împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz'', precizează Serhii Gerasimchuk.

În cadrul negocierilor privind aderarea Ucrainei la U.E, problema minorităților va apărea cu siguranță. Pentru România, acesta va fi cel mai bun moment pentru a aborda problema.

O altă problemă care se va afla pe ordinea de zi este cea a "limbii moldovenești". Bucureștiul dorește de mult timp că oficialii de la Kiev să nu mai recunoască limba moldovenească ca limbă separată.

Până acum, Ucraina a refuzat să facă acest lucru, invocând faptul că Moldova însăși nu a făcut un astfel de demers. Cu toate acestea, după "reforma lingvistică" pe care Chișinăul a realizat-o recent, Ucraina va rămâne fără argumente și va trebui să abordeze și această problemă.

În fine, dezacordurile de lungă durată ale părților cu privire la navigația în Delta Dunării nu au dispărut. Cu toate acestea, faptul că România s-a angajat să dialogheze cu Ucraina, mai degrabă decât să dea ultimatumuri, este o evoluție pozitivă. Spre deosebire de Ungaria, România nu a făcut demersuri pe căi multilaterale. Se poate chiar presupune că Bucureștiul nu se va opune aderării Ucrainei la NATO.

Prin urmare, există toate șansele ca Bucureștiul și Kievul să poată rezolva toate chestiunile problematice cu medierea U.E.

 

 

 

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Tomahawk vs. ,,tigrul de hârtie'': De ce aleg acum Statele Unite să încurajeze Ucraina să lovească în inima sistemului rusesc de rafinării
Un general eston explică de ce doborârea avioanelor rusești MiG-31 ar fi fost o greşeală strategică: Analiza incursiunilor Rusiei și riscul de escaladare
Punctul de cotitură al noului război hibrid. Cum ,,flota din umbră'' a Rusiei a forțat NATO să iasă ,,la vânătoare'' în Marea Baltică
Trupele ruse și-au intensificat atacurile aeriene în luna septembrie: Peste 5.600 de drone și 185 de rachete au vizat ținte de pe teritoriul Ucrainei
Rusia, aproape de eșec total: De la benzină nelimitată la rații de 10-30 de litri. Atacurile ucrainenilor au paralizat rafinăriile, iar logistica armatei e afectată
Instruirea operatorilor rusi de drone. Sursa foto: pl-llc.ru.
EXCLUSIV
Europa își caută scut: Din Norvegia și până în România, incursiunile dronelor forțează Europa să ridice mai rapid „Zidul” anti-dronă
Venezuela instalează sisteme de rachete antiaeriene BUK în apropierea Caracasului, după o avertizare a SUA cu privire la un posibil atac aerian
"Obiectivul Centenar 2027" al Chinei: Cum a schimbat războiul din Ucraina strategia militară a lui Xi Jinping
Sursa foto: Davis Political Review.
EXCLUSIV
Scenariu ceh cu repetiție românească: Cum au reuşit 300 de conturi TikTok pro-ruse să agite societatea cehă înainte de alegerile parlamentare
Lovitură de palmares: Cum a doborât o dronă FPV ucraineană un elicopter rusesc Mi-8 (VIDEO). Detaliile complete ale unei operațiuni unice în istorie
Acordul ,,Triunghi'': Cum a forțat alianța Rusia-Iran Israelul să trimită sisteme Patriot în Ucraina, via Statele Unite
Obuzier autopropulsat 2S1 „Hvozdika” al forțelor de ocupație ale Rusiei, prezente în Donbass.
EXCLUSIV
Cum a ajuns Europa prizoniera fricii: De ce Rusia pare că a câștigat deja războiul din Ucraina fără să-l câștige, de fapt
Republica Moldova, între vot naţional și ingerința Rusiei | Maia Sandu: Casa noastră scumpă este în primejdie și e nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi
NATO își va spori vigilența în zona Mării Baltice, din cauza incidentelor cu drone din Danemarca
Jocul periculos al Kremlinului în ajunul alegerilor din Republica Moldova: Mizele pentru Chișinău și amenințarea hibridă pe care o percepe chiar şi Ucraina
Potrivit analiștilor cehi, regimul lui Vladimir Putin este mai represiv după invadarea Ucrainei, dar și mai fragil
Rachetele americane Tomahawk, miza strategică setată de Volodimir Zelenski într-o discuție cu Donald Trump: Ar exercita asta mai multă presiune asupra Rusiei?
Rusia forțează mână și își aduce la porțile Europei noile rachete balistice Oreshinik. Act de intimidare sau cacealma?
Rusia antrenează grupări paramilitare într-un stat vecin României cu scopul destabilizării Europei și Moldovei (Video). Cum a căzut în propria capcană Dodon, în fața stăpânilor săi
Foto: Ministerul Apărării din R. Moldova
EXCLUSIV
Mașinăria rusească de dezinformare amenință votul din Republica Moldova: Tactici care propagă spaimă și scenarii de război în preajma alegerilor
„Mlaștinile pe post de santinelă a Europei”: Arma naturală a NATO, de la apărare la importanţa pe care o joacă mediul înconjurător
„Suntem într-o eră a confruntării!”: Mark Rutte trage un semnal de alarmă la West Point. Trebuie să avem un răspuns pentru axa Moscova-Beijing-Teheran-Phenian
Din România și Polonia, direct în Danemarca: Escaladarea agresiunii ruse. De ce „războiul hibrid” rusesc vizează infrastructura critică a NATO
Rusia vrea să fie pregătită până în 2030 pentru a se confrunta militar cu NATO – ministrul apărării al Regatului Țărilor de Jos
NATO, la răscrucea unei decizii: Să doboare sau nu avioane ruseşti? Alianţa este îndemnata să treacă la acţiune
Angela Grămadă
EXCLUSIV
R. Moldova joacă „finala”: Europa sau Rusia și ce se întâmplă dacă Moldova „cade” duminică | Angela Grămadă, la Obiectiv EuroAtlantic
Rusia intensifică războiul hibrid în Europa: Mesajul Ucrainei către NATO – "Suntem sub amenințare directă, cooperați!"
Războiul dronelor la Marea Neagră: Ucrainenii au efectuat un atac strategic cu drone navale, menit să paralizeze infrastructura logistică a Rusiei (FOTO/VIDEO)
Analiză critică a generalului Valeri Zalujnîi: De ce a fost prea mare costul ofensivei militare din Kursk pentru Forțelor Armate Ucrainene?
Șeful diplomației americane avertizează Rusia să încheie războiul cât mai rapid – „vor fi costuri dacă se continuă agresiunea”

Ştiri Recomandate

Olanda, primul aliat european în programul de drone de luptă al SUA: F-35 primește un "coechipier loial" echipat cu Inteligență Artificială
Miliarde de dolari investite în van? De ce NATO a ignorat intensitatea războiul electronic (EW) rusesc, iar acum plăteşte un cost prea mare pentru interceptarea dronelor
Strategia Ucrainei: Cum vrea Kievul să "decolonizeze" Rusia pentru a-și asigura victoria
,,Războiul robotizat'' este aici: Sistemele care „prind” şi ,,lansează'' dronele din mers. O inovație militară care a stârnit deja interesul Armatei SUA
Programe cheie pentru modernizarea României: Camioane Iveco, blindate Piranha 5 și Cobra II sau arme de asalt. Cum să revitalizăm inteligent industria cu bani europeni
Inovația care ,,stinge lumina'' Marinei Ruse: De ce drona ucraineană Magura a devenit coșmarul fiecărui amiral rus
"Doar Trump": Alexander Stubb avertizează că pace în Ucraina depinde de presiunea exercitată de SUA. Miză, garanțiile NATO și UE oferite
Investiție în teroare: Rusia extinde infrastructura de la baza Engels-2, centrul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei (FOTO)
Războiul dronelor impune schimbări majore: Armata SUA lansează TIC 2.0 pentru reconfigurarea rolul blindatelor pe câmpul de luptă
Zelenski a cerut Tomahawk la Washington. Răspunsul prudent al lui Donald Trump: „Nu ne este ușor să le dăm” (VIDEO)
Polonia, într-o cursă istorică a înarmării: Submarinele ORKA, între oferta Germaniei, tehnologia Franței și investiția în industrie a Coreei de Sud
Mega-fondul european pentru Ucraina: UE face pași înainte în transformarea activelor înghețate ale Rusiei și banilor din conturi private în ajutor
Furnizarea rachetelor Taurus către Ucraina devine şi mai complicată: O companie japoneză, implicată în dezvoltarea motorului noii rachete germane
Mai mult decât rachete: Tomahawk-ul american ca semnal de presiune geopolitică. Miza reală a întâlnirii Trump-Putin în Ungaria
Curajoasa „fantomă” care vrea să anuleze amenințarea cu rachete hipersonice a Rusiei: Investiția colosală a companie americane Raytheon în noul radar GhostEye
Statele europene, îndemnate să-și schimbe ,,mentalitatea pașnică'': Trei obiective cheie ale noii agresiuni rusești contra NATO
Au făcut-o din nou: Rușii și-au doborât propriul avion Su-30, în timp ce antiaeriana trăgea după dronele Ucrainei
Succesul „răsunător” al Rusiei după Alaska: Noua strategie a Ucrainei de a lovi devastator rafinăriile ruse în adâncimea Federației are la bază informații furnizate de SUA
Portdrapelul României în Europa? Singura armă modernă pe care o producem și o putem oferi altor state. A treia oară poate e cu noroc
Uite F-35, nu e F-35. Canada a anunțat oficial decizia marii dileme: Renunță sau nu la achiziția avioanelor F-35?
Zelenski a sosit în SUA unde s-a declarat surprins de discuția telefonică dintre Trump și Putin și întrevederea ce va avea loc la Budapesta
Trump și Putin se vor vedea din nou. De data aceasta aproape de România, la Budapesta, capitala Ungariei
Rezerviștii se plâng de un fiasco la exercițiul de mobilizare. Ce spune Legea privind mobilizarea
„Ultima ofensivă a Rusiei” vs. „Ani de amenințare continuă”: Contradicțiile de la Kiev privind viitorul păcii in Ucraina
Militari ai armatei ruse dislocați să lupte în Ucraina. Foto: Ministerul Apărării din Federația Rusă
EXCLUSIV
Țara oamenilor obiecte, de la URSS la Federație. Cum a intrat Rusia în ultima fază a imperiului: Războiul total
SUA au efectuat un nou atac aerian asupra unei nave suspecte de trafic de droguri în Marea Caraibelor
Rachetele Tomahawk, dilema lui Donald Trump și pragul escaladarii: Ar putea ucrainenii să vizeze direct Moscova?
Eșecul instituțional și ecuația războiului hibrid rusesc care a vizat România. ,,Sistemul de avertizare timpurie'' nu a funcţionat
Proiectele fanion ,,Eastern Flank Watch,, și ,,Drone Defence'': Cerința României pentru o securitate europeană pragmatică
Inovația militară ,,născută din foc'': Drona americană Artemis, „vărul” Shahed, trecută în producția de serie. Sistemul care navighează și fără GPS
EXCLUSIV
Australia mulțumește României pentru reacția din prima fază a invaziei ruse. Valoarea pachetului militar livrat Ucrainei de Australia, mai mult decât Abrams sau blindate M113
De la „covorul roșu” la Strategia „Ariciul”: Ce trebuie să schimbe Statele Unite în relaţia cu Rusia pentru a opri războiul din Ucraina
pixel