Ar fi o cale de îmblânzire a fricii – un mecanism de raționalizare care, în lipsă, permite fricii să ne copleșească de fiecare dată când trecem prin fața ușii mereu deschise. Știm din proprie experiență că frica are un rol paralizant în unele cazuri: ”mai bine nu mă bag”, ”mai bine nu propun nimic”, ”de ce să votez eu, să mă ironizeze prietenii?”. Alteori, te împinge la decizii greșite atât pentru tine, cât și pentru cei apropiați.
La nivel social frica poate o sursă de presiune asupra decidenților politici. Ea poate crea haos. Or, nu destabilizarea, neîncrederea în instituțiile democratice, haosul social au fost țintele întregului război hibrid al Kremlinului împotriva statelor din spațiul euro-atlantic, încă de la validarea Președintelui Putin după alegerile din anul 2000?
Momentan, știm cum arată atitudinea populației din cele două țări încă formal-neutre față de Federația Rusă. O majoritate pro-NATO de 60-70% dintre cetățenii finlandezi, de exemplu, a înlocuit de curând procentul de maximum 25% al celor care susțineau aderarea țării la NATO. Declarația vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, cu privire la armele nucleare ce urmează a fi trimise la granița cu Finlanda și Suedia urmărește să creeze o frică socială care să schimbe tocmai această nouă majoritate. Căci, cum democrațiile sunt sensibile față de opțiunile cetățenilor, liderii celor două țări ar trebui, se socotește în propaganda de la Kremlin, să respingă aderarea Finlandei și Suediei la NATO. E manualul clasic vechi-sovietic despre tehnicile de manipulare ale noii Federații Ruse.
Propaganda neagră a Rusiei operează în mod constant cu ideea de manipulare a fricii: o frică profundă e greu de anulat prin decizii raționale. Iar în cazurile de manipulare colectivă, o frică socială poate fi anulată doar printr-o frică socială mai mare. Teama cetățenilor finlandezi și suedezi de o posibilă invazie, care a generat îndepărtarea de Rusia, trebuie deci înlocuită cu o frică și mai mare de armele nucleare rusești, astfel încât populația Finlandei și Suediei să respingă aderarea la NATO. Aceasta pare a fi logica în care se așază propaganda neagră a Kremlinului, după cum sugerează declarațiile din 14-15 aprilie ale oficialilor ruși.
Se știe că este dificil să generezi o raționalizare a fricii sociale. Ai nevoie de instrumente speciale de cercetare pentru a căuta soluții posibile, iar campania de informare ulterioară mai cere un oarecare timp. Asta dacă nu cumva cercetătorii finlandezi au anticipat o astfel de amenințare din partea Kremlinului. Este sigur însă că, în vecinătate, ministrul lituanian al apărării, ca și premierul, de altfel, nu pun prea mare preț pe potențialul propagandei ruse de a folosi o astfel de frică socială în zona baltică. Ei au declarat imediat după amenințarea propagandei ruse la adresa Finlandei și Suediei că toată lumea știe de prezența arsenalului nuclear rus la Kalinigrad. Din această perspectivă ar trebui să înțelegem că propaganda neagră rusă îndreptată împotriva cetățenilor finlandezi, suedezi și a liderilor care trebuie să ia în câteva săptămâni o decizie de aderare la NATO nu ar avea prea mare succes.
Nu e clar deci dacă manipularea Kremlinului va reuși o astfel de rocadă a fricilor sociale în Finlanda și Suedia. Ce știm este că manipularea fricii este o constantă a dezinformării ruse. Sursele fricilor sociale folosite de Rusia în ultimul an au fost dintre cele mai diferite. Efectele urmărite au fost însă aceleași: destabilizarea democrațiilor occidentale cu orice preț și recunoașterea Rusiei ca putere globală, nu doar regională.
Aprilie 2021 – frica de război. În aprilie 2021 Federația Rusă a masat peste 100 de mii de soldați la granița cu Ucraina. Kremlinul a tratat decizia Casei Albe de a purta la nivel prezidențial o discuție la Geneva în iunie 2021 drept o reușită a manipulării acestei frici de invazie a Ucrainei. Părea că Președintele Biden îl recunoscuse pe omologul său, Președintele Putin, ca lider global, de aceeași anvergură. Kremlinul greșea însă.
Octombrie 2021 – nu va fi gaz să vă încălziți la iarnă! Frica următoare a fost lansată de propaganda rusă în septembrie-octombrie 2021, când Kremlinul a transformat gazul rusesc în armă de război. Reducerea fluxului de gaz spre Europa, creșterea prețurilor la bursa de la Amsterdam de 5-6 ori în 30 de zile, precum și amenințarea cu epuizarea rezervelor de gaz în depozitele de siguranță ale statelor europene au căutat să stimuleze frica cetățenilor europeni că vor îngheța de frig în propria casă pe timp de iarnă. Șantajul era încă mai complex, căci problema apărea drept rezolvabilă dacă Germania și autoritățile UE ar fi acceptat lansarea noii conducte Nord Stream 2, care ar fi dublat cele 55 miliarde de metri cubi de gaz care intrau deja în Germania pe Nord Stream 1. A fost al doilea eșec al dezinformării Kremlinului, ca parte a unui război hibrid transformat din 24 febuarie în război real, convențional în tipul de armament, dar neconvențional prin crimele de război și episoadele de genocid asupra populației civile.
Noiembrie 2021 - Frica de imigranți. Al treilea caz de manipulare a fricii sociale a început pe 8 noiembrie 2021, cu tansformarea cinică a unei populații de migranți, aduși de Președintele Lukașenko din Siria, Irak, Afganistan, în armă de război hibrid. Sub acoperirea inocenței, Președintele Putin declara senin în mass media occidentală că el este doar un intermediar – lider pașnic (cu mari resurse de rezolvare de probleme geopolitice) – al cărui scop este să pună în legătură instituțiile UE cu Președintele Lukașenko pentru rezolvarea crizei migranților de la granița cu Polonia. Eșecul acestei campanii de manipulare a fricii sociale, în care Kremlinul a folosit împreună cu Minskul mii de oameni ca armă de război, a devenit limpede pe 15 noiembrie, când Bagdadul a trimis primul avion pentru preluarea imigranților irakieni.
Sensul de acoperire al manevrelor militare ale Rusiei pe care îl avea această criză a fost limpede pentru SUA și NATO încă din momentul declanșării ei. De fapt, chiar în săptămâna de dinaintea crizei de graniță Belorusia-Polonia, Federația Rusă desfășurase trupe pe granița cu Ucraina. SUA și NATO au observat suprapunerea crizelor și au reușit să redefinească în decurs de câteva zile în mass media criza social-politică a migranților de la granița Polonia-Belorusia în criză politico-militară orchestrată de Federația Rusă. Și așa a rămas până azi.
Noiembrie 2021 – aprilie 2022: este reluată frica de război. Aceasta este a patra criză în care Kremlinul folosea frica socială. Apăruse din nou frica de război, pe care propaganda rusă a manipulat-o ani de-a rândul. Ea a fost amplificată și relansată drept frică de a fi ucis, ca civil, de trupele ruse. Execuțiile colective și propagarea lor în mass media occidentală și în Ucraina își au rostul lor difuz – ele sunt percepute social de unii, în ciuda negărilor repetate ale Kremlinului, și ca sursă a fricii sociale pentru o eventuală invazie a armatei ruse dincolo de granițele Ucrainei.
O criză derivată din această frică de război, în care Kremlinul manipulează frica socială a populației euro-atlantice, este legată de folosirea armei nucleare. Este o frică a tuturor fricilor, căci se adresează tuturor. Bomba nucleară nu alege între militari și civili, victime directe și populații vecine spațiilor bombardate. Iar într-o spirală a bombardamentului nuclear nu prea mai scapă nimeni.
În 27 februarie 2022, la nici patru zile încheiate de la declanșarea invaziei în Ucraina, Președintele Putin a simțit că îl trec primii fiori ai eșecului. ”Armata invincibilă” se auto-descalifica planetar. Cel mai spectaculos lucru al vremii nu părea atât rezistența eroică a armatei ucrainene, cât faptul că armata considerată invincibilă a Rusiei dădea semne de mahmureală chiar din epoca ratatului blitz-krieg. Ea suferea de lipsă de vodcă și combativitate, de foame, de comandă și ineficiență logistică. Armata roșie invincibilă suferea însă, în cel mai înalt grad, de mirare: erau surprinși soldații că populația îi trăgea la răspundere pe străzile orașelor și că, în loc să le ceară să scoată imediat din raniță uniformele de paradă, ucrainenii îi trimiteau acasă. Convoaie de zeci de kilometri de tehnologie de pe vremea războiului rece rămâneau înțepenite după atacuri cu drone ori rachete anti-tanc, în ciuda grătarelor auto-protectoare tip cușcă de găini sudate deasupra turelei tancurilor tradiționale moștenite de la Armata sovietică.
Era de rău. Și atunci a apărut prima amenințare cu arma nucleară, care avea sens în manipularea fricii la nivelul populației euro-atlantice, dar care avea o problemă de ”sursă”: era nătâng lasată în direct de chiar Președintele Putin, ca decizie personală.
Corectarea mesajului referitor la sursa amenințării cu arma nucleară a venit destul de târziu, după o preamatură chibzuință, și nu pare să fi izvorât chiar de la Președinte. Orbirea specifică de autocrat, ex-mare strateg de talie planetară, a fost corectată în câteva săptămâni de nefericitul purtător de cuvânt prezidențial, Dmitri Peskov. Acesta a primit sarcina de a informa Occidentul printr-un interviu acordat CNN că amenințarea nucleară nu vine de la Președinte, ci de la doctrina de securitate și Strategia Națională de Apărare a Rusiei.
Deci vina de a fi folosit arma nucleară, în caz de cine știe ce atac existențial la adresa Rusiei, este impersonală, instituțională. Autorul atacului nuclear nu va fi Președintele, ci Statul. Adică tot el, cum, de fapt, a înțeles poporul euro-atlantic, evitând tertipurile învechite ale propagandei sovietice de tradiție.
Nu ne îndoim că la Kremlin există o singură persoană care poate gândi cu voce tare despre atacul cu arma nucleară în ședințele diferitelor instituții ale Statului: Vladimir Putin. Pe 14 aprilie însă el a ales o persoană de încredere ca sursă primă a acestei amenințări – adjunctul șefului Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev. Acesta anunță că, dacă Finlanda și Suedia vor opta pentru aderarea la NATO, Federația va fi obligată să aducă arme nucleare la granița viitoare a Alianței. Este știut că Finalnda, ca membră a NATO, va aduce cu sine o graniță de peste 1000 de km de apărat. Totuși, dificultățile vor fi de departe mai mici decât coșmarul unei Rusii ce stă să intre în incapacitate de plată, cu o economie pe butuci și o armată împuținată. Noua graniță de 1300 de km va solicita resurse uriașe, pe care nu are de unde să le scoată.
Arma nucleară a fost considerată de Kremlin pe 14 aprilie drept cea mai adecvată soluție de manipulare a fricii sociale în afara Federației Ruse. Dar amenințarea, ca și frica socială pe care urmărește să o declanșeze, nu este una general euro-atlantică, precum cea din 27 februarie. La vremea aceea, creșterea gradului de alertă pentru divizia de arme nucleare a Federaței Ruse era o amenințare a unui ex-mare strateg, disperat că i se prăbușește blietz-kriegul în poală. De data aceasta, frica pe care o urmărește propaganda neagră rusă este de alt nivel, are alt public și altă explicație. E doar una dintre fricile pe care le-a manipulat Kremlinul în ultimii 8 ani, după anexarea ilegală a Crimeei.
Pentru această a doua amenințare cu arma nucleară din 14 aprilie, NATO și SUA trebuiau să dea un răspuns cât mai clar: Cum să formulezi un răspuns, astfel încât să nu escaladezi retorica nucleară a propagandei negre ruse? Din declarația șefului CIA, William Burns, a reieșit că strategii americani au ales un răspuns evaziv în frazele folosite, dar nespus de clar în mesajul din spatele lor: Rusia trebuie luată în serios atunci când vorbește de atacul cu arme nucleare tactice, deși după 27 februarie nu au fost înregistrate mișcări îngrijorătoare în domeniul arsenalului nuclear. În loc de frica paralizantă a Occidentului, Kremlinul a obținut exact reacția naturală a ființei umane - raționalizarea fricii: ”Ne temem, vă credem, dar suntem pregătiți pentru orice deci nu scăpați nici voi”.
La prima vedere, pare că directorul CIA încearcă o eludare a răspunsului. Dar mesajul american este cum nu se poate mai clar: ”Suntem pregătiți. Vă monitorizăm. Don’t do it!”. Desigur, e nevoie de un accentuat grad de iresponsabilitate și disperare tembeloidă pentru a folosi arma nucleară doar pentru salvarea propriului orgoliu de ex-mare strateg geopolitic planetar. Căci, cu tot respectul, după decizia de invadare a Ucrainei, e limpede că vorbim de un ”ex-”, care timp de 20 de ani a crezut că a câștigat pentru că era genial, când, de fapt, era beneficiarul colateral al unei lipse de coeziune a Vestului.
Finlanda urmează să decidă înaintea Suediei, se pare, dacă va opta pentru aderarea la Alianța Nord Atlantică sau nu, știindu-se că opțiunea socială de aderare la NATO a crescut aici pe măsură ce a crescut gradul de neîncredere în Rusia. Neutralitatea nu mai este o soluție, consideră o majoritate dintre finlandezi, ne anunță ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, Tytti Tuppurainen, care amintea de saltul susținătorilor aderării la NATO de la 20-25% la 70%. Suedia urmează să decidă și ea, în aceleași condiții ale protecției oferite de NATO. Decizia Suediei este, probabil, dependentă de cea a Finlandei. Deci cineva trebuia speriat rău de tot de la început. Iar arma nucleară este sursa celei mai îngrozitoare frici sociale.
Ceea ce nu știm astăzi este în ce măsură populația Finlandei va reuși să raționalizeze frica socială a transferului de arme nucleare la graniță. Campania rusă de manipulare a fricii sociale are o linie specială și în Ministerului de Externe al Rusiei, a cărei purtătoare de cuvânt, Maria Zaharova, declara că fuga Finlandei și Suediei după securitatea oferită de NATO este o iluzie, de vreme ce ele vor ajunge „în prima linie” a graniței de est – ”ceea ce nu înseamnă securitate”.
Încă nu știm dacă propaganda neagră rusă va câștiga războiul fricilor sociale pe această linie Finlanda-Suedia. Pare că, mai degrabă, nu va câștiga. Știm însă că ținta ei este clară și că această campanie abia a început pe 14 aprilie. Iar primii 4 comunicatori ai dezinformării ruse de la Kremlin încă nu s-au exprimat. Și nici armata de troli, putiniștii cu simbrie ori ”idioți utili”.
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Situația pentru ocupantul rus în Herson e extrem de dificilă, moralul forțelor ruse aflate în importantul oraș strategic din sudul Ucrainei fiind la pământ.
Informațiile britanice: rușii iau în considerare o retragere majoră.
Parlamentul estonian a condamnat marţi anexările de teritorii ucrainene de către Moscova şi a calificat Rusia drept "regim terorist", informează AFP.
Comandantul Gărzii Revoluţionare Iraniene, Hossein Salami, a adresat un avertisment sever Arabiei Saudite, din cauza a ceea ce el a descris drept "comportament provocator" emis de Regat, cerându-i Riadului să-și controleze mass-media și amestecul său în treburile statului persan, subliniind că, în caz contrar, va trebui să suporte consecințele.
Sancțiunile impuse Federației Ruse ca urmare a invaziei brutale și neprovocate a Ucrainei, chiar dacă au fost supraestimate de Occident, provoacă dificultăți majore industriei ruse în producerea rachetelor moderne.
Analiștii occidentali iau în considerare scenariile care s-ar putea derula odată ce Putin va pleca și cum ar trebui să reacționeze Occidentul.
După loviturile masive cu rachete și drone explozive, aplicate de o săptămână de Rusia împotriva Ucrainei, a început să se contureze în Occident un trend de prioritizare a aprovizionării Ucrainei cu sisteme de apărare aeriană.
Agresorul și ocupantul rus continuă să calce în picioare nu doar integritatea teritorială a Ucrianei, dar și suveranitatea politică a țării vecine, acuzând NATO de aventura militară fără precedent după al Doilea Război Mondial în care Vladimir Putin a angrenat Armata rusă invadatoare.
Generalul Cătălin Tomescu a vorbit despre alegerile de securitate ale României. ”Nu poţi în partea asta, când eşti atât de mic, nu poţi să rezişti. Singur nu poţi supravieţui în zona asta”.
Vladimir Putin își joacă viitorul politic în războiul din Ucraina, iar liderul de la Kremlin știe acest lucru. Iar istoria ne arată că liderii ruși înfrânți militar nu au avut o soartă politică plăcută.
Atacul neprovocat lansat pe 24 februarie 2022 la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei, o continuare a agresiunii din 2014, a declanșat cea mai mare criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Recucerirea Insulei Șerpilor de către forțele de ocupație ale Armatei ruse invadatoare nu ar pune presiune doar pe Ucraina, ci ar afecta serios interesele și securitatea României, existând un risc ridicat ca România să se confrunte cu acțiuni de hărțuire din partea Federației Ruse în zona economică exclusivă a țării noastre.
România va susţine crearea unui tribunal special care să analizeze "crima de agresiune din Ucraina", a declarat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 octombrie 2022, de la ora 12.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Nu este un secret pentru nimeni faptul că guvernele multor state membre ale UE au depozitele de arme și muniții aproape goale.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), în cadrul unui interviu, a analizat situația de pe frontul ucrainean după atacul fără precedent al Federației Ruse asupra obiectivelor de infrastructură critică și civile din Ucraina.
Rusia nu-și mai face treaba, incapabil să protejeze regiunea. Kârgâzstan și Tadjikistan ies treptat de sub influența sovietică.
Ministerul Apărării al Federației Ruse este mulțumit de lovitura masivă cu rachete.
Cotidianul Washington Times a dezvăluit că Partidul Democrat a propus un proiect de lege care prevede retragerea forțelor și sistemelor de apărare antirachetă americane din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ca manifestare a dezacordului privind reducerea producției de petrol.
Ceremonia fantasmagorică a Rusiei de anexare a 15% din teritoriul Ucrainei a scos la iveală încă o dată discrepanța dintre triumfalismul Kremlinului si realitatea din teren.
Istoricul și profesorul Armand Goșu atrăgea în 2019 atenția asupra faptului că Federația Rusă a transformat Crimeea anexată ilegal în 2014 într-o adevărată fortăreață.
Pe 8 octombrie, la ora 06.07, o explozie puternică a zguduit podul peste strâmtoarea Kerci care leagă Rusia de peninsula Crimeea.
Colonelul Vasile Simileanu, doctor în geopolitică, a vorbit la emisiunea DefenseRomania, „Obiectiv EuroAtlantic”, despre situația frontului din Ucraina, dar și despre posibilele evoluții ale conflictului.
Există un incendiu puternic pe artera de cale ferată a podului din Crimeea.
Fost militar și ambasador în Ucraina, Bill Taylor vorbește despre situația gravă din estul Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 octombrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
La 7 luni de la declanșarea invaziei barbare și neprovocate a Rusiei în Ucraina, e cât se poate de clar că țara vecină nu ar fi reușit să reziste atacului total al Rusiei fără sprijinul militar al SUA. Iar lista armamentului trimis Ucrainei e cu adevărat impresionantă. Pe timp de pace o asemenea donație ar fi transformat radical orice Armată din lume.
Polonia intenționează să participe la Programul american de partajare nucleară. Declarații în acest sens au fost făcute, în premieră, de președintele Poloniei, Andrzej Duda, în cadrul unui interviu acordat (05 octombrie) publicației Gazeta Polska.
Postul american de televiziune Fox News a enumerat cinci motive care ar indica că Rusia se află în spatele sabotajului industrial de la Nord Stream. Potrivit sursei citate, militari ruși au studiat de mult timp modalități de a ținti ataca elemente de infrastructură critica/civilă.
Armata ucraineană este pe cale să-și atingă cele trei obiective pe care și le-a propus.
Se conturează deja un răspuns la posibilitatea ca Finlanda și Suedia să nu fie incluse în Alianța Nord-Atlantică. Țările din nordul Europei sunt decise să lupte împreună în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva oricăreia dintre ele.
Mircea Geoană a vorbit, în deschiderea anului universitar, despre importanța dezvoltării ”potenţialului agro-industrial”, inclusiv prin prisma întăririi rezilienței României, ca stat membru al Alianței.
SUA și China sunt superputerile care în acest moment au început deja bătălia pentru supremație la nivel mondial pe anumite paliere, precum cel economic ori tehnologic. Nu puțini sunt însă experții care spun însă că o confruntare militară între cele două blocuri e inevitabilă.
Reputatul general american Robert E. Wheeler a răspuns celor care au criticat achiziția celor 32 de avioane F-16 Fighting Falcon din Norvegia.
Comandorul Nicolae Crețu, comandant al Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu, a oferit un interviu despre activitățile pe care militarii români le desfășoară la Baza Aeriană.
Grupul suedez Saab a anunțat, pe 25 noiembrie, că a semnat cu Agenția de Armament a Poloniei un contract în valoare de 620 milioane euro pentru construirea a două nave specializate în culegerea de informații din telecomunicații (SIGINT).
Alte două obuziere autopropulsate de tip PzH 2000 se pregătesc să revină în Ucraina, după ce au fost reparate în Lituania.
Secretarul de stat Antony J. Blinken se va afla în România, în perioada 28 - 30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, informează Ambasada SUA la Bucureşti.
Aliații NATO au efectuat exerciții privind apărarea Coridorului Suwalki, un punct strategic de o importanță crucială, în contextul în care aceasta e singura palmă de pământ care leagă țările baltice de restul teritoriului NATO și UE.
Secretarul de stat american Antony Blinken va ajunge luni, la Bucureşti, pentru a participa la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, transmite Departamentul de Stat al SUA.
Fostul cancelar german, Angela Merkel, a declarat, într-un interviu acordat pentru "Der Spiegel", și citată de Rador, că invazia rusă în Ucraina nu a luat-o prin surprindere.
În perioada 1 septembrie – 24 noiembrie 2022 Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți a realizat un sondaj sociologic, 3 interviuri de tip focus grup și o analiză a presei de limba română din Ucraina în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului (barometru social)”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat vineri că un "fost general" al infanteriei marine a SUA (United States Marine Corps, USMC) face parte din această armată privată ai cărei recruţi luptă în special în Ucraina, scrie Agerpres, care citează AFP.
Avioane de tip Eurofighter Typhoon și CF-18 Hornet au aterizat azi în România. Aeronavele aparțin aliaților noștri italieni și spanioli, care vor ajuta în următoarele luni Forțele Aeriene Române în misiuni de protejare a spațiului aerian național.
Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat miercuri că a trimis un baros pentru a fi livrat Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii cumplite a unui luptător.
Războiul neprovocat generat de Rusia în Ucraina e o „greșeală fatală pentru ambițiile Rusiei de mare putere”, subliniază profesorul Valentin Naumescu, care arată că în pofida faptului că Moscova a dorit să se impună în arena internațională ca o superputere, s-a trezit azi doar o „anexă economică” a Chinei.
A fost scandal azi în Parlamentul Bulgariei, unde în cele din urmă a fost votată ratificarea contractului dintre Sofia și gigantul american Lockheed Martin pentru achiziția a încă 8 avioane F-16 Fighting Falcon, în cea mai modernă versiune Block 70 - Viper.
În vara acestui an România a semnat o scrisoare de intenție cu Franța pentru a achiziționa cel puțin două submarine din clasa Scorpene.
Două elicoptere de tip AH-1 Super Cobra și SH-70 Seahawk, au aterizat în premieră pe viitoarea navă amiral a Turciei - TCG Anadolu, pe care ar fi trebuit să opereze și avioane americane de tip F-35 Lightning II.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit vineri, la reşedinţa sa din Novo-Ogariovo, de lângă Moscova, cu un grup de mame ale celor mobilizaţi pentru a participa la războiul din Ucraina, iar unele media independente ruse au identificat printre cele 17 femei invitate funcţionare cunoscute, lidere ale unor mişcări pro-Kremlin şi chiar o deputată a partidului Rusia Unită (de guvernământ), relatează Radio Svoboda, serviciul rus al Radio Europa Liberă (RFE/RL), şi publicaţia independentă Meduza.io, cu sediul în Letonia.
Am început pregătirea misiunii de poliție aeriană în spațiul aerian baltic, pentru 2023. În perioada aprilie-iulie 2023, Forțele Aeriene Române vor asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing-2023) în Lituania, din Baza Aeriană Siauliai.
Ministerul rus de Externe a denunţat vineri rezoluţia Parlamentului European care a calificat în cursul săptămânii Rusia drept "stat sponsor al terorismului", Moscova afirmând că această decizie "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Vladimir Putin și-a manifestat regretul că anexarea unor teritorii ucrainene, în ceea ce el numește „reunificarea cu Donbasul”, nu a avut loc în 2014.
Deși Partidul Muncitorilor din Kurdistan [PKK] și Partidul Uniunii Democratice Siriene [PYD], considerat că ramură a primului, au negat orice responsabilitate cu privire la atentatului comis la Istanbul la 13 noiembrie, autoritățile turce nu au nicio îndoială că aceste două organizații se află în spatele atentatului. Deși circumstanțele acestui act terorist rămân neclare, fratele lui Ahlam Al Bashir, suspecta arestată după atacul cu bombă de la Istanbul, ar fi un cadru al Armatei Naționale Siriene, sprijinită de Ankara. În plus, ea însăși ar fi afiliată Brigăzii Sultan Murad, o grupare jihadistă pro-turcă.
Cea mai bună variantă pentru securitatea Poloniei este dislocarea lansatoarelor Patriot pe teritoriul Ucrainei, însă această decizie aparţine aliaţilor, a declarat, vineri, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, preşedintele Republicii Letonia, Egils Levits şi preşedintele României, Klaus Iohannis.
Atacurile cu rachete rusești asupra Ucrainei din ultimele săptămâni au fost însoțite de cele mai multe ori şi de atacuri cu drone iraniene Shahed și rusești Lancet. Ambele modele de vehicule aeriene fără pilot (UAV) fac parte din categoria deja cunoscută a dronelor kamikaze. Atacurile au ca scop paralizarea infrastructurii energetice a Ucrainei. Prin efectuarea acestor atacuri ruşii au reușit să-şi atingă obiectivele - mare parte din teritoriul Ucrainei, imediat după atacuri, a rămas fără electricitate. Deși, Kievul încearcă să restabilească alimentarea cu energie electrică, există oraşe şi localități rămase "în beznă".
Un oficial ucrainean a confirmat vineri că armata ucraineană a ucis consilieri militari iranieni în peninsula Crimeea anexată de Rusia, scrie Agerpres, care citează ziarul britanic The Guardian și agenţia EFE.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 25.11.2022, submarinul diesel-electric Magadan al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a executat lansări de rachete de croazieră de tip Kalibr asupra unor ținte maritime și de coastă.
Point Blank Enterprises, companie americană cu sediul în Pompano Beach, Florida, se declară onorată să continue participarea să la programul OMFV (Optionally Manned Fighting Vehicle) al armatei SUA. Recent, Point Blank Enterprises a prezentat Armatei SUA un design a ceea ce se doreşte a fi un înlocuitor pentru vehiculul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Echipa PBE, formată din experți de top din domeniul industriei de apărare a evaluat cerințele venite din partea U.S Army pentru o viitoare platformă de vehicule de luptă și a proiectat cu atenție un IFV de nouă generație care ar trebui să fie ceva revoluţionar pentru armată.
Guvernul Croației a transmis, pe 24 noiembrie, Parlamentului, proiectul de Hotărâre privind participarea militarilor săi la misiunea U.E de instruire a armatei ucrainene (misiunea EUMAM). Parlamentul croat urmează să dezbată și să decizia finală privind implicarea militarilor croați la pregătirea trupelor ucrainene.
NATO este alături de Ucraina în faţa agresiunii ruse şi o va sprijini în continuare şi mă aştept ca acest sprijin să fie reconfirmat de miniştrii de externe din ţările aliate la reuniunea de la Bucureşti din 29-30 noiembrie, a declarat vineri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 24.11.2022, două bombardiere strategice de tip Tu-160 aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
În săptămânile următoare, regiunea Mării Arabiei va fi martora mai multor schimbări de securitate, după atacul iranian de săptămâna trecută asupra unei nave comerciale încărcate cu petrol.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 25 noiembrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
