În contextul în care administrația Trump pare nerăbdătoare să treacă la retragerea trupelor americane din Europa, se ridică tot mai multe semne de întrebare privitoare la implicațiile directe ale unui astfel de proces.
Ar fi o cale de îmblânzire a fricii – un mecanism de raționalizare care, în lipsă, permite fricii să ne copleșească de fiecare dată când trecem prin fața ușii mereu deschise. Știm din proprie experiență că frica are un rol paralizant în unele cazuri: ”mai bine nu mă bag”, ”mai bine nu propun nimic”, ”de ce să votez eu, să mă ironizeze prietenii?”. Alteori, te împinge la decizii greșite atât pentru tine, cât și pentru cei apropiați.
La nivel social frica poate o sursă de presiune asupra decidenților politici. Ea poate crea haos. Or, nu destabilizarea, neîncrederea în instituțiile democratice, haosul social au fost țintele întregului război hibrid al Kremlinului împotriva statelor din spațiul euro-atlantic, încă de la validarea Președintelui Putin după alegerile din anul 2000?
Momentan, știm cum arată atitudinea populației din cele două țări încă formal-neutre față de Federația Rusă. O majoritate pro-NATO de 60-70% dintre cetățenii finlandezi, de exemplu, a înlocuit de curând procentul de maximum 25% al celor care susțineau aderarea țării la NATO. Declarația vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, cu privire la armele nucleare ce urmează a fi trimise la granița cu Finlanda și Suedia urmărește să creeze o frică socială care să schimbe tocmai această nouă majoritate. Căci, cum democrațiile sunt sensibile față de opțiunile cetățenilor, liderii celor două țări ar trebui, se socotește în propaganda de la Kremlin, să respingă aderarea Finlandei și Suediei la NATO. E manualul clasic vechi-sovietic despre tehnicile de manipulare ale noii Federații Ruse.
Propaganda neagră a Rusiei operează în mod constant cu ideea de manipulare a fricii: o frică profundă e greu de anulat prin decizii raționale. Iar în cazurile de manipulare colectivă, o frică socială poate fi anulată doar printr-o frică socială mai mare. Teama cetățenilor finlandezi și suedezi de o posibilă invazie, care a generat îndepărtarea de Rusia, trebuie deci înlocuită cu o frică și mai mare de armele nucleare rusești, astfel încât populația Finlandei și Suediei să respingă aderarea la NATO. Aceasta pare a fi logica în care se așază propaganda neagră a Kremlinului, după cum sugerează declarațiile din 14-15 aprilie ale oficialilor ruși.
Se știe că este dificil să generezi o raționalizare a fricii sociale. Ai nevoie de instrumente speciale de cercetare pentru a căuta soluții posibile, iar campania de informare ulterioară mai cere un oarecare timp. Asta dacă nu cumva cercetătorii finlandezi au anticipat o astfel de amenințare din partea Kremlinului. Este sigur însă că, în vecinătate, ministrul lituanian al apărării, ca și premierul, de altfel, nu pun prea mare preț pe potențialul propagandei ruse de a folosi o astfel de frică socială în zona baltică. Ei au declarat imediat după amenințarea propagandei ruse la adresa Finlandei și Suediei că toată lumea știe de prezența arsenalului nuclear rus la Kalinigrad. Din această perspectivă ar trebui să înțelegem că propaganda neagră rusă îndreptată împotriva cetățenilor finlandezi, suedezi și a liderilor care trebuie să ia în câteva săptămâni o decizie de aderare la NATO nu ar avea prea mare succes.
Nu e clar deci dacă manipularea Kremlinului va reuși o astfel de rocadă a fricilor sociale în Finlanda și Suedia. Ce știm este că manipularea fricii este o constantă a dezinformării ruse. Sursele fricilor sociale folosite de Rusia în ultimul an au fost dintre cele mai diferite. Efectele urmărite au fost însă aceleași: destabilizarea democrațiilor occidentale cu orice preț și recunoașterea Rusiei ca putere globală, nu doar regională.
Aprilie 2021 – frica de război. În aprilie 2021 Federația Rusă a masat peste 100 de mii de soldați la granița cu Ucraina. Kremlinul a tratat decizia Casei Albe de a purta la nivel prezidențial o discuție la Geneva în iunie 2021 drept o reușită a manipulării acestei frici de invazie a Ucrainei. Părea că Președintele Biden îl recunoscuse pe omologul său, Președintele Putin, ca lider global, de aceeași anvergură. Kremlinul greșea însă.
Octombrie 2021 – nu va fi gaz să vă încălziți la iarnă! Frica următoare a fost lansată de propaganda rusă în septembrie-octombrie 2021, când Kremlinul a transformat gazul rusesc în armă de război. Reducerea fluxului de gaz spre Europa, creșterea prețurilor la bursa de la Amsterdam de 5-6 ori în 30 de zile, precum și amenințarea cu epuizarea rezervelor de gaz în depozitele de siguranță ale statelor europene au căutat să stimuleze frica cetățenilor europeni că vor îngheța de frig în propria casă pe timp de iarnă. Șantajul era încă mai complex, căci problema apărea drept rezolvabilă dacă Germania și autoritățile UE ar fi acceptat lansarea noii conducte Nord Stream 2, care ar fi dublat cele 55 miliarde de metri cubi de gaz care intrau deja în Germania pe Nord Stream 1. A fost al doilea eșec al dezinformării Kremlinului, ca parte a unui război hibrid transformat din 24 febuarie în război real, convențional în tipul de armament, dar neconvențional prin crimele de război și episoadele de genocid asupra populației civile.
Noiembrie 2021 - Frica de imigranți. Al treilea caz de manipulare a fricii sociale a început pe 8 noiembrie 2021, cu tansformarea cinică a unei populații de migranți, aduși de Președintele Lukașenko din Siria, Irak, Afganistan, în armă de război hibrid. Sub acoperirea inocenței, Președintele Putin declara senin în mass media occidentală că el este doar un intermediar – lider pașnic (cu mari resurse de rezolvare de probleme geopolitice) – al cărui scop este să pună în legătură instituțiile UE cu Președintele Lukașenko pentru rezolvarea crizei migranților de la granița cu Polonia. Eșecul acestei campanii de manipulare a fricii sociale, în care Kremlinul a folosit împreună cu Minskul mii de oameni ca armă de război, a devenit limpede pe 15 noiembrie, când Bagdadul a trimis primul avion pentru preluarea imigranților irakieni.
Sensul de acoperire al manevrelor militare ale Rusiei pe care îl avea această criză a fost limpede pentru SUA și NATO încă din momentul declanșării ei. De fapt, chiar în săptămâna de dinaintea crizei de graniță Belorusia-Polonia, Federația Rusă desfășurase trupe pe granița cu Ucraina. SUA și NATO au observat suprapunerea crizelor și au reușit să redefinească în decurs de câteva zile în mass media criza social-politică a migranților de la granița Polonia-Belorusia în criză politico-militară orchestrată de Federația Rusă. Și așa a rămas până azi.
Noiembrie 2021 – aprilie 2022: este reluată frica de război. Aceasta este a patra criză în care Kremlinul folosea frica socială. Apăruse din nou frica de război, pe care propaganda rusă a manipulat-o ani de-a rândul. Ea a fost amplificată și relansată drept frică de a fi ucis, ca civil, de trupele ruse. Execuțiile colective și propagarea lor în mass media occidentală și în Ucraina își au rostul lor difuz – ele sunt percepute social de unii, în ciuda negărilor repetate ale Kremlinului, și ca sursă a fricii sociale pentru o eventuală invazie a armatei ruse dincolo de granițele Ucrainei.
O criză derivată din această frică de război, în care Kremlinul manipulează frica socială a populației euro-atlantice, este legată de folosirea armei nucleare. Este o frică a tuturor fricilor, căci se adresează tuturor. Bomba nucleară nu alege între militari și civili, victime directe și populații vecine spațiilor bombardate. Iar într-o spirală a bombardamentului nuclear nu prea mai scapă nimeni.
În 27 februarie 2022, la nici patru zile încheiate de la declanșarea invaziei în Ucraina, Președintele Putin a simțit că îl trec primii fiori ai eșecului. ”Armata invincibilă” se auto-descalifica planetar. Cel mai spectaculos lucru al vremii nu părea atât rezistența eroică a armatei ucrainene, cât faptul că armata considerată invincibilă a Rusiei dădea semne de mahmureală chiar din epoca ratatului blitz-krieg. Ea suferea de lipsă de vodcă și combativitate, de foame, de comandă și ineficiență logistică. Armata roșie invincibilă suferea însă, în cel mai înalt grad, de mirare: erau surprinși soldații că populația îi trăgea la răspundere pe străzile orașelor și că, în loc să le ceară să scoată imediat din raniță uniformele de paradă, ucrainenii îi trimiteau acasă. Convoaie de zeci de kilometri de tehnologie de pe vremea războiului rece rămâneau înțepenite după atacuri cu drone ori rachete anti-tanc, în ciuda grătarelor auto-protectoare tip cușcă de găini sudate deasupra turelei tancurilor tradiționale moștenite de la Armata sovietică.
Era de rău. Și atunci a apărut prima amenințare cu arma nucleară, care avea sens în manipularea fricii la nivelul populației euro-atlantice, dar care avea o problemă de ”sursă”: era nătâng lasată în direct de chiar Președintele Putin, ca decizie personală.
Corectarea mesajului referitor la sursa amenințării cu arma nucleară a venit destul de târziu, după o preamatură chibzuință, și nu pare să fi izvorât chiar de la Președinte. Orbirea specifică de autocrat, ex-mare strateg de talie planetară, a fost corectată în câteva săptămâni de nefericitul purtător de cuvânt prezidențial, Dmitri Peskov. Acesta a primit sarcina de a informa Occidentul printr-un interviu acordat CNN că amenințarea nucleară nu vine de la Președinte, ci de la doctrina de securitate și Strategia Națională de Apărare a Rusiei.
Deci vina de a fi folosit arma nucleară, în caz de cine știe ce atac existențial la adresa Rusiei, este impersonală, instituțională. Autorul atacului nuclear nu va fi Președintele, ci Statul. Adică tot el, cum, de fapt, a înțeles poporul euro-atlantic, evitând tertipurile învechite ale propagandei sovietice de tradiție.
Nu ne îndoim că la Kremlin există o singură persoană care poate gândi cu voce tare despre atacul cu arma nucleară în ședințele diferitelor instituții ale Statului: Vladimir Putin. Pe 14 aprilie însă el a ales o persoană de încredere ca sursă primă a acestei amenințări – adjunctul șefului Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev. Acesta anunță că, dacă Finlanda și Suedia vor opta pentru aderarea la NATO, Federația va fi obligată să aducă arme nucleare la granița viitoare a Alianței. Este știut că Finalnda, ca membră a NATO, va aduce cu sine o graniță de peste 1000 de km de apărat. Totuși, dificultățile vor fi de departe mai mici decât coșmarul unei Rusii ce stă să intre în incapacitate de plată, cu o economie pe butuci și o armată împuținată. Noua graniță de 1300 de km va solicita resurse uriașe, pe care nu are de unde să le scoată.
Arma nucleară a fost considerată de Kremlin pe 14 aprilie drept cea mai adecvată soluție de manipulare a fricii sociale în afara Federației Ruse. Dar amenințarea, ca și frica socială pe care urmărește să o declanșeze, nu este una general euro-atlantică, precum cea din 27 februarie. La vremea aceea, creșterea gradului de alertă pentru divizia de arme nucleare a Federaței Ruse era o amenințare a unui ex-mare strateg, disperat că i se prăbușește blietz-kriegul în poală. De data aceasta, frica pe care o urmărește propaganda neagră rusă este de alt nivel, are alt public și altă explicație. E doar una dintre fricile pe care le-a manipulat Kremlinul în ultimii 8 ani, după anexarea ilegală a Crimeei.
Pentru această a doua amenințare cu arma nucleară din 14 aprilie, NATO și SUA trebuiau să dea un răspuns cât mai clar: Cum să formulezi un răspuns, astfel încât să nu escaladezi retorica nucleară a propagandei negre ruse? Din declarația șefului CIA, William Burns, a reieșit că strategii americani au ales un răspuns evaziv în frazele folosite, dar nespus de clar în mesajul din spatele lor: Rusia trebuie luată în serios atunci când vorbește de atacul cu arme nucleare tactice, deși după 27 februarie nu au fost înregistrate mișcări îngrijorătoare în domeniul arsenalului nuclear. În loc de frica paralizantă a Occidentului, Kremlinul a obținut exact reacția naturală a ființei umane - raționalizarea fricii: ”Ne temem, vă credem, dar suntem pregătiți pentru orice deci nu scăpați nici voi”.
La prima vedere, pare că directorul CIA încearcă o eludare a răspunsului. Dar mesajul american este cum nu se poate mai clar: ”Suntem pregătiți. Vă monitorizăm. Don’t do it!”. Desigur, e nevoie de un accentuat grad de iresponsabilitate și disperare tembeloidă pentru a folosi arma nucleară doar pentru salvarea propriului orgoliu de ex-mare strateg geopolitic planetar. Căci, cu tot respectul, după decizia de invadare a Ucrainei, e limpede că vorbim de un ”ex-”, care timp de 20 de ani a crezut că a câștigat pentru că era genial, când, de fapt, era beneficiarul colateral al unei lipse de coeziune a Vestului.
Finlanda urmează să decidă înaintea Suediei, se pare, dacă va opta pentru aderarea la Alianța Nord Atlantică sau nu, știindu-se că opțiunea socială de aderare la NATO a crescut aici pe măsură ce a crescut gradul de neîncredere în Rusia. Neutralitatea nu mai este o soluție, consideră o majoritate dintre finlandezi, ne anunță ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, Tytti Tuppurainen, care amintea de saltul susținătorilor aderării la NATO de la 20-25% la 70%. Suedia urmează să decidă și ea, în aceleași condiții ale protecției oferite de NATO. Decizia Suediei este, probabil, dependentă de cea a Finlandei. Deci cineva trebuia speriat rău de tot de la început. Iar arma nucleară este sursa celei mai îngrozitoare frici sociale.
Ceea ce nu știm astăzi este în ce măsură populația Finlandei va reuși să raționalizeze frica socială a transferului de arme nucleare la graniță. Campania rusă de manipulare a fricii sociale are o linie specială și în Ministerului de Externe al Rusiei, a cărei purtătoare de cuvânt, Maria Zaharova, declara că fuga Finlandei și Suediei după securitatea oferită de NATO este o iluzie, de vreme ce ele vor ajunge „în prima linie” a graniței de est – ”ceea ce nu înseamnă securitate”.
Încă nu știm dacă propaganda neagră rusă va câștiga războiul fricilor sociale pe această linie Finlanda-Suedia. Pare că, mai degrabă, nu va câștiga. Știm însă că ținta ei este clară și că această campanie abia a început pe 14 aprilie. Iar primii 4 comunicatori ai dezinformării ruse de la Kremlin încă nu s-au exprimat. Și nici armata de troli, putiniștii cu simbrie ori ”idioți utili”.
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În contextul în care administrația Trump pare nerăbdătoare să treacă la retragerea trupelor americane din Europa, se ridică tot mai multe semne de întrebare privitoare la implicațiile directe ale unui astfel de proces.
Perspectivele unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina rămân sumbre, în condițiile în care ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin par să fie principalul obstacol. Aceasta este evaluarea tranșantă a fostului Secretar american al Apărării, Robert Gates, exprimată recent într-un interviu acordat CBS. Analiza lui Gates vine pe fondul unor tentative diplomatice eșuate și al presiunilor pentru negocieri directe, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump.
Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Statele Unite se confruntă cu o probabilitate tot mai mare a unui conflict militar major cu China în următorii ani, un scenariu care, spre deosebire de angajamentele externe recente, ar putea avea repercusiuni directe și disruptive pe teritoriul american. Aceasta este avertizarea tot mai apăsată transmisă de oficiali militari de rang înalt, pe măsură ce tensiunile legate de Taiwan continuă să escaladeze, iar Beijingul își accelerează pregătirile militare.
Statele Unite ale Americii vor începe discuții cu aliații europeni privind o posibilă reducere a numărului de trupe americane staționate pe continent, a anunțat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Aceste discuții sunt planificate să demareze "mai târziu în acest an", după summitul NATO din iunie de la Haga, a precizat Whitaker.
Rapoarte apărute în luna mai 2025 indică o intensificare semnificativă a desfășurărilor de trupe rusești și o expansiune rapidă a infrastructurii militare de-a lungul graniței cu Finlanda. Această activitate, confirmată de imagini satelitare și surse de informații occidentale, stârnește îngrijorări majore în rândul NATO și al statelor vecine, semnalând o potențială schimbare strategică în regiune ce amintește periculos de mult de preludiul invaziei din Ucraina din 2022.
Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia. Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.
Ca o dovadă a performanțelor remarcabile obținute în lupta pentru apărarea spațiului aerian național, un sistem de apărare antiaeriană IRIS-T, operat de o unitate a Comandamentului Aerian Vest din cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, poartă acum cu mândrie însemnele cu siluetele țintelor inamice doborâte. Pe lansatorul acestui sistem modern, ucrainenii au pictat 32 de siluete reprezentând rachete de croazieră doborâte și o siluetă distinctă a unei drone de atac, fiecare marcaj simbolizând o "distrugere" confirmată în timpul atacurilor aeriene rusești.
Unități ale Gărzii Naționale Ucrainene primesc acum tancuri Leopard de fabricație germană, parte a unei revizuiri tactice majore în modul în care Ucraina își desfășoară forțele blindate. Această schimbare strategică, raportată de publicația Forbes, vine după ce Ucraina a pierdut peste 1.000 de tancuri în fața atacurilor rusești cu drone, forțând liderii militari să regândească complet războiul cu tancuri pentru un câmp de luptă dominat de aeronave fără pilot.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 mai 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 08.06.2025, că, în urma acțiunilor ofensive, trupele ruse au trecut granița de est a regiunii ucrainene Dnipropetrovsk. Ucraina nu a comentat încă pe această temă.
Coșmarul continuă pentru aviația militară rusă. După ce au pierdut peste 40 de bombardiere strategice aflate la sol, în urma unei operațiuni fără precedent a ucrainenilor care s-au infiltrat în teritoriul Federației Ruse și au lansat sute de drone kamikaze din camioane civile, rușii au pierdut în acest weekend și un Su-35, cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. Și unul din cele mai performante, folosite intens în războiul lor de agresiune asupra Ucrainei. Avionul a fost doborât în interiorul Rusiei și există trei scenarii privind această performanță.
După foarte mulți ani de secetă și de „înfrângeri” pe linie, avioanele Gripen au reușit o victorie majoră în fața F-16 Fighting Falcon americane, și chiar în fața celei mai performante versiuni a F-ului american, Block 70 Viper.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională Iulian Fota a atras atenția că următoarea perioadă e critică pentru România și Europa în ceea ce privește războiul rus de agresiune. Căci dacă Rusia se va aventura să testeze Articolul 5 al NATO o va face în următorii doi ani. De ce? Iulian Fota explică.
Președintele Donald Trump se abține să preseze China pentru a opri sprijinul acordat mașinii de război a Rusiei, concentrându-se pe alte probleme din relația cu cel mai mare rival geopolitic al său, potrivit unor oficiali americani și europeni familiarizați cu situația, precizează Bloomberg.
Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a avertizat-o duminică pe activista suedeză Greta Thunberg şi pe restul echipajului Madleen, nava Flotilei Libertăţii, care se află în drum spre Gaza pentru a încerca să livreze ajutor umanitar, să se întoarcă din drum, deoarece nu vor putea ajunge în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut un nou în modernizarea parcului auto al Armatei României, achiziționând 24 de autovehicule tactice blindate VAMTAC ST5 BN2 de la producătorul spaniol Uro Vehículos Especiales S.A. (UROVESA). Contractul, în valoare de aproape 10 milioane de euro plus TVA, a fost atribuit direct, prin negociere, de către compania de stat Romtehnica.
Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.
Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.
Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a finanțat o mare parte din campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024. Trump l-a numit pe Musk la conducerea efortului de reducere a personalului federal și de diminuare a cheltuielilor, dar ulterior relațiile dintre cei doi s-au răcit iar Musk a părăsit administrația. Trump i-a oferit o ieșire decentă și onorantă, lăudându-l pentru munca depusă, dar ulterior Musk a avut câteva ieșiri uluitoare la adresa lui Trump, atacuri greu de imaginat acum câteva luni.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.