Comentariile Forțelor Armate ale Uucrainei, făcute pe Twitter, au părut exagerate, de parcă 48 de avioane (3-4 escadrile de 12 - 16 avioane), ar putea schimba situația strategică de pe front, împotriva unui inamic mult mai puternic. ”Rușii au 1.000 de avioane de a patra generație”, confirma zilele trecute și șeful Armatei SUA, generalul Mark Milley.
4 squadrons of F16s (48 aircraft) are exactly what we need to liberate our country from the aggressor. pic.twitter.com/TvqUNeDBOd
— Defense of Ukraine (@DefenceU) May 26, 2023
Generalul Serhi Holubtsov a explicat, în interviul acordat Radiosvoboda, că nu poate fi vorba de o confruntare generalizată cu forțele aeriene ale Rusiei.
”Dar dacă este vorba trei-patru escadrile (de F-16 n.r.), cred că, în direcția aleasă, vom putea câștiga superioritate în aer și vom forța inamicul să abandoneze complet loviturile pe o anumită zonă defensivă''.
F-16 Fighting Falcon al SUA lansând o rachetă AIM-120 AMRAAM într-un poligon din Baza Aeriană Elgin. Foto: U.S. Air Force
Holubtsov a adăugat că chiar și 2 avioane de tip F-16 pot ajuta într-un atac, dar pentru a face o breșă într-o anumită direcție, este nevoie de o întreagă escadrilă: „Pentru operațiunile planificate de la A la Z, trebuie să vorbim despre 12 până la 16 avioane.”
Acum, Ucraina nu dispune rachete aer-aer capabile să lovească inamicul dincolo de linia orizontului (BVR), resurse pe care Rusia le are.
„Forțele Aeriene Ruse au aeronave Su-35 și MiG-31BM, capabile să utilizeze rachete aer-aer cu rază de acțiune lungă:, rachete R-77 cu o rază de acțiune de peste 100 km și rachete R-37, care poate fi folosit pe o distanță mai mare de 200 km. Dacă am avea o platformă care, de exemplu, ar permite utilizarea rachetelor americane AIM-120 AMRAAM, care au o rază de acțiune de aproximativ 180 km, atunci pur și simplu nu le-am permite să se apropie de graniță”, explică Holubtsov.
Până acum, din cauza absenței rachetelor aer-aer din categoria BVR - dincolo de linia orizontului - ucrainenii nu pot ține aeronavele rusești suficient de departe de granițele lor. Rusia profită de acest lucru și lansează, de la 30-40 de km de graniță, bombe ghidate care planează, de tip KAB-500. ”Sunt zone în care nu avem suficiente sisteme de apărare aeriană, așa că ei pot face asta fără probleme. Dacă am avea F-16, le-am putea împiedica să se apropie”, explică generalul.
Bomba JDAM GBU-31, sursă foto: US Air Force
Ucraina a primit și ea bombe similare sistemul JDAM. Deși aceste bombe pot fi lansate la o distanță de 90 - 100 de kilometri, avioanele ucrainene sunt vulnerabile în fața sistemelor antiaeriene ale Rusiei pentru că ar trebui să urce la înălțimi de peste 10.000 de metri ”Rușii au sisteme S-350 și S-400 capabile să lovească ținte la o distanță de peste 200 de kilometri”, a subliniat el.
Potrivit acestuia, ucrainenii trebuie să-și adapteze tactica - zboară la altitudini mici și abia în ultimul moment urcă la o înălțime de 6 - 8 mii de metri pentru a lansa JDAM-ul și să înceapă manevrele de evitare a rachetelor lansate de Su-35 sau de la sol.
Multe dintre sarcinile de luptă pot fi îndeplinite de avioanele de origine sovietică, dar armele occidentale pe care le poartă nu sunt pe deplin integrate și nu pot fi folosite la întregul lor potențial. „Oricât de mult încercăm să modificăm aeronava, nu ne permite să folosim întregul potențial al armelor occidentale”, a spus generalul.
Rachetele HARM au ajutat la schimbarea situației împotriva apărării aeriene ruse, dar eficiența utilizării lor ar fi mult mai bună cu F-16. ”F-16 au un receptor special care oferă pilotului informații despre care dintre sistemele de rachete antiaeriene ale inamiculu”, a precizat Holubtsov, adăugând că HARM poate fi mai bine ghidat de la F-16 și, astfel, crește eficiența.
F-16 Fighting Falcon, foto: National Interest
Yuri Ihnat, purtătorul de cuvânt al comandamentului Forțelor Aeriene ale Ucrainei, confirma, lunile trecute, că s-a găsit o soluție tehnică pentru a utiliza rachetele HARM pe avioane sovietice, dar ”dacă e lansată dintr-un avion de vânătoare F-16, acea rachetă ar fi de câteva ori mai eficientă, ar ajunge mai departe, ar funcționa mai precis și ar distruge mai multe mijloace de apărare aeriană”.
Holubtsov a menționat și posibilitatea modernizării avioanelor sovietice pentru a obține aceleași capacități: „Nu respingem modernizarea, dar dacă vrem să transformăm MiG-29 într-un F-16, este necesar să aruncăm complet tot ce este înăuntru, să punem echipamente de la F-16 în el. Este fezabil din punct de vedere economic? Prin urmare, este mai bine să schimbi platforma și să se folosească MiG-29-urile pentru sarcinile pe care încă le pot îndeplini”. ”Ar costa zeci de milioane de dolari pentru un singur avion și ar dura foarte mult timp”, era de părere și Yuri Ihnat.
Generalul a mai explicat de ce Ucraina este interesată de F-16: „Nu este cel mai avansat avion, dar este polivalent și poate folosi aproape toate armele NATO. Poate îndeplini sarcini de apărare aeriană, poate lupta împotriva țintelor aeriene, poate ataca ținte terestre și maritime. S-a dovedit excelent ca avion de atac pentru a depăși apărarea antiaeriană a inamicului.”
Holubtsov a comentat, de asemenea, necesitatea de a proteja mașinile livrate, asupra cărora Rusia se va concentra imediat:
„Nu va fi posibil să ascundem pur și simplu avioanele. Va fi necesar să se caute o abordare cuprinzătoare, să camufleze și să distragă atenția aeronavelor, să le mute de la aeroport la aeroport. Și va fi necesar să folosim o parte din sistemul de apărare aeriană pentru a proteja aceste aerodromuri.”
El a mai comentat și faptul că avioanele occidentale impun cerințe mai mari în privința calității pistelor. Cu toate acestea, potrivit acestuia, reprezentanții producătorului Lockheed Martin au văzut deja aeroporturile ucrainene și au identificat trei ca fiind potrivite pentru utilizarea acestor mașini. Cu toate acestea, numărul lor este scăzut în ceea ce privește nevoia de distragere a atenției.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un avion de vânătoare american de generația a V-a, F-35, s-a prăbușit în Alaska pe 28 ianuarie. Pilotul s-a ejectat în siguranță, dar aeronava a fost grav avariată. Acesta este al treilea accident în care este implicat un avion F-35 în decurs de aproximativ un an.
Rusia își arată mușchii și patrulează deasupra Oceanului Arctic pe fondul tensiunilor privind regiunea strategică Groenlanda, pe care SUA doresc să o controleze.
Iranul a cumpărat avioane de luptă rusești Sukhoi Su-35, a declarat luni (27.01.2025) comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare, Ali Shadhani.
În dimineața zilei de 21 ianuarie 2025, pe aerodromul Engels-2, aflat la aproximativ 700 de kilometri de front, a fost observată prezența a cel puțin cinci avioane de atac la sol Su-25, precum și a cel puțin două bombardiere strategice Tu-95MS, două Tu-160, două Tu-22M3 și un elicopter Mi-26 alături de un avion de transport Il-76. Anterior, la începutul lui decembrie pe aceeași bază aeriană au fost dislocate 9 avioane de luptă-bombardiere Sukhoi Su-34 din cele aproximativ 120 pe care rușii le dețin.
Su-35 e de departe cel mai promovat avion al industriei aeronautice ruse. Prezent intens și pe frontul din Ucraina, avion de generația 4++ este azi probabil cel mai performant avion de luptă rus, exceptând Su-57 despre care rușii spun că e de generația a 5-a, dar care are o istorie cel puțin complicată.
Gigantul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 270 de milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA pentru a integra un sistem de senzori cu infraroșu defensivi de ultimă generație pe avionul F-22 Raptor.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.
La sfârșitul anului trecut, pe reţele de socializare au apărut informații despre două noi avioane chinezești din așa-zisa „nouă generație” J-50 și JH-XX, ceea ce a determinat Pentagonul să admită că Beijingul ar putea fi, în cele din urmă, prima în „cursa” pentru avioanele de luptă generaţia a VI-a. În plus, SUA a recunoscut ulterior avantajul de 12 ori mai mare pe care China îl are la capitolul aviație în Pacific, iar problema principală nu ţine strict doar de numărul de aeronave.
Bombele aeriene nucleare americane, în cea mai recentă versiune - B61-12, au fost dislocate pe poziții avansate, a anunțat șeful Agenției Naționale de Securitate Nucleară (NNSA), Jill Gruby. „Noile B61-12 sunt în totalitate desfășurate avansat” („The new B61-12 gravity bombs are fully forward deployed” – original în engleză)'', a spus Gruby, pe 16 ianuarie, la o conferință găzduită de Institutul Hudson.
Pentru prima dată, două avioane de luptă norvegiene F-35 au fost desfășurate pentru a proteja spațiul aerian polonez pe 15 ianuarie, ca răspuns la aeronavele rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei, potrivit Comandamentului aerian al NATO. Incidentul a marcat prima intervenție operațională a avioanelor norvegiene pentru apărarea activă a spațiul aerian al Poloniei.
În dimineața zilei de 17 ianuarie, forțele ruse au reluat o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective civile și a infrastructurii portuare din apropierea frontierei cu România, în județul Tulcea.
Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.
Rolul avionului Su-57 pe frontul din Ucraina a crescut de la începutul anului, conform jurnaliștilor și bloggerilor ruși. Alyona Zhilina, o jurnalistă rusa, afirmă că atacul asupra Ucrainei din 14 ianuarie susține aceste afirmații.
Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.
În contextul creșterii instabilității geopolitice din regiune Asia-Pacific, Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au colaborat pentru a desfășura manevre aeriene importante, având ca scop consolidarea capacităților lor comune de apărare. Exercițiile aeriene, care au avut loc miercuri, au făcut parte din eforturile de consolidare a securității și a pregătirii pentru a răspunde amenințărilor emergente din partea Coreei de Nord.
Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.
Ucraina a primit de la Franța bomba ghidată AASM Hammer, care a fost integrată cu succes pe avioanele de vânătoare de origine sovietică. Există dovezi că această muniție a fost deja instalată la bordul aeronavelor ucrainene. O fotografie rară surprinde momentul în care un pilot ucrainean de MiG-29 a lansat o astfel de bombă, aceasta desfășurându-și aripile pentru a se îndrepta spre țintă. Imaginea este considerată valoroasă, arătând momentul în care pilotul avionului MiG-29 verifică dacă bomba ghidată AASM Hammer îşi urmează traiectoria.
Deși pentru România nu pare a fi o prioritate achiziția de elicoptere, sunt state europene care mizează în continuare pe cartea elicopterelor.
Interoperabilitatea e unul din obiectivele Forțelor Armate ale Franței care fac pași etapizați pentru a se conecta cu toate rețelele logistice militare ale Europei. Astfel, pentru prima dată, tehnicieni de sol ai avioanelor franceze Rafale, vor deservi avioane de tip Eurofighter.
Cum va arăta viitorul pentru aviația militară a Ucrainei e greu de spus. Cert e că ucrianenii visează să piloteze și avioane de luptă F-35 Lightning II, de generația a 5-a.
Un material video interesant a apărut recent pe reţele de socializare, în care un cont de pe X susține că prezintă o întâlnire între un Sukhoi rus și un F-35 italian. Deși data și locația nu sunt clare, pilotul rus care apare în materialul video sugerează că aeronava din dreapta sa este într-adevăr un F-35 din Forțele Aeriene Italiene.
Aviația militară a SUA întâmpină probleme în a pregăti un număr suficienți de piloți. Pentru a rezolva problema se testează soluții de cooperare cu mediul civil. Ar putea deveni cel mai mare parteneriat militar-civil pe această direcție, după o abordare similară din cel de-al Doilea Război Mondial (WWII).
China ar putea distruge sau neutraliza în Indo-Pacific Forțele Aeriene ale SUA și ale aliaților într-un ipotetic conflict, cu mult mai puține lovituri decât ar fi necesar în sens invers, susține un raport al think tank-ului american Hudson Institute.
Bundeswehr și TAURUS Systems GmbH, un joint-venture între gigantul europea MBDA și firma suedeză Saab, au anunțat pe 20 decembrie 2024 că au semnat un contract pentru întreținerea și modernizarea rachetelor de croazieră aeriene TAURUS KEPD 350.
Anul trecut România a semnat contractul privind achiziția a 32 de avioane F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune posibilă, aflată azi în curs de dezvoltare.
Agenția de presă poloneză PAP a informat că, pe 08.01.2025, patru avioane de vânătoare norvegiene de tip F-35 au aterizat la baza aeriană din Poznan, Polonia. Potrivit reprezentanților Ministerului polonez al Apărării, aeronavele vor proteja centrul logistic de pe aerodromul Rzeszów, care se află la aproximativ 100 de kilometri de granița poloneză cu Ucraina și care distribuie ajutorul internațional destinat Kievului.
Apariția unor noi avioane de luptă chinezești în ultimele săptămâni – două potențiale bombardiere (unul mare iar celălalt mediu), o aeronavă mai mică de dimensiunile unui avion de vânătoare și o nouă platformă AWACS – nu a influențat deciziile recente ale conducerii actuale a Forțelor Aeriene ale SUA (USAF) privind programul NGAD sau perspectiva strategică mai largă a serviciului, a spus secretarul USAF, Frank Kendall.
Dronele ucrainene au lovit din nou în adâncimea teritoriului rus, în orașul Engels din regiunea Saratov, care găzduiește o importantă bază unde sunt dislocate bombardiere Tu-95 și Tu-160 folosite intens de ruși în lovituri asupra Ucrainei.
Turela românească Anubis, care va echipa blindatele 4x4 Cobra II ce vor fi produse de turcii de la Otokar, e caz pe rol al unei instanțe de judecată. Cum s-a ajuns aici?
Procurorii DIICOT au reţinut şase inculpaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trădare, fiind acuzaţi că au format o organizaţie de tip militar şi ar fi negociat cu agenţi ai Rusiei ieşirea României din NATO.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri seara, într-un discurs televizat, că dorește să 'deschidă dezbaterea strategică' privind protecția Europei de către umbrela nucleară franceză, pe fondul apropierii dintre Moscova și Washington, precizând că decizia de a recurge la aceasta va rămâne 'în mâinile' președintelui francez, relatează Agerpres și AFP.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
În cadrul unui interviu pentru Fox News, secretarul de stat american a declarat, pe 05.03.2025, că situația din Ucraina reprezintă, de fapt, un război proxy între Statele Unite și Rusia.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
Ilie Bolojan va participa, joi, la primul Consiliu European în calitate de preşedinte interimar al României.
Potrivit cotidianului The Daily Mail, care citează surse proprii, Statele Unite au impus o interdicție asupra transferului de informații americane către Ucraina, inclusiv de către Marea Britanie. Londra a primit toate instrucțiunile necesare de la Washington în această privință.
Forțele armate ale NATO nu sunt pregătite pentru un război modern cu drone, a avertizat comandantul militar responsabil de sistemele fără pilot ale Ucrainei, la trei ani de la debutul conflictului cu Rusia în care părțile încearcă să-și asigure fiecare un avantaj tehnologic, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
România i-a declarat persona non non grata pe atașatul militar aero și naval al Federației Ruse, precum și pe adjunctul acestuia. Acest lucru înseamnă implicit și expulzarea lor. Numele lui Evgheni Ignatiev, adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei, apare în dosarele în care Călin Georgescu e acuzat de subminarea ordinii constituționale.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat, pe 05.03.2025, că Minskul este cel mai bun loc pentru negocieri trilaterale între liderii Federației Ruse, Statelor Unite și Ucrainei, referindu-se la o inițiativă a președintelui Republicii Belarus.
Diplomații europeni se pregătesc pentru posibilitatea ca un „grup de lideri pro-ruși” condus de premierul ungar Viktor Orban să perturbe summit-ul extraordinar al liderilor europeni din 6 martie.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
În această săptămână, Forțele Aeriene ale SUA au cooperat cu avioane de luptă din întreaga Europă pentru misiunea ONYX CROSS Bomber Task Force (BTF), demonstrând tehnici de zbor și strategii de luptă. Luni, avioanele americane B-52H Stratofortress, care operează de la baza Fairford din Regatul Unit, și-au unit forțele cu piloți de vânătoare din Bulgaria, România și Croația pentru a efectua misiunea menită să îmbunătățească coordonarea și să perfecționeze tacticile de luptă.
China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, acelaşi procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 şi 2023.
În 1990, Irakul a invadat Kuweitul. Pretextul invocat de conducerea de atunci de la Bagdad a fost că teritoriul kuweitian ar fi aparținut cândva Irakului. Probabil, liderul irakian de atunci s-a gândit că lumea este obosită de atâta confruntare și va trece cu vederea. Dar, după cum deja se știe, comunitatea internațională nu a fost de acord cu pretențiile Bagdadului și, lumea liberă a constituit o forță militară care, în 1991, a eliberat mica țară din Golf.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a participat, alături de înalți oficiali guvernamentali și membri ai parlamentului, la un dineu Iftar organizat în București.
Coaliția din Germania dintre CDU și SPD simte momentul greu prin care trec Europa și Germania, a căror securitate este pusă în pericol. Prima măsură cheie: scutirea cheltuielilor militare de constrângerile „frânei datoriei”, interdicția constituțională de a crește cheltuielile militare peste plafonul de 1% din PIB.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care a avut vineri o dispută la Casa Albă, ar fi pregătit să negocieze cu Rusia şi să semneze un acord privind minereurile, relatează Agerpres și AFP.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Vin și vești bune de peste Atlantic, după episodul neplăcut de la Casa Albă, dintre liderii american și ucrainean.
Ucraina își propune să își mărească de patru ori producția de drone kamikaze cu rază lungă de acțiune, cu planuri de a ajunge la un nivel de producție lunară de câteva mii de unități. Generalul de brigadă Yuri Shchihol a menționat pentru Sky News că Ucraina produce în prezent câteva sute de astfel de drone în fiecare lună, dar se preconizează că acest număr va depăși 2 000 în viitorul apropiat.
Un incident în care au fost implicate un avion de vânătoare rusesc Su-35 și o dronă franceză MQ-9 Reaper a avut loc la 2 martie 2025, în spațiul aerian internațional situat deasupra Mediteranei de Est. Se pare că aeronava rusă s-a angajat în manevre periculoase, apropiindu-se în mod repetat de această dronă la mică distanță, putând astfel compromite stabilitatea acesteia în zbor.
Fantoma interferenței serviciilor secrete rusești planează în continuare asupra statelor est-europene, România aflându-se acum în prima linie a acestei lupte. GRU, FSB și SVR, agențiile de informații ale Rusiei, sunt implicate activ în operațiuni menite să destabilizeze ţara noastră și să submineze alianțele pe care le avem cu aliaţii occidentali.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
Administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, a declarat cu profunda dezamagire prim-ministrul polonez Donald Tusk la 4 martie, citând rapoarte de la frontiera poloneză, a relatat Rzeczpospolita. Mai multe instituții media occidentale au relatat azi că președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea ajutorului militar, inclusiv a ajutorului care era deja pe drum spre Ucraina.
Într-un podcast realizat de un controversat jurnalist american, Călin Georgescu a vorbit la modul cel mai deschis despre organizarea unui referendum pentru ieșirea României din UE și NATO. Fostul candidat la prezidențiale a bifat toate narativele propagandei ruse, vorbind inclusiv de „sclava România”. Tot azi, Serviciul Rus de Informații Externe a acuzat UE că este în spatele deciziei procurorului român de a-l acuza pe Călin Georgescu.
După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
Ieri, 3 martie 2025, prietenii și vecinii noștri bulgari și-au sărbătorit Ziua Națională.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
În armata poloneză este creată o unitate responsabilă cu introducerea inteligenței artificiale (IA) în forțele armate.Polonia introduce IA în Armată.
