Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Evoluţia relaţiilor diplomatice pe axa Kiev-Bucureşti | Analist ucrainean: România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Ziua de 24 februarie 2022 a schimbat în mod semnificativ percepția ucrainenilor, inclusiv viziunea acestora asupra țărilor vecine. Serhii Gerasimchuk, expert în cadrul ONG-ului ucrainean Foreign Policy Council “Ukrainian Prism”, susţine că o ''adevărată descoperire'' în acest context a fost România, care până acum a fost o adevărată ''terra incognita'' pentru majoritatea cetățenilor ucraineni. În ciuda faptului că România este membră a NATO și a UE era percepută de majoritatea cetăţenilor ucraineni ca un stat sărac, corupt și care are probleme cu minoritatea romă. Și, cel mai important, mult timp s-a presupus că Bucureștiul emite constant pretenții față de Ucraina: fie asupra minorității românești, fie asupra unor teritorii.  

Serhii Gerasimchuk aminteşte că, în timpul președinției lui Viktor Ianukovici, România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. În realitate, însă, României nu a emis niciodată pretențiile teritoriale față de Ucraina, iar în 2009 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a hotărât că României îi revine 9.700 km pătrați din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.

Cu toate acestea, din când în când, unii politicieni români exprimă revendicări teritoriale împotriva Ucrainei. Cel mai recent exemplu este cazul senatoarei Diana Şoşoacă, împotriva căreia Kievul ar putea impune sancțiuni.

*Diana Șoșoacă a fost inclusă pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune militară rusă, întocmește o listă cu persoanele care promovează propaganda statului rus sau atacă prin declarații suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu toate acestea, politicienii care au făcut astfel de declarații sunt de-a dreptul marginali și nu reprezintă forțele politice aflate la putere în România.

Expertul ucrainean precizează că românii nu au avut mult timp o părere bună despre ucraineni, considerându-i vecini săraci, cu probleme semnificative de corupție și dependență față de Rusia.

O trăsătură comună importantă a fost trecută cu vederea: în România, ca și în Ucraina, oamenilor nu le place Rusia.

,,Vecinii noștri sunt conștienți de faptul că amenințarea rusă este cauza instabilității din Marea Neagră, care afectează planurile și bunăstarea României'', spune Serhii Gerasimchuk într-o analiză publicată pe site-ul Eurointegration.com.

În plus, puțini oameni știu că Bucureștiul are propriile sale divergente de lungă durată cu rușii.

De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Rusiei și chiar a oferit Moscovei, spre păstrare, rezervele sale de aur, bijuteriile Reginei Maria a României și valorile Băncii Naționale.

Cu toate acestea, Revoluția Bolșevică a pus capăt speranțelor de returnare a tezaurului românesc, iar liderul "statului statului muncitores", Lenin, a decis că aurul românesc a fost confiscat de la burghezii români și că într-o zi va fi returnat "poporului muncitoresc".

După cum bine remarcă expertul ucrainean, chiar și sub Ceaușescu, românii nu munceau suficient de mult în ochii ruşilor, iar aurul nu a fost niciodată returnat, ceea ce a lăsat un gust amar în relația dintre România şi Rusia.

Kievul și Bucureștiul se descoperă reciproc: Deschiderea romanilor către Ucraina a început odată cu Revoluția Demnității din 2014.

Pe atunci, Maidanul le amintea românilor de evenimentele din 1989, când au răsturnat regimul sângeros al lui Nicolae Ceaușescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit-o definitiv: Ucraina nu este Rusia, ci luptă împotriva agresiunii ruse, iar acest lucru a început deja să spargă gheața la nivelul percepției colective.

Următorul declanșator au fost evenimentele din februarie 2022. A fost momentul în care România s-a deschis față de Ucraina. Începând cu 24 februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații de război ucraineni.

Până în martie 2023, peste 2 milioane de persoane au trecut granița româno-ucraineană. Dintre acestea, peste 120.000 au cerut protecție temporară în România.

Pe aeroportul din Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, a fost înființat un centru de primire și distribuire a ajutoarelor umanitare din Europa către Ucraina. În același timp, empatia românilor pentru ucraineni se reflectă în opinia publică.

Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainian Prism în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert din Ucraina și în cooperare cu compania de cercetare InfoSapiens, numărul celor care au o atitudine pozitivă față de Ucraina în România este de 52%.

77% dintre cetățenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar 72% dintre români susțin aderarea Ucrainei la NATO.

Interesant este și indicatorul privind disponibilitatea de a oferi și mai multă asistență militară Ucrainei. În România, cei care cred că Europa Centrală și statele baltice ar trebui să ofere și mai multă asistență militară Ucrainei ajung la 40%. Rezultate similare se regăsesc și în cazul asistenței economice - 41%.

,,Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice și mediul de afaceri din România și-au intensificat eforturile pentru a sprijini Ucraina. Portul românesc Constanța a devenit un punct de transbordare alternativ pentru exporturile ucrainene (în principal cereale și petrol) pe fondul blocadei navale a porturilor ucrainene'', remarcă expertul ucrainean.

În plus, potrivit ministrului român al Economiei, Florin Spataru, România intenționează să construiască o nouă fabrică de praf de pușcă și să creeze facilități pentru producția de muniție (nu doar conform standardelor NATO, ci și pentru a reface stocurile de arme din Ucraina folosite de forțele armate ucrainene în lupta cu Rusia), aminteşte Serhii Gerasimchuk.

România a luat, de asemenea, mai multe decizii politice importante. În noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat în favoarea Declarației Parlamentului României de condamnare a foametei deliberate (Holodomor) suferite de poporul ucrainean ca urmare a ocupației sovietice din 1932-1933.

Iar în 2023, Parlamentul României a aprobat, în ședința comună a celor două Camere, o declarație cu ocazia aniversării invaziei totale a Rusiei, care condamnă ferm războiul de agresiune al Rusiei și cere retragerea imediată a trupelor rusești.

 

Este sprijinul actual al României pentru Ucraina un fenomen temporar?



,,Este demn de remarcat faptul că, în timp ce într-o serie de țări vecine, următoarele alegeri ar putea duce la schimbări în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, acest lucru nu este cazul României. Acest lucru este important, deoarece anul acesta se așteaptă ca guvernul român să fie supus unei remanieri. Conform acordului de coaliție, postul de prim-ministru ar urma să treacă de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD)'', aminteşte expertul ucrainean.

Cu toate acestea, se pare că Ucraina nu are de ce să-și facă griji. Cetățenii români sunt în mare parte de partea ucrainenilior. Este destul de probabil ca politicienii să ţină cont de opinia cetăţenilor, iar Ministerul Afacerilor Externe va fi condus în continuare de Bogdan Aurescu. Acesta este ministru de externe din 2014 și a "supraviețuit" mai multor schimbări, menținând neschimbat cursul politicii externe a României. În plus, MAE român are o memorie instituțională bine dezvoltată, iar unul dintre secretarii de stat ai ministerului este Traian Laurențiu-Cristea, care a fost ambasadorul României în Ucraina în perioada 2005-2010 și este bine familiarizat cu problemele regionale.

Se poate argumenta că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate din România nu ar afecta sentimentul pro-ucrainean.

Singurul adversar potențial al sprijinului pentru Ucraina ar putea fi partidul populist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Deși nu a făcut niciodată declarații în mod deschis pro-rusești, narațiunile sale tind totuși să urmeze "metodologia" Kremlinului (partidul nu a susținut vaccinarea obligatorie împotriva COVID, iar acum susține în mod public ideea de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri diplomatice cu Rusia), iar în sondaje se află pe locul al treilea, după PNL și PSD, cu aproximativ 19%.

,,Cu toate acestea, este puțin probabil ca această forță politică să câștige alegerile, iar AUR a fost până acum prea toxic pentru că principalele partide politice să formeze o coaliție cu el. Putem spera că această tendință va continua, iar România va rămâne un aliat al Ucrainei'', remarcă expertul ucrainean.

În ceea ce privește teama cheie - revendicările teritoriale ale României, care au fost adesea văzute în Ucraina ca un obstacol cheie în calea alianței dintre cele două țări - putem spune cu siguranță că nu se vor întâmpla.

Partidul România Mare, care a fost principalul promotor al ideii unei "Românii Mari" care să includă atât Republica Moldova, cât și o parte din teritoriile ucrainene, a dispărut de pe scena politică. Nu mai este reprezentat în parlament din 2008.

Acum, nici măcar populiștii de la AUR nu-și permit să declare public pretenții teritoriale față de Ucraina.

Singura excepție este partidul marginal S.O.S. România, a cărui susținere se află în marja de eroare statistică. Iar singură reprezentantă a acestui partid în Senat, Diana Şoşoacă, ar putea fi inclusă pe lista de sancțiuni a Ucrainei după astfel de declarații, iar acest pas, în mod clar, nu va provoca reacţii din partea oficialilor de la București. Prin urmare, este puțin probabil să apară probleme de natura diplomatică între cele două ţări pe această temă.

Politicienii români, atât cei pro-guvernamentali, cât și cei din opoziție, separă destul de clar aceste probleme de susținerea Ucrainei în războiul purtat de Rusia.

În plus, acest război a reînnoit interesul pentru România însăși și a devenit un argument în favoarea încercărilor sale de a se poziționa ca bastion NATO la Marea Neagră.

Desigur, pe timp de pace, și mai ales în contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, este posibil ca vechile răni să fie redeschise în relațiile bilaterale.

,,Să luăm problema minorităților naționale. Când Ucraina a adoptat Legea educației, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Kiev. Vizită a avut loc abia în 2022, când liderul român a sosit în Ucraina împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz'', precizează Serhii Gerasimchuk.

În cadrul negocierilor privind aderarea Ucrainei la U.E, problema minorităților va apărea cu siguranță. Pentru România, acesta va fi cel mai bun moment pentru a aborda problema.

O altă problemă care se va afla pe ordinea de zi este cea a "limbii moldovenești". Bucureștiul dorește de mult timp că oficialii de la Kiev să nu mai recunoască limba moldovenească ca limbă separată.

Până acum, Ucraina a refuzat să facă acest lucru, invocând faptul că Moldova însăși nu a făcut un astfel de demers. Cu toate acestea, după "reforma lingvistică" pe care Chișinăul a realizat-o recent, Ucraina va rămâne fără argumente și va trebui să abordeze și această problemă.

În fine, dezacordurile de lungă durată ale părților cu privire la navigația în Delta Dunării nu au dispărut. Cu toate acestea, faptul că România s-a angajat să dialogheze cu Ucraina, mai degrabă decât să dea ultimatumuri, este o evoluție pozitivă. Spre deosebire de Ungaria, România nu a făcut demersuri pe căi multilaterale. Se poate chiar presupune că Bucureștiul nu se va opune aderării Ucrainei la NATO.

Prin urmare, există toate șansele ca Bucureștiul și Kievul să poată rezolva toate chestiunile problematice cu medierea U.E.

 

 

 

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Tancurile Abrams nu vor mai fi „vârf de lance”. SUA schimbă modul în care vor purta războaie: Blindatele americane, deși formidabile ca putere de foc, vulnerabile în conducerea asalturilor
Forțele americane nu pleacă din Europa. Toate calculele arată că pericolul militar rusesc rămâne în continuare foarte mare
Fostul comandant al forţelor armate ucrainene avertizează statele occidentale: Strategiile militare ale NATO, depăşite de provocările pe care le aduce războiul modern
Marea Britanie, îndemnată să-şi mărească arsenalul nuclear pentru a rămâne o putere militară relevantă în faţa Rusiei şi Chinei
Trupe rusești la granița cu Finlanda? Noi imagini din satelit relevă o „activitate tot mai intensă” în locații-cheie aflate în coasta NATO
Unitatea Occidentului mai primește o lovitură. Liderii europeni cer armistițiu în Ucraina, însă Trump presează pentru negocieri necondiționate, de parcă ar avea o înțelegere secretă cu Putin
Trump promite tranzacții de trilioane cu Orientul Mijlociu, însă neglijarea conflictului din Gaza ar putea slăbi influența americană în regiune
Polonia are și norocul unor vecini puternici care să o apere. Prima țară care a finalizat programul F-35 deschide umbrelea deasupra Poloniei
Armata română, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pregătindu-se să treacă Prutul. Sursă foto: Wikipedia
EXCLUSIV
Putea România să se oprească la Nistru în 1941? Ziua Victoriei și războiul readus de Rusia în Europa | Istoricul Adrian Niculescu, la Obiectiv EuroAtlnatic
Încă luptăm în cel de-al Doilea Război Mondial pentru fiecare țară are percepții diferite asupra lui. Rusia crede că l-ar fi câștigat și singură
Foto: Ministerul de Externe al Franței via Ambasada Franței la Washington D.C.
EXCLUSIV
Indestructibilitatea de-a lungul secolelor: contribuția Ucrainei în victoria asupra nazismului secolului al XX-lea și a rașizmului din prezent
Demonstrație uimitoare de inovație în război: Lecția pe care Ucraina a predat-o doborând două avioane Su-30SM cu drone
Administrația Trump schimbă tonul față Moscova: Rusia criticată aspru în Consiliul de Securitate al ONU
Josep Borrell, îndemn la ruperea de America lui Trump: Statele Unite nu mai sunt aliatul Europei, ci au devenit un adversar
Ucraina deschide ușa negocierilor de pace, dar insistă pe o incetare totală a focului: Suntem realiști şi înțelegem că unele probleme vor trebui discutate la masa negocierilor
Se ciocnesc două curente în GOP: Intervenționiștii și adepții reținerii în politica externă. Epoca post-Trump în Partidul Republican va adânci falia
De ce „mor” dronele militare iarna. SUA învață din mers războiul dronelor și se adaptează condițiilor meteo extreme, cea mai mare provocare pentru UAV-uri
Statele Unite au înaintat ideea unei zone demilitarizate în care ar fi controlată de ambii beligeranți ai războiului ruso-ucrainean
,,Jocul de-a războiul'' pe mare în teatrul european. SUA au testat un răspuns naval la un posibil conflict militar în Europa
Unde s-a ajuns în ruptura dintre SUA și UE. Europa devine serios preocupată să atragă oamenii de știință neglijați de noua administrație americană
Regatul Unit începe, se pare, să se pregătească în secret pentru un eventual atac direct al Rusiei și își actualizează planul de apărare
Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale se joacă cu securitatea României: În opinia sa, furnizarea de arme către Ucraina este dezavantajoasă pentru țările europene
Statele europene, primele semne că cedează presiunilor administraţiei Trump: Șeful NATO, Mark Rutte, propune un nou model de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB
Răspunsul Statelor Unite la amenințările secolului XXI: Construirea unei noi alianțe de securitate națională care să depășească granițele tradiționale ale parteneriatelor militare
Ce a însemnat pentru ucraineni operaţia militară Kursk? Generalul Sîrskîi: În fața unui adversar superior numeric, singura cale de a obține victoria este prin acțiuni neconvenționale
Faceți cunoștință cu Dmytro! El este tânărul programator ucrainean care a reușit să doboare prima rachetă hipersonică Kinzhal (Video)
Mesaj de la preşedintele Cehiei: Desfășurarea forțelor de menținere a păcii în Ucraina este imposibilă fără un acord de pace
Europenii promit o mobilizare fără precedent pentru a ajuta Ucraina: Vom dubla ajutorul militar dacă Trump nu reușește să-l convingă pe Putin să facă pace
Donald Trump: Statele Unite sunt mai aproape de încheierea unui acord privind Ucraina cu una dintre părțile implicate în conflict, dar cu cealaltă parte “lucrurile nu sunt atât de bune”
Kremlinul mizează pe o participare internațională mare la parada de la Moscova. China confirmă prezența președintelui Xi

Ştiri Recomandate

Marina rusă continuă să hărțuiască: Distrugătorul rusesc a urmărit o fregată germană până în portul Rostock
Primarul liberal al Varșoviei Trzaskowski sau conservatorul Nawrocki? Polonezii decid azi viitorul președinte
Numărul minim al militarilor ruși uciși în în Ucraina a depășit 110.000 de persoane, dar în realitate cifra ar putea chiar și de trei ori mai mare
Teheranul își mărește stocul de uraniu. Agenția pentru Energie Atomică: Iranul nu oferă răspunsuri credibile din punct de vedere tehnic
Rusia scoate de la naftalină o dronă de acum 50 de ani: Dan-M este ”o jucărie periculoasă”, cu o altitudine de zbor de până la 9 kilometri
Trump ar urma să anunțe că Statele Unite păstrează un general american la conducerea forțelor NATO
Avertisment al liderului francez pentru chinezi: Prezența trupelor nord-coreene în Ucraina ar putea determina NATO să se implice în Asia
Navele de război rusești, trimise să supravegheze cele mai mari antrenamente navale NATO cu foc real din Europa, desfășurate în Norvegia și în largul coastei Scoției
”Încearcă să ne împuște pe la spate”. Serviciul rusesc de informații externe SVR îi ceartă pe aliații sârbi pentru că trimit armament Ucrainei
Delegația SUA nu va participa la negocierile de pace cu Ucraina de la Istanbul. Rusia prelungește negocierile și profită de concesiile SUA (ISW)
Navele ruse din Marea Baltică ”s-au prins în horă”: Războiul electronic rusesc a transformat zona Baltică într-un „Triunghi al Bermudelor”
Troc cu tehnologie militară: Phenianul trimite 20.000 de containere cu muniție, Rusia oferă sisteme antiaeriene Panțîr
Statele europene vor beneficia de un ,,scut laser'': Italia, implicată în dezvoltarea unui nou sistem de apărare aeriană împotriva dronelor și rachetelor
Joc de război: NATO ar câștiga posibilul conflict cu Rusia, iar frontul decisiv ar fi cerul Europei de Est 
Șeful diplomației turce afirmă că războiul din Ucraina ar putea fi încheiat până la sfârșitul anului: “Atât Rusia, cât și Ucraina își doresc încetarea focului”  
O companie rusă plătește o recompensă de 165.000 de dolari pentru doborârea primului avion de luptă F-16 al Ucrainei
Inovația franceză care redefinește tactica artileriei ucrainene: Timp de aproape doi ani, obuzierele CAESAR 8x8 au tras un număr record de 40.000 de obuze
Corveta europeană European Patrol Corvette (EPC), imagine concept. Foto: Fincantieri
EXCLUSIV
Gură de oxigen pentru industria navală românească? Care sunt șansele ca șantierele Fincantieri din România să producă nave militare
Războiul dronelor: Cum încep statele NATO să-şi adapteze strategiile pe baza conflictului din Ucraina
China sugrumă vânzările de drone comerciale Mavic către Occident și le direcționează către Rusia
De ce e mai bine să descurajezi Rusia înainte să atace: Ucraina cheltuie în patru luni bugetul de anul trecut al României pentru apărare
De la începutul războiului, Rusia a câștigat din energie de trei ori mai mult decât a primit Ucraina sub formă de ajutor
Ambasadorul Italiei la București, E.S. Alfredo M. Durante Mangoni
EXCLUSIV
De la Schengen la Marea Neagră, Italia rămâne un susținător constant al României | Interviu E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei la București
Putin obține ce își dorea: SUA vor negocia direct cu Rusia despre extinderea NATO în cazul Ucrainei, Moldovei și Georgiei
Rusia își consolidează influența globală: Forumul militar de la Moscova reunește noii prieteni ai Kremlinului
Compania Lockheed Martin plusează în competiția pentru avionul american de generația a 6-a: F-35 ultra-stealth, supraalimentat și fără pilot
Forțele Aeriene ale SUA investesc aproape 100 de milioane de dolari într-o nouă generație de drone stealth
Revoluția tehnologică pe câmpul de luptă: Israelul interceptează amenințări aeriene cu sisteme laser avansate (Video)
Războiul hibrid al Beijingului: Cum încearcă China să paralizeze Taiwanul prin atacuri asupra infrastructurii critice?
De la 2% la 3,5% (sau 5%): Dincolo de politică, cât de mult este Europa pregătită să plătească pentru NATO?
Vânători de Shahed, dar nu doar atât: Cum sunt folosite cele aproximativ 30 de avioane F-16 ale Ucrainei
Armele Long-Range "Made in Ucraina": Cheia strategiei de apărare a Ucrainei în faţa atacurilor ruseşti
pixel