Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Evoluţia relaţiilor diplomatice pe axa Kiev-Bucureşti | Analist ucrainean: România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Ziua de 24 februarie 2022 a schimbat în mod semnificativ percepția ucrainenilor, inclusiv viziunea acestora asupra țărilor vecine. Serhii Gerasimchuk, expert în cadrul ONG-ului ucrainean Foreign Policy Council “Ukrainian Prism”, susţine că o ''adevărată descoperire'' în acest context a fost România, care până acum a fost o adevărată ''terra incognita'' pentru majoritatea cetățenilor ucraineni. În ciuda faptului că România este membră a NATO și a UE era percepută de majoritatea cetăţenilor ucraineni ca un stat sărac, corupt și care are probleme cu minoritatea romă. Și, cel mai important, mult timp s-a presupus că Bucureștiul emite constant pretenții față de Ucraina: fie asupra minorității românești, fie asupra unor teritorii.  

Serhii Gerasimchuk aminteşte că, în timpul președinției lui Viktor Ianukovici, România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. În realitate, însă, României nu a emis niciodată pretențiile teritoriale față de Ucraina, iar în 2009 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a hotărât că României îi revine 9.700 km pătrați din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.

Cu toate acestea, din când în când, unii politicieni români exprimă revendicări teritoriale împotriva Ucrainei. Cel mai recent exemplu este cazul senatoarei Diana Şoşoacă, împotriva căreia Kievul ar putea impune sancțiuni.

*Diana Șoșoacă a fost inclusă pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune militară rusă, întocmește o listă cu persoanele care promovează propaganda statului rus sau atacă prin declarații suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu toate acestea, politicienii care au făcut astfel de declarații sunt de-a dreptul marginali și nu reprezintă forțele politice aflate la putere în România.

Expertul ucrainean precizează că românii nu au avut mult timp o părere bună despre ucraineni, considerându-i vecini săraci, cu probleme semnificative de corupție și dependență față de Rusia.

O trăsătură comună importantă a fost trecută cu vederea: în România, ca și în Ucraina, oamenilor nu le place Rusia.

,,Vecinii noștri sunt conștienți de faptul că amenințarea rusă este cauza instabilității din Marea Neagră, care afectează planurile și bunăstarea României'', spune Serhii Gerasimchuk într-o analiză publicată pe site-ul Eurointegration.com.

În plus, puțini oameni știu că Bucureștiul are propriile sale divergente de lungă durată cu rușii.

De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Rusiei și chiar a oferit Moscovei, spre păstrare, rezervele sale de aur, bijuteriile Reginei Maria a României și valorile Băncii Naționale.

Cu toate acestea, Revoluția Bolșevică a pus capăt speranțelor de returnare a tezaurului românesc, iar liderul "statului statului muncitores", Lenin, a decis că aurul românesc a fost confiscat de la burghezii români și că într-o zi va fi returnat "poporului muncitoresc".

După cum bine remarcă expertul ucrainean, chiar și sub Ceaușescu, românii nu munceau suficient de mult în ochii ruşilor, iar aurul nu a fost niciodată returnat, ceea ce a lăsat un gust amar în relația dintre România şi Rusia.

Kievul și Bucureștiul se descoperă reciproc: Deschiderea romanilor către Ucraina a început odată cu Revoluția Demnității din 2014.

Pe atunci, Maidanul le amintea românilor de evenimentele din 1989, când au răsturnat regimul sângeros al lui Nicolae Ceaușescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit-o definitiv: Ucraina nu este Rusia, ci luptă împotriva agresiunii ruse, iar acest lucru a început deja să spargă gheața la nivelul percepției colective.

Următorul declanșator au fost evenimentele din februarie 2022. A fost momentul în care România s-a deschis față de Ucraina. Începând cu 24 februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații de război ucraineni.

Până în martie 2023, peste 2 milioane de persoane au trecut granița româno-ucraineană. Dintre acestea, peste 120.000 au cerut protecție temporară în România.

Pe aeroportul din Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, a fost înființat un centru de primire și distribuire a ajutoarelor umanitare din Europa către Ucraina. În același timp, empatia românilor pentru ucraineni se reflectă în opinia publică.

Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainian Prism în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert din Ucraina și în cooperare cu compania de cercetare InfoSapiens, numărul celor care au o atitudine pozitivă față de Ucraina în România este de 52%.

77% dintre cetățenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar 72% dintre români susțin aderarea Ucrainei la NATO.

Interesant este și indicatorul privind disponibilitatea de a oferi și mai multă asistență militară Ucrainei. În România, cei care cred că Europa Centrală și statele baltice ar trebui să ofere și mai multă asistență militară Ucrainei ajung la 40%. Rezultate similare se regăsesc și în cazul asistenței economice - 41%.

,,Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice și mediul de afaceri din România și-au intensificat eforturile pentru a sprijini Ucraina. Portul românesc Constanța a devenit un punct de transbordare alternativ pentru exporturile ucrainene (în principal cereale și petrol) pe fondul blocadei navale a porturilor ucrainene'', remarcă expertul ucrainean.

În plus, potrivit ministrului român al Economiei, Florin Spataru, România intenționează să construiască o nouă fabrică de praf de pușcă și să creeze facilități pentru producția de muniție (nu doar conform standardelor NATO, ci și pentru a reface stocurile de arme din Ucraina folosite de forțele armate ucrainene în lupta cu Rusia), aminteşte Serhii Gerasimchuk.

România a luat, de asemenea, mai multe decizii politice importante. În noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat în favoarea Declarației Parlamentului României de condamnare a foametei deliberate (Holodomor) suferite de poporul ucrainean ca urmare a ocupației sovietice din 1932-1933.

Iar în 2023, Parlamentul României a aprobat, în ședința comună a celor două Camere, o declarație cu ocazia aniversării invaziei totale a Rusiei, care condamnă ferm războiul de agresiune al Rusiei și cere retragerea imediată a trupelor rusești.

 

Este sprijinul actual al României pentru Ucraina un fenomen temporar?



,,Este demn de remarcat faptul că, în timp ce într-o serie de țări vecine, următoarele alegeri ar putea duce la schimbări în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, acest lucru nu este cazul României. Acest lucru este important, deoarece anul acesta se așteaptă ca guvernul român să fie supus unei remanieri. Conform acordului de coaliție, postul de prim-ministru ar urma să treacă de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD)'', aminteşte expertul ucrainean.

Cu toate acestea, se pare că Ucraina nu are de ce să-și facă griji. Cetățenii români sunt în mare parte de partea ucrainenilior. Este destul de probabil ca politicienii să ţină cont de opinia cetăţenilor, iar Ministerul Afacerilor Externe va fi condus în continuare de Bogdan Aurescu. Acesta este ministru de externe din 2014 și a "supraviețuit" mai multor schimbări, menținând neschimbat cursul politicii externe a României. În plus, MAE român are o memorie instituțională bine dezvoltată, iar unul dintre secretarii de stat ai ministerului este Traian Laurențiu-Cristea, care a fost ambasadorul României în Ucraina în perioada 2005-2010 și este bine familiarizat cu problemele regionale.

Se poate argumenta că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate din România nu ar afecta sentimentul pro-ucrainean.

Singurul adversar potențial al sprijinului pentru Ucraina ar putea fi partidul populist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Deși nu a făcut niciodată declarații în mod deschis pro-rusești, narațiunile sale tind totuși să urmeze "metodologia" Kremlinului (partidul nu a susținut vaccinarea obligatorie împotriva COVID, iar acum susține în mod public ideea de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri diplomatice cu Rusia), iar în sondaje se află pe locul al treilea, după PNL și PSD, cu aproximativ 19%.

,,Cu toate acestea, este puțin probabil ca această forță politică să câștige alegerile, iar AUR a fost până acum prea toxic pentru că principalele partide politice să formeze o coaliție cu el. Putem spera că această tendință va continua, iar România va rămâne un aliat al Ucrainei'', remarcă expertul ucrainean.

În ceea ce privește teama cheie - revendicările teritoriale ale României, care au fost adesea văzute în Ucraina ca un obstacol cheie în calea alianței dintre cele două țări - putem spune cu siguranță că nu se vor întâmpla.

Partidul România Mare, care a fost principalul promotor al ideii unei "Românii Mari" care să includă atât Republica Moldova, cât și o parte din teritoriile ucrainene, a dispărut de pe scena politică. Nu mai este reprezentat în parlament din 2008.

Acum, nici măcar populiștii de la AUR nu-și permit să declare public pretenții teritoriale față de Ucraina.

Singura excepție este partidul marginal S.O.S. România, a cărui susținere se află în marja de eroare statistică. Iar singură reprezentantă a acestui partid în Senat, Diana Şoşoacă, ar putea fi inclusă pe lista de sancțiuni a Ucrainei după astfel de declarații, iar acest pas, în mod clar, nu va provoca reacţii din partea oficialilor de la București. Prin urmare, este puțin probabil să apară probleme de natura diplomatică între cele două ţări pe această temă.

Politicienii români, atât cei pro-guvernamentali, cât și cei din opoziție, separă destul de clar aceste probleme de susținerea Ucrainei în războiul purtat de Rusia.

În plus, acest război a reînnoit interesul pentru România însăși și a devenit un argument în favoarea încercărilor sale de a se poziționa ca bastion NATO la Marea Neagră.

Desigur, pe timp de pace, și mai ales în contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, este posibil ca vechile răni să fie redeschise în relațiile bilaterale.

,,Să luăm problema minorităților naționale. Când Ucraina a adoptat Legea educației, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Kiev. Vizită a avut loc abia în 2022, când liderul român a sosit în Ucraina împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz'', precizează Serhii Gerasimchuk.

În cadrul negocierilor privind aderarea Ucrainei la U.E, problema minorităților va apărea cu siguranță. Pentru România, acesta va fi cel mai bun moment pentru a aborda problema.

O altă problemă care se va afla pe ordinea de zi este cea a "limbii moldovenești". Bucureștiul dorește de mult timp că oficialii de la Kiev să nu mai recunoască limba moldovenească ca limbă separată.

Până acum, Ucraina a refuzat să facă acest lucru, invocând faptul că Moldova însăși nu a făcut un astfel de demers. Cu toate acestea, după "reforma lingvistică" pe care Chișinăul a realizat-o recent, Ucraina va rămâne fără argumente și va trebui să abordeze și această problemă.

În fine, dezacordurile de lungă durată ale părților cu privire la navigația în Delta Dunării nu au dispărut. Cu toate acestea, faptul că România s-a angajat să dialogheze cu Ucraina, mai degrabă decât să dea ultimatumuri, este o evoluție pozitivă. Spre deosebire de Ungaria, România nu a făcut demersuri pe căi multilaterale. Se poate chiar presupune că Bucureștiul nu se va opune aderării Ucrainei la NATO.

Prin urmare, există toate șansele ca Bucureștiul și Kievul să poată rezolva toate chestiunile problematice cu medierea U.E.

 

 

 

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Concesii cât o înfrângere. SUA ar putea recunoaște controlul rusesc asupra Crimeei, iar asta nu ar fi singurul pas în spate: Prezența în Siria ar putea fi înjumătățită
Franța are trei submarine nucleare în Oceanul Planetar și capacitatea de a lovi oricând Rusia. Marea întrebare e dacă blufează după ce deschide umbrela nucleară
Trump încarcă nota aliaților din Asia, care ar putea fi obligați să plătească în plus pentru staționarea militarilor americani în Coreea de Sud și Japonia
Vasile Bănescu, în studiourile DefenseRomania @Screenshot DefenseRomania
EXCLUSIV
Răstignirea, învierea lui Iisus, propagandă și războiul în numele Lui. Vasile Bănescu: Rusia ca antihrist într-o credință răsturnată | Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
O explozie a afectat o facilitate unde Northrop Grumman dezvoltă motoare de rachete
Mimarea păcii: Rusia încă plănuiește să lanseze asupra Ucrainei o nou ofensivă militară în această vară
O înregistrare video arată un atac rusesc cu drone FPV asupra Ucrainei, coordonat de la Moscova: Propaganda rusă este acuzată de neglijenţă pentru divulgarea acestor informaţii
Planul de construcție navală al U.S. Navy, semnat de Trump: Pentru a contracara China, Statele Unite au nevoie de o flotă gigant de peste 350 de nave
Contractul care-i ţine pe militarii americani în Europa? NATO achiziționează un sistem militar bazat pe AI de la compania americană Palantir
Schimbare de atitudine pentru Germania: Rachete Taurus pentru Ucraina care trebuie să treacă în ofensivă. Mai mult, Podul Crimeei ar putea fi lovit
Turcia a anunțat o întâlnire între reprezentanții Rusiei și Ucrainei privind Inițiativa Mării Negre
Amploarea conflictului din Ucraina nu mai poate fi ignorată de Statele Unite. Sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl oferă Rusiei creează un risc de securitate chiar și în Pacific
Rusia îmbină tacticile de luptă sovietice cu utilizarea dronele pentru a respinge acțiunile forţelor ucrainene: Forţele ruse preferă războiul de uzură
Președintele american nu poate obține pacea în Ucraina cât timp administrația sa nu are o viziune unitară. Este Steve Witkoff veriga slabă din echipa Trump?
Complexitatea frontului din Ucraina scoate la iveală minusurile tancurilor Leopard, dar vechiul sistem german Gepard a depăşit toate aşteptările
Marea Britanie și Franța îi vor prezenta lui Trump planul „Forței de reasigurare” în Ucraina în câteva săptămâni
Exercițiul militar NATO 2019. Sursa Foto: Foreign Brief.com.
EXCLUSIV
Proiect ipotetic de pace: Statele Unite propun „modelul vest-german” pentru soluţionarea conflictului din Ucraina
Să ne pregătim pentru modificarea geografiei? Statele Unite ar dori să anexeze Groenlanda apelând la un scenariu hibrid - utilizarea campaniilor publicitare și a rețelelor de socializare
Unde calcă Rusia apar şi tensiuni geopolitice: Imaginile din satelit confirmă că ruşii au mutat avioane de luptă Su-35S din Egipt în Algeria (Foto)
Profesorul Adrian Papahagi, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
EXCLUSIV
Adrian Papahagi, despre wokeism, Europa și cum a ajuns „un băiat” la Înalta Poartă a SUA ca emisar să reprezinte România | Obiectiv EuroAtlantic, la DefenseRomania
Guvernul chinez a elaborat Carta Albă privind problemele din relațiile economice și comerciale cu SUA
Transferul submarinelor SUA în Australia ar putea fi reevaluat. Washingtonul vrea asigurări că aliații nu vor ezita să se implice într-o confruntare contra Chinei
Rusia lui Putin vrea ca Balcanii de Vest să fie următorul său „loc de joacă”: Este în interesul său să desfășoare aici războaie cibernetice și hibride
Un ordin executiv al Casei Albe vizează accelerarea vânzărilor de armament și reducerea birocrației: Ce vrea Donald Trump de la industria americană de apărare?
O posibilă misiune de menținere a păcii în Ucraina, tot mai aproape de stabilit: Kievul cere trupe străine pe uscat, în aer și pe mare
Angajamente nerespectate: Ucraina a primit jumătate din sistemele Patriot pe care le-a solicitat partenerilor occidentali, iar furnizarea de rachete este și mai deficitară
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Ce înseamnă incursiunea militară a Ucrainei în regiunea rusă Belgorod: Impactul imediat a fost deturnarea resurselor militare ruse alocate pentru alte zone ale liniei de front
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Tarife, securitate națională și mondială - SUA intră în competiţie cu o Chină care nu mai este mulțumită de statutul său mondial
Pentru ce se pregătesc Statele Unite la baza Diego Garcia? Activitatea devine tot mai intensă şi are legătură cu desfăşurarea bombardierelor stealth B-2 Spirit
O lege necesară: Militarii români care luptă ca mercenari devin istorie. Rodeanu: Mercenariatul modern e dublă loialitate, propagandă și dezinformare 

Ştiri Recomandate

Singurul om care a contat cu adevărat pentru Putin la parada din Piața Roșie. Fără el, Rusia ar fi pierdut demult războiul
Negocieri de pace fără armistițiu prealabil în Ucraina? Mesaj ferm din partea celor mai importanți susținători europeni ai Ucrainei
Polonia are și norocul unor vecini puternici care să o apere. Prima țară care a finalizat programul F-35 deschide umbrelea deasupra Poloniei
Germania copiază modelul României? Bundeswehr nu va mai face publice detalii despre livrările de arme către Ucraina
”Frankensam” are de acum un nume: Raven. Sistemul antiaerian folosește rachete ASRAAM, luate de la vechile avioane Tornado
SUA și China, discuții pentru ”dezescaladarea” războiului comercial. Trump: Am convenit asupra Marii Resetări
Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
India a acuzat Pakistanul de încălcarea armistițiului. Exploziile și focurile de armă continuă să răsune în Kashmir
Vladimir Putin a propus Ucrainei desfășurarea de negocieri directe de pace la Istanbul
Aliații Ucrainei au obținut sprijinul lui Trump? SUA aprobă transferul de rachete Patriot și rachete de artilerie către Ucraina
Armata britanică trimite Ucrainei zeci de machete-momeală, la pachet cu adevăratele tancuri Challenger 2 sau obuziere AS90
India și Pakistanul au căzut de acord asupra unui armistițiu imediat
Rușii pregătesc încă un Oreshnik? Moscova anunță că închide spațiul aerian din perimetrul poligonului din regiunea Astrahan
Nava spațială sovietică Kosmos 482 s-a prăbușit necontrolat pe Pământ
Armata rusă așteaptă lansatoarele iraniene. Fath-360 pot fi camuflate în camioane comerciale obișnuite și vor prelua din sarcinile Iskander
Liderii occidentali au sosit la Kiev pentru a sprijini Ucraina şi a cere Moscovei un "armistiţiu complet" de 30 de zile
Pakistanul neagă că și-a activat structura de Comandă nucleară. Conflictul din Kasmir, mină de aur pentru informațiile chineze
Un exemplu pentru flancul estic al NATO. Țările din nordul Europei își întăresc relațiile militare și împreună extind cooperarea cu Ucraina
Kremlinul susține că vrea încetarea focului în Ucraina, dar imediat vine și prima condiție: Oprirea furnizării de arme occidentale către Kiev
Conflict diplomatic după ce SBU a arestat doi spioni maghiari în Ucraiana. Diplomați unguri, expulzați de Kiev după o măsură similară a Budapestei
O veste bună și una proastă: SUA vor deține rachete nucleare care îi îngrozesc pe ruși, dar pentru ca LGM-35A Sentinel să se „nască” e nevoie de alt compromis
Tudor Curtifan: Jukov a intrat în Berlin într-un Jeep american. URSS a câștigat războiul, dar poporul rus l-a pierdut. Rusia e un stat revanșard
A apărut în public o nouă versiune a tancului T-72. Experții au analizat-o și au catalogat-o într-un singur cuvânt: „Dubioasă”
Rusia descrie prezența la Moscova a premierului slovac Fico și a președintelui sârb Vucic, un adevărat „act de eroism” în fața presiunilor occidentale
Armata a simulat un atac cibernetic asupra infrastructurii critice și energetice. România, gazda celui mai complex exercițiu de securitate și apărare cibernetică organizat sub egida NATO
Rusia se laudă cu tehnica militară la Parada de 9 mai. Lipsește însă tancul T-14 Armata, o fantomă și pe frontul din Ucraina
Marea Britanie impune sancțiuni asupra a 100 de petroliere din ”flotă fantomă” a Rusiei
Anii 30 s-au întors: Șoigu laudă în mod deschis metodele staliniste și beneficiile regimului totalitar
Activele ruseşti îngheţate vor fi folosite pentru mentenanţa și achiziția de echipamente militare pentru Ucraina
Ucraina expune o rețea ungară de spionaj. Budapesta era interesată de reacția locuitorilor Transcarpatiei la o posibilă ocupare a regiunii de către trupe ungare ”de menținere a păcii”
Armata română, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pregătindu-se să treacă Prutul. Sursă foto: Wikipedia
EXCLUSIV
Putea România să se oprească la Nistru în 1941? Ziua Victoriei și războiul readus de Rusia în Europa | Istoricul Adrian Niculescu, la Obiectiv EuroAtlnatic
Primul dogfight cu avioane de generația 4.5? Oficiali americani confirmă pe surse că un J-10 de producție chineză a doborât un Rafale
pixel