Ar fi o cale de îmblânzire a fricii – un mecanism de raționalizare care, în lipsă, permite fricii să ne copleșească de fiecare dată când trecem prin fața ușii mereu deschise. Știm din proprie experiență că frica are un rol paralizant în unele cazuri: ”mai bine nu mă bag”, ”mai bine nu propun nimic”, ”de ce să votez eu, să mă ironizeze prietenii?”. Alteori, te împinge la decizii greșite atât pentru tine, cât și pentru cei apropiați.
La nivel social frica poate o sursă de presiune asupra decidenților politici. Ea poate crea haos. Or, nu destabilizarea, neîncrederea în instituțiile democratice, haosul social au fost țintele întregului război hibrid al Kremlinului împotriva statelor din spațiul euro-atlantic, încă de la validarea Președintelui Putin după alegerile din anul 2000?
Momentan, știm cum arată atitudinea populației din cele două țări încă formal-neutre față de Federația Rusă. O majoritate pro-NATO de 60-70% dintre cetățenii finlandezi, de exemplu, a înlocuit de curând procentul de maximum 25% al celor care susțineau aderarea țării la NATO. Declarația vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, cu privire la armele nucleare ce urmează a fi trimise la granița cu Finlanda și Suedia urmărește să creeze o frică socială care să schimbe tocmai această nouă majoritate. Căci, cum democrațiile sunt sensibile față de opțiunile cetățenilor, liderii celor două țări ar trebui, se socotește în propaganda de la Kremlin, să respingă aderarea Finlandei și Suediei la NATO. E manualul clasic vechi-sovietic despre tehnicile de manipulare ale noii Federații Ruse.
Propaganda neagră a Rusiei operează în mod constant cu ideea de manipulare a fricii: o frică profundă e greu de anulat prin decizii raționale. Iar în cazurile de manipulare colectivă, o frică socială poate fi anulată doar printr-o frică socială mai mare. Teama cetățenilor finlandezi și suedezi de o posibilă invazie, care a generat îndepărtarea de Rusia, trebuie deci înlocuită cu o frică și mai mare de armele nucleare rusești, astfel încât populația Finlandei și Suediei să respingă aderarea la NATO. Aceasta pare a fi logica în care se așază propaganda neagră a Kremlinului, după cum sugerează declarațiile din 14-15 aprilie ale oficialilor ruși.
Se știe că este dificil să generezi o raționalizare a fricii sociale. Ai nevoie de instrumente speciale de cercetare pentru a căuta soluții posibile, iar campania de informare ulterioară mai cere un oarecare timp. Asta dacă nu cumva cercetătorii finlandezi au anticipat o astfel de amenințare din partea Kremlinului. Este sigur însă că, în vecinătate, ministrul lituanian al apărării, ca și premierul, de altfel, nu pun prea mare preț pe potențialul propagandei ruse de a folosi o astfel de frică socială în zona baltică. Ei au declarat imediat după amenințarea propagandei ruse la adresa Finlandei și Suediei că toată lumea știe de prezența arsenalului nuclear rus la Kalinigrad. Din această perspectivă ar trebui să înțelegem că propaganda neagră rusă îndreptată împotriva cetățenilor finlandezi, suedezi și a liderilor care trebuie să ia în câteva săptămâni o decizie de aderare la NATO nu ar avea prea mare succes.
Nu e clar deci dacă manipularea Kremlinului va reuși o astfel de rocadă a fricilor sociale în Finlanda și Suedia. Ce știm este că manipularea fricii este o constantă a dezinformării ruse. Sursele fricilor sociale folosite de Rusia în ultimul an au fost dintre cele mai diferite. Efectele urmărite au fost însă aceleași: destabilizarea democrațiilor occidentale cu orice preț și recunoașterea Rusiei ca putere globală, nu doar regională.
Aprilie 2021 – frica de război. În aprilie 2021 Federația Rusă a masat peste 100 de mii de soldați la granița cu Ucraina. Kremlinul a tratat decizia Casei Albe de a purta la nivel prezidențial o discuție la Geneva în iunie 2021 drept o reușită a manipulării acestei frici de invazie a Ucrainei. Părea că Președintele Biden îl recunoscuse pe omologul său, Președintele Putin, ca lider global, de aceeași anvergură. Kremlinul greșea însă.
Octombrie 2021 – nu va fi gaz să vă încălziți la iarnă! Frica următoare a fost lansată de propaganda rusă în septembrie-octombrie 2021, când Kremlinul a transformat gazul rusesc în armă de război. Reducerea fluxului de gaz spre Europa, creșterea prețurilor la bursa de la Amsterdam de 5-6 ori în 30 de zile, precum și amenințarea cu epuizarea rezervelor de gaz în depozitele de siguranță ale statelor europene au căutat să stimuleze frica cetățenilor europeni că vor îngheța de frig în propria casă pe timp de iarnă. Șantajul era încă mai complex, căci problema apărea drept rezolvabilă dacă Germania și autoritățile UE ar fi acceptat lansarea noii conducte Nord Stream 2, care ar fi dublat cele 55 miliarde de metri cubi de gaz care intrau deja în Germania pe Nord Stream 1. A fost al doilea eșec al dezinformării Kremlinului, ca parte a unui război hibrid transformat din 24 febuarie în război real, convențional în tipul de armament, dar neconvențional prin crimele de război și episoadele de genocid asupra populației civile.
Noiembrie 2021 - Frica de imigranți. Al treilea caz de manipulare a fricii sociale a început pe 8 noiembrie 2021, cu tansformarea cinică a unei populații de migranți, aduși de Președintele Lukașenko din Siria, Irak, Afganistan, în armă de război hibrid. Sub acoperirea inocenței, Președintele Putin declara senin în mass media occidentală că el este doar un intermediar – lider pașnic (cu mari resurse de rezolvare de probleme geopolitice) – al cărui scop este să pună în legătură instituțiile UE cu Președintele Lukașenko pentru rezolvarea crizei migranților de la granița cu Polonia. Eșecul acestei campanii de manipulare a fricii sociale, în care Kremlinul a folosit împreună cu Minskul mii de oameni ca armă de război, a devenit limpede pe 15 noiembrie, când Bagdadul a trimis primul avion pentru preluarea imigranților irakieni.
Sensul de acoperire al manevrelor militare ale Rusiei pe care îl avea această criză a fost limpede pentru SUA și NATO încă din momentul declanșării ei. De fapt, chiar în săptămâna de dinaintea crizei de graniță Belorusia-Polonia, Federația Rusă desfășurase trupe pe granița cu Ucraina. SUA și NATO au observat suprapunerea crizelor și au reușit să redefinească în decurs de câteva zile în mass media criza social-politică a migranților de la granița Polonia-Belorusia în criză politico-militară orchestrată de Federația Rusă. Și așa a rămas până azi.
Noiembrie 2021 – aprilie 2022: este reluată frica de război. Aceasta este a patra criză în care Kremlinul folosea frica socială. Apăruse din nou frica de război, pe care propaganda rusă a manipulat-o ani de-a rândul. Ea a fost amplificată și relansată drept frică de a fi ucis, ca civil, de trupele ruse. Execuțiile colective și propagarea lor în mass media occidentală și în Ucraina își au rostul lor difuz – ele sunt percepute social de unii, în ciuda negărilor repetate ale Kremlinului, și ca sursă a fricii sociale pentru o eventuală invazie a armatei ruse dincolo de granițele Ucrainei.
O criză derivată din această frică de război, în care Kremlinul manipulează frica socială a populației euro-atlantice, este legată de folosirea armei nucleare. Este o frică a tuturor fricilor, căci se adresează tuturor. Bomba nucleară nu alege între militari și civili, victime directe și populații vecine spațiilor bombardate. Iar într-o spirală a bombardamentului nuclear nu prea mai scapă nimeni.
În 27 februarie 2022, la nici patru zile încheiate de la declanșarea invaziei în Ucraina, Președintele Putin a simțit că îl trec primii fiori ai eșecului. ”Armata invincibilă” se auto-descalifica planetar. Cel mai spectaculos lucru al vremii nu părea atât rezistența eroică a armatei ucrainene, cât faptul că armata considerată invincibilă a Rusiei dădea semne de mahmureală chiar din epoca ratatului blitz-krieg. Ea suferea de lipsă de vodcă și combativitate, de foame, de comandă și ineficiență logistică. Armata roșie invincibilă suferea însă, în cel mai înalt grad, de mirare: erau surprinși soldații că populația îi trăgea la răspundere pe străzile orașelor și că, în loc să le ceară să scoată imediat din raniță uniformele de paradă, ucrainenii îi trimiteau acasă. Convoaie de zeci de kilometri de tehnologie de pe vremea războiului rece rămâneau înțepenite după atacuri cu drone ori rachete anti-tanc, în ciuda grătarelor auto-protectoare tip cușcă de găini sudate deasupra turelei tancurilor tradiționale moștenite de la Armata sovietică.
Era de rău. Și atunci a apărut prima amenințare cu arma nucleară, care avea sens în manipularea fricii la nivelul populației euro-atlantice, dar care avea o problemă de ”sursă”: era nătâng lasată în direct de chiar Președintele Putin, ca decizie personală.
Corectarea mesajului referitor la sursa amenințării cu arma nucleară a venit destul de târziu, după o preamatură chibzuință, și nu pare să fi izvorât chiar de la Președinte. Orbirea specifică de autocrat, ex-mare strateg de talie planetară, a fost corectată în câteva săptămâni de nefericitul purtător de cuvânt prezidențial, Dmitri Peskov. Acesta a primit sarcina de a informa Occidentul printr-un interviu acordat CNN că amenințarea nucleară nu vine de la Președinte, ci de la doctrina de securitate și Strategia Națională de Apărare a Rusiei.
Deci vina de a fi folosit arma nucleară, în caz de cine știe ce atac existențial la adresa Rusiei, este impersonală, instituțională. Autorul atacului nuclear nu va fi Președintele, ci Statul. Adică tot el, cum, de fapt, a înțeles poporul euro-atlantic, evitând tertipurile învechite ale propagandei sovietice de tradiție.
Nu ne îndoim că la Kremlin există o singură persoană care poate gândi cu voce tare despre atacul cu arma nucleară în ședințele diferitelor instituții ale Statului: Vladimir Putin. Pe 14 aprilie însă el a ales o persoană de încredere ca sursă primă a acestei amenințări – adjunctul șefului Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev. Acesta anunță că, dacă Finlanda și Suedia vor opta pentru aderarea la NATO, Federația va fi obligată să aducă arme nucleare la granița viitoare a Alianței. Este știut că Finalnda, ca membră a NATO, va aduce cu sine o graniță de peste 1000 de km de apărat. Totuși, dificultățile vor fi de departe mai mici decât coșmarul unei Rusii ce stă să intre în incapacitate de plată, cu o economie pe butuci și o armată împuținată. Noua graniță de 1300 de km va solicita resurse uriașe, pe care nu are de unde să le scoată.
Arma nucleară a fost considerată de Kremlin pe 14 aprilie drept cea mai adecvată soluție de manipulare a fricii sociale în afara Federației Ruse. Dar amenințarea, ca și frica socială pe care urmărește să o declanșeze, nu este una general euro-atlantică, precum cea din 27 februarie. La vremea aceea, creșterea gradului de alertă pentru divizia de arme nucleare a Federaței Ruse era o amenințare a unui ex-mare strateg, disperat că i se prăbușește blietz-kriegul în poală. De data aceasta, frica pe care o urmărește propaganda neagră rusă este de alt nivel, are alt public și altă explicație. E doar una dintre fricile pe care le-a manipulat Kremlinul în ultimii 8 ani, după anexarea ilegală a Crimeei.
Pentru această a doua amenințare cu arma nucleară din 14 aprilie, NATO și SUA trebuiau să dea un răspuns cât mai clar: Cum să formulezi un răspuns, astfel încât să nu escaladezi retorica nucleară a propagandei negre ruse? Din declarația șefului CIA, William Burns, a reieșit că strategii americani au ales un răspuns evaziv în frazele folosite, dar nespus de clar în mesajul din spatele lor: Rusia trebuie luată în serios atunci când vorbește de atacul cu arme nucleare tactice, deși după 27 februarie nu au fost înregistrate mișcări îngrijorătoare în domeniul arsenalului nuclear. În loc de frica paralizantă a Occidentului, Kremlinul a obținut exact reacția naturală a ființei umane - raționalizarea fricii: ”Ne temem, vă credem, dar suntem pregătiți pentru orice deci nu scăpați nici voi”.
La prima vedere, pare că directorul CIA încearcă o eludare a răspunsului. Dar mesajul american este cum nu se poate mai clar: ”Suntem pregătiți. Vă monitorizăm. Don’t do it!”. Desigur, e nevoie de un accentuat grad de iresponsabilitate și disperare tembeloidă pentru a folosi arma nucleară doar pentru salvarea propriului orgoliu de ex-mare strateg geopolitic planetar. Căci, cu tot respectul, după decizia de invadare a Ucrainei, e limpede că vorbim de un ”ex-”, care timp de 20 de ani a crezut că a câștigat pentru că era genial, când, de fapt, era beneficiarul colateral al unei lipse de coeziune a Vestului.
Finlanda urmează să decidă înaintea Suediei, se pare, dacă va opta pentru aderarea la Alianța Nord Atlantică sau nu, știindu-se că opțiunea socială de aderare la NATO a crescut aici pe măsură ce a crescut gradul de neîncredere în Rusia. Neutralitatea nu mai este o soluție, consideră o majoritate dintre finlandezi, ne anunță ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, Tytti Tuppurainen, care amintea de saltul susținătorilor aderării la NATO de la 20-25% la 70%. Suedia urmează să decidă și ea, în aceleași condiții ale protecției oferite de NATO. Decizia Suediei este, probabil, dependentă de cea a Finlandei. Deci cineva trebuia speriat rău de tot de la început. Iar arma nucleară este sursa celei mai îngrozitoare frici sociale.
Ceea ce nu știm astăzi este în ce măsură populația Finlandei va reuși să raționalizeze frica socială a transferului de arme nucleare la graniță. Campania rusă de manipulare a fricii sociale are o linie specială și în Ministerului de Externe al Rusiei, a cărei purtătoare de cuvânt, Maria Zaharova, declara că fuga Finlandei și Suediei după securitatea oferită de NATO este o iluzie, de vreme ce ele vor ajunge „în prima linie” a graniței de est – ”ceea ce nu înseamnă securitate”.
Încă nu știm dacă propaganda neagră rusă va câștiga războiul fricilor sociale pe această linie Finlanda-Suedia. Pare că, mai degrabă, nu va câștiga. Știm însă că ținta ei este clară și că această campanie abia a început pe 14 aprilie. Iar primii 4 comunicatori ai dezinformării ruse de la Kremlin încă nu s-au exprimat. Și nici armata de troli, putiniștii cu simbrie ori ”idioți utili”.
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Marea Britanie intră în modul ”pregătire continuă de război” și intenționează să construiască șase fabrici de armament pentru a-și consolida pregătirea militară. Inițial, sunt planificate investiții de 1,5 miliarde de lire sterline (aprox.1,8 miliarde de euro / aprox. 2 miliarde de dolari) în fabricarea de muniții și explozibili.
Iranul își mărește în continuare stocul de uraniu îmbogățit și a ajuns la un nivel apropiat de cel de cel necesar pentru producerea de arme nucleare, se arată în raportul AIEA.
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Forțele ucrainene au oprit înaintarea trupelor ruse în regiunea Sumi și încă mai dețin un cap de pod în raionul Glushkovsky din regiunea Kursk. Anunțul a fost făcut, pe 30 iunie, de Statul Major General (SMG) ucrainean, după ce Wall Street Journal (WSJ) a relatat, duminică, că înaintarea rușilor în Sumi a fost posibilă și pentru că pozițiile ucrainene de apărare nu au fost amenajate corespunzător.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Într-o demonstrație clară de forță și determinare, Norvegia își va disloca în Polonia, în această toamnă, cele mai avansate avioane de vânătoare, Lockheed Martin F-35A Lightning II. Misiunea lor este una extrem de precisă si are ca obiectiv să formeze un scut deasupra celui mai important nod logistic pentru ajutorul militar occidental destinat Ucrainei – aeroportul Rzeszow-Jasionka.
Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).
Serviciile secrete americane au interceptat o conversație telefonică confidențială între doi înalți oficiali iranieni care încercau să înțeleagă de ce atacurile americane asupra instalațiilor nucleare ale Republicii Islamice au fost mai puțin distructive decât se aștepta Teheranul, a relatat The Washington Post duminică, 29 iunie, citând mai multe surse de încredere.
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
