Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Evoluţia relaţiilor diplomatice pe axa Kiev-Bucureşti | Analist ucrainean: România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Ziua de 24 februarie 2022 a schimbat în mod semnificativ percepția ucrainenilor, inclusiv viziunea acestora asupra țărilor vecine. Serhii Gerasimchuk, expert în cadrul ONG-ului ucrainean Foreign Policy Council “Ukrainian Prism”, susţine că o ''adevărată descoperire'' în acest context a fost România, care până acum a fost o adevărată ''terra incognita'' pentru majoritatea cetățenilor ucraineni. În ciuda faptului că România este membră a NATO și a UE era percepută de majoritatea cetăţenilor ucraineni ca un stat sărac, corupt și care are probleme cu minoritatea romă. Și, cel mai important, mult timp s-a presupus că Bucureștiul emite constant pretenții față de Ucraina: fie asupra minorității românești, fie asupra unor teritorii.  

Serhii Gerasimchuk aminteşte că, în timpul președinției lui Viktor Ianukovici, România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. În realitate, însă, României nu a emis niciodată pretențiile teritoriale față de Ucraina, iar în 2009 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a hotărât că României îi revine 9.700 km pătrați din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.

Cu toate acestea, din când în când, unii politicieni români exprimă revendicări teritoriale împotriva Ucrainei. Cel mai recent exemplu este cazul senatoarei Diana Şoşoacă, împotriva căreia Kievul ar putea impune sancțiuni.

*Diana Șoșoacă a fost inclusă pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune militară rusă, întocmește o listă cu persoanele care promovează propaganda statului rus sau atacă prin declarații suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu toate acestea, politicienii care au făcut astfel de declarații sunt de-a dreptul marginali și nu reprezintă forțele politice aflate la putere în România.

Expertul ucrainean precizează că românii nu au avut mult timp o părere bună despre ucraineni, considerându-i vecini săraci, cu probleme semnificative de corupție și dependență față de Rusia.

O trăsătură comună importantă a fost trecută cu vederea: în România, ca și în Ucraina, oamenilor nu le place Rusia.

,,Vecinii noștri sunt conștienți de faptul că amenințarea rusă este cauza instabilității din Marea Neagră, care afectează planurile și bunăstarea României'', spune Serhii Gerasimchuk într-o analiză publicată pe site-ul Eurointegration.com.

În plus, puțini oameni știu că Bucureștiul are propriile sale divergente de lungă durată cu rușii.

De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Rusiei și chiar a oferit Moscovei, spre păstrare, rezervele sale de aur, bijuteriile Reginei Maria a României și valorile Băncii Naționale.

Cu toate acestea, Revoluția Bolșevică a pus capăt speranțelor de returnare a tezaurului românesc, iar liderul "statului statului muncitores", Lenin, a decis că aurul românesc a fost confiscat de la burghezii români și că într-o zi va fi returnat "poporului muncitoresc".

După cum bine remarcă expertul ucrainean, chiar și sub Ceaușescu, românii nu munceau suficient de mult în ochii ruşilor, iar aurul nu a fost niciodată returnat, ceea ce a lăsat un gust amar în relația dintre România şi Rusia.

Kievul și Bucureștiul se descoperă reciproc: Deschiderea romanilor către Ucraina a început odată cu Revoluția Demnității din 2014.

Pe atunci, Maidanul le amintea românilor de evenimentele din 1989, când au răsturnat regimul sângeros al lui Nicolae Ceaușescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit-o definitiv: Ucraina nu este Rusia, ci luptă împotriva agresiunii ruse, iar acest lucru a început deja să spargă gheața la nivelul percepției colective.

Următorul declanșator au fost evenimentele din februarie 2022. A fost momentul în care România s-a deschis față de Ucraina. Începând cu 24 februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații de război ucraineni.

Până în martie 2023, peste 2 milioane de persoane au trecut granița româno-ucraineană. Dintre acestea, peste 120.000 au cerut protecție temporară în România.

Pe aeroportul din Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, a fost înființat un centru de primire și distribuire a ajutoarelor umanitare din Europa către Ucraina. În același timp, empatia românilor pentru ucraineni se reflectă în opinia publică.

Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainian Prism în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert din Ucraina și în cooperare cu compania de cercetare InfoSapiens, numărul celor care au o atitudine pozitivă față de Ucraina în România este de 52%.

77% dintre cetățenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar 72% dintre români susțin aderarea Ucrainei la NATO.

Interesant este și indicatorul privind disponibilitatea de a oferi și mai multă asistență militară Ucrainei. În România, cei care cred că Europa Centrală și statele baltice ar trebui să ofere și mai multă asistență militară Ucrainei ajung la 40%. Rezultate similare se regăsesc și în cazul asistenței economice - 41%.

,,Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice și mediul de afaceri din România și-au intensificat eforturile pentru a sprijini Ucraina. Portul românesc Constanța a devenit un punct de transbordare alternativ pentru exporturile ucrainene (în principal cereale și petrol) pe fondul blocadei navale a porturilor ucrainene'', remarcă expertul ucrainean.

În plus, potrivit ministrului român al Economiei, Florin Spataru, România intenționează să construiască o nouă fabrică de praf de pușcă și să creeze facilități pentru producția de muniție (nu doar conform standardelor NATO, ci și pentru a reface stocurile de arme din Ucraina folosite de forțele armate ucrainene în lupta cu Rusia), aminteşte Serhii Gerasimchuk.

România a luat, de asemenea, mai multe decizii politice importante. În noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat în favoarea Declarației Parlamentului României de condamnare a foametei deliberate (Holodomor) suferite de poporul ucrainean ca urmare a ocupației sovietice din 1932-1933.

Iar în 2023, Parlamentul României a aprobat, în ședința comună a celor două Camere, o declarație cu ocazia aniversării invaziei totale a Rusiei, care condamnă ferm războiul de agresiune al Rusiei și cere retragerea imediată a trupelor rusești.

 

Este sprijinul actual al României pentru Ucraina un fenomen temporar?



,,Este demn de remarcat faptul că, în timp ce într-o serie de țări vecine, următoarele alegeri ar putea duce la schimbări în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, acest lucru nu este cazul României. Acest lucru este important, deoarece anul acesta se așteaptă ca guvernul român să fie supus unei remanieri. Conform acordului de coaliție, postul de prim-ministru ar urma să treacă de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD)'', aminteşte expertul ucrainean.

Cu toate acestea, se pare că Ucraina nu are de ce să-și facă griji. Cetățenii români sunt în mare parte de partea ucrainenilior. Este destul de probabil ca politicienii să ţină cont de opinia cetăţenilor, iar Ministerul Afacerilor Externe va fi condus în continuare de Bogdan Aurescu. Acesta este ministru de externe din 2014 și a "supraviețuit" mai multor schimbări, menținând neschimbat cursul politicii externe a României. În plus, MAE român are o memorie instituțională bine dezvoltată, iar unul dintre secretarii de stat ai ministerului este Traian Laurențiu-Cristea, care a fost ambasadorul României în Ucraina în perioada 2005-2010 și este bine familiarizat cu problemele regionale.

Se poate argumenta că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate din România nu ar afecta sentimentul pro-ucrainean.

Singurul adversar potențial al sprijinului pentru Ucraina ar putea fi partidul populist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Deși nu a făcut niciodată declarații în mod deschis pro-rusești, narațiunile sale tind totuși să urmeze "metodologia" Kremlinului (partidul nu a susținut vaccinarea obligatorie împotriva COVID, iar acum susține în mod public ideea de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri diplomatice cu Rusia), iar în sondaje se află pe locul al treilea, după PNL și PSD, cu aproximativ 19%.

,,Cu toate acestea, este puțin probabil ca această forță politică să câștige alegerile, iar AUR a fost până acum prea toxic pentru că principalele partide politice să formeze o coaliție cu el. Putem spera că această tendință va continua, iar România va rămâne un aliat al Ucrainei'', remarcă expertul ucrainean.

În ceea ce privește teama cheie - revendicările teritoriale ale României, care au fost adesea văzute în Ucraina ca un obstacol cheie în calea alianței dintre cele două țări - putem spune cu siguranță că nu se vor întâmpla.

Partidul România Mare, care a fost principalul promotor al ideii unei "Românii Mari" care să includă atât Republica Moldova, cât și o parte din teritoriile ucrainene, a dispărut de pe scena politică. Nu mai este reprezentat în parlament din 2008.

Acum, nici măcar populiștii de la AUR nu-și permit să declare public pretenții teritoriale față de Ucraina.

Singura excepție este partidul marginal S.O.S. România, a cărui susținere se află în marja de eroare statistică. Iar singură reprezentantă a acestui partid în Senat, Diana Şoşoacă, ar putea fi inclusă pe lista de sancțiuni a Ucrainei după astfel de declarații, iar acest pas, în mod clar, nu va provoca reacţii din partea oficialilor de la București. Prin urmare, este puțin probabil să apară probleme de natura diplomatică între cele două ţări pe această temă.

Politicienii români, atât cei pro-guvernamentali, cât și cei din opoziție, separă destul de clar aceste probleme de susținerea Ucrainei în războiul purtat de Rusia.

În plus, acest război a reînnoit interesul pentru România însăși și a devenit un argument în favoarea încercărilor sale de a se poziționa ca bastion NATO la Marea Neagră.

Desigur, pe timp de pace, și mai ales în contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, este posibil ca vechile răni să fie redeschise în relațiile bilaterale.

,,Să luăm problema minorităților naționale. Când Ucraina a adoptat Legea educației, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Kiev. Vizită a avut loc abia în 2022, când liderul român a sosit în Ucraina împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz'', precizează Serhii Gerasimchuk.

În cadrul negocierilor privind aderarea Ucrainei la U.E, problema minorităților va apărea cu siguranță. Pentru România, acesta va fi cel mai bun moment pentru a aborda problema.

O altă problemă care se va afla pe ordinea de zi este cea a "limbii moldovenești". Bucureștiul dorește de mult timp că oficialii de la Kiev să nu mai recunoască limba moldovenească ca limbă separată.

Până acum, Ucraina a refuzat să facă acest lucru, invocând faptul că Moldova însăși nu a făcut un astfel de demers. Cu toate acestea, după "reforma lingvistică" pe care Chișinăul a realizat-o recent, Ucraina va rămâne fără argumente și va trebui să abordeze și această problemă.

În fine, dezacordurile de lungă durată ale părților cu privire la navigația în Delta Dunării nu au dispărut. Cu toate acestea, faptul că România s-a angajat să dialogheze cu Ucraina, mai degrabă decât să dea ultimatumuri, este o evoluție pozitivă. Spre deosebire de Ungaria, România nu a făcut demersuri pe căi multilaterale. Se poate chiar presupune că Bucureștiul nu se va opune aderării Ucrainei la NATO.

Prin urmare, există toate șansele ca Bucureștiul și Kievul să poată rezolva toate chestiunile problematice cu medierea U.E.

 

 

 

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Arctica, bazele militare estoniene sau Kaliningrad: Posibile scenarii pentru cum ar putea începe Rusia războiului împotriva NATO
Armata rusă, sursă foto: Ministerul Apărării din Rusia
EXCLUSIV
Apel la istorie pentru România: Neutralitatea, cu Armata Rusiei la porți
Mișcare îndrăzneață a autorităților olandeze: Noi sisteme de rachete Patriot furnizate Ucrainei, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești
Serviciile de informații americane: „Este puțin probabil” ca Rusia să lanseze un atac nuclear în ciuda amenințărilor lui Putin
CSAT: Au existat atacuri cibernetice care au influențat turul I al alegerilor prezidențiale. România, o țintă a Federație Ruse
Avertisment de la fostul șef al MI6: Trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi europenii
Este Europa pregătită pentru un război cu Rusia, dar fără implicarea Statelor Unite? Evităm să reacţionăm cu fermitate la acțiunile de sabotaj și teroare ale ruşilor
Trump a intrat pe drumul către respectarea promisiunii de a încheia războiul din Ucraina? Generalul Keith Kellogg, numit trimis special pentru negocieri de pace
Polonia vrea să pună tancurile sud-coreene K2 Black Panther în prima linie a apărării graniţelor împotriva amenințărilor estice
Turcia ar fi închis cazul sistemului rusesc S-400 şi face deja demersuri pentru avioane americane F-35. De ce ar fi devenit Washingtonul mai îngăduitor cu Ankara?
Nord Stream 2 rămâne blocat. Curtea de Justiție a UE respinge în primă instanță pretențiile operatorului
Apel al unui grup de experţi: Occidentul ar trebui să trateze Biserica Ortodoxă Rusă ca pe un instrument al propagandei ruse
În cazul unei „păci proaste” între Rusia și Ucraina, Kremlinul va începe pregătirile pentru un nou atac asupra țărilor europene
Merkel, cândva cel mai iubit politician din Europa, respinge acum acuzațiile legate de greșelile făcute în relaţia cu Putin și spune că a întârziat atacul Rusiei asupra Ucrainei
Marea Britanie a livrat Ucrainei, în linişte şi fără prea multă reclamă, un nou lot de rachete Storm Shadow: Sprijinul acordat ucrainenilor este „de fier”
„Le luăm în serios” - Statele Unite nu ignoră amenințările Rusiei la adresa noului sistem de apărare aeriană din Polonia
Călin Georgescu, foto: Agerpres
EXCLUSIV
Ce mă sperie cu adevărat la Călin Georgescu
Statele Unite intenționează să desfășoare rachete în Japonia pentru a răspunde amenințărilor Chinei
Avertisment de la Institutul american pentru Studiul Războiului: Forțele ruse, gata să încerce mai multe moduri de a avansa în regiunea ucraineană Donețk
Alegerile prezidențiale din România se caracterizează prin candidați cu opinii opuse în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei
Să nu-l supărăm pe Putin, o alegere perdantă pentru Europa. Angela Merkel încă își justifică decizia de la summitul NATO de la București
„Nu exagerați” - racheta Oreshnik nu este atât de nouă precum susține Rusia. Se încearcă intimidarea Occidentului
„Utilizarea armelor nucleare nu le va aduce ruşilor beneficii”. Experți militari americani explică de ce Moscova recurge la șantaj
Putin plusează: Occidentul nu are tehnologie împotriva Oreshnik / Ucraina negociază un sistem capabil să intercepteze rachete balistice cu rază medie
SUA pregătesc schimbări importante în strategia nucleară și se concentrează pe descurajarea simultană a mai multor adversari
Vulnerabilitatea noastră e în Marea Caspică: Rusia folosește canalul Volga-Don pentru a aduce în Marea Neagră nave militare și arme din Iran
”Expansiune nucleară fără precedent”. China va deține peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030 (Oficial al Pentagonului)
Războiul din umbră. China, Japonia și cele două Corei se războiesc de la distanță în conflictul din Ucraina
Marea Britanie este pregătită să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară est-europeană membră NATO
Ucraina transmite un mesaj puternic de la tribuna Congresului SUA: Niciun acord cu Rusia în schimbul cedării unor teritorii

Ştiri Recomandate

Pachet militar important acordat Ucrainei de către Germania: Printre altele, tancuri Leopard 1A5, obuziere PzH 2000 sau sisteme Iris-T
41 e mai mare decât 9. Avioanele Gripen au „distrus” Su-27 la foc automat în cadrul unor lupte aeriene de tip dogfight
Carne de tun de la Kim: 1 din 10 militari nord-coreeni trimiși în Rusia au murit deja în luptele cu ucrainenii
Fortăreața Taiwan. Ultima linie de apărare în fața unei invazii chineze va fi formată din tancuri Abrams, o versiune specială dezvoltată pentru Taiwan
Viitorul avion de luptă de generația a VI-a se naște greu. SUA însă aprobă conceptul NGAD, cu echipaj uman
Rusia, o amenințare existențială pentru Finlanda: Apărarea trebuie consolidată prin toate mijloacele posibile
,,Expresul sirian'' se îndreaptă spre portul Tartus: Trei nave mari de desant și două cargouri rusești au intrat deja în Marea Mediterană
Un detaliu mai puţin cunoscut: Avionul de vânătoare stealth F-22 Raptor a luat naştere în urma îngrijorărilor legate de apărarea aeriană siriană
Ce spune un comandat ucrainean despre principalele vulnerabilități și avantaje ale tancului M1 Abrams
Rușii încep să construiască noi adăposturi militare ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acţiune
Coreea de Nord ar livra Rusiei rachete balistice KN-15 Pukguksong-2 pe fondul escaladării conflictului din Ucraina (Foto/Video)
Nu e doar o joacă. Documente clasificate tehnice despre radarul CAPTOR al Eurofighter, publicate pe un forum de gaming al unei companii ruse
De frica Ucrainei rușii extind Flota Mării Negre în Marea Caspică. Noua navă Tucha din clasa Karakurt e „bună de luptă”, dar departe de front
Ciudatul caz al unui F/A-18 doborât din „friendly fire”: SUA pierd un F/A-18E lovit din greșeală de o rachetă a crucișătorului USS Gettysburg
Comandă uriașă plasată pentru 145 de avioane F-35. Americanii vor construi o parte din ele și în Europa, dar și într-un stat din Asia
Polonia ne-a luat-o înainte și dă liber avioanelor F-16 și antiaerienei să doboare drone și rachete ruse, cu o condiție. În ce stadiu e proiectul României?
Arde, uite cum arde. Dronele ucrainene au atacat un depozit de petrol din regiunea Oryol din Rusia (Video)
Ungaria anticipează vremuri dificile și mizează pe România pentru a-și asigura livrările de energie. Vânzarea E.ON România nu e însă bătută în cuie
Franța retrage primul contingent din Ciad, ultima țară din Sahel care mai găzduia trupe franceze 
Unde pun rușii piciorul începe războiul. Un stat din Africa se teme că va fi următoarea țară răvășită de război după ce Rusia a mutat aici armele din Siria
Războiul aerian va arăta complet diferit. Dronele CCA vor revoluționa tot ce știm, dar SUA dau verdictul: F-35 nu va dispărea
Orașul rus Kazan, sub asediul atacurilor ucrainene. Drone kamikaze au lovit mai multe clădiri, zborurile de pe aeroport sunt suspendate (Video)
Rusia a reușit să trezească din somn puterea militară a Germaniei. Primele decizii: Submarine din clasa 212CD, modernizarea avioanelor Eurofighter sau rachete Patriot PAC-3
2% din PIB pentru Apărare e istorie. Trump setează un alt prag mult mai mare pe care țările din NATO trebuie să îl atingă
Masacrul comis de ruși și gropile comune de la Bucha. Înalți diplomați din Austria au vizitat locul masacrului de la Bucha, Ucraina
Se formează noua armată a Siriei. Fondatorul Armatei Siriene Libere: Lucrăm la integrarea facțiunilor și reintegrarea foștilor dezertori în noua armată
SUA oferă un ajutor militar către Taiwan de peste jumătate de miliard de dolari
Membri ai delegației SUA la AP NATO, reprezentanți republicani și democrați, „profund îngrijorați” de „dovezile convingătoare” că Rusia s-a implicat în alegerile din România
Noi schimburi de lovituri între Rusia și Ucraina: Rușii au atacat Kievul cu rachete Iskander și hipersonice Kinjal, în timp ce Ucraina a lovit cu ATACMS și Storm Shadow regiunea rusă Kursk
Prezența militară a SUA în Siria este mai mare decât cea declarată oficial. Pentagonul afirmă însă că asta nu are nicio legătură cu căderea lui Assad  
Carte de vizită pentru atât de criticatele F-16 ale României: F-urile aviației militare române vor apăra cele mai fierbinți regiuni ale Europei
pixel