Ar fi o cale de îmblânzire a fricii – un mecanism de raționalizare care, în lipsă, permite fricii să ne copleșească de fiecare dată când trecem prin fața ușii mereu deschise. Știm din proprie experiență că frica are un rol paralizant în unele cazuri: ”mai bine nu mă bag”, ”mai bine nu propun nimic”, ”de ce să votez eu, să mă ironizeze prietenii?”. Alteori, te împinge la decizii greșite atât pentru tine, cât și pentru cei apropiați.
La nivel social frica poate o sursă de presiune asupra decidenților politici. Ea poate crea haos. Or, nu destabilizarea, neîncrederea în instituțiile democratice, haosul social au fost țintele întregului război hibrid al Kremlinului împotriva statelor din spațiul euro-atlantic, încă de la validarea Președintelui Putin după alegerile din anul 2000?
Momentan, știm cum arată atitudinea populației din cele două țări încă formal-neutre față de Federația Rusă. O majoritate pro-NATO de 60-70% dintre cetățenii finlandezi, de exemplu, a înlocuit de curând procentul de maximum 25% al celor care susțineau aderarea țării la NATO. Declarația vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, cu privire la armele nucleare ce urmează a fi trimise la granița cu Finlanda și Suedia urmărește să creeze o frică socială care să schimbe tocmai această nouă majoritate. Căci, cum democrațiile sunt sensibile față de opțiunile cetățenilor, liderii celor două țări ar trebui, se socotește în propaganda de la Kremlin, să respingă aderarea Finlandei și Suediei la NATO. E manualul clasic vechi-sovietic despre tehnicile de manipulare ale noii Federații Ruse.
Propaganda neagră a Rusiei operează în mod constant cu ideea de manipulare a fricii: o frică profundă e greu de anulat prin decizii raționale. Iar în cazurile de manipulare colectivă, o frică socială poate fi anulată doar printr-o frică socială mai mare. Teama cetățenilor finlandezi și suedezi de o posibilă invazie, care a generat îndepărtarea de Rusia, trebuie deci înlocuită cu o frică și mai mare de armele nucleare rusești, astfel încât populația Finlandei și Suediei să respingă aderarea la NATO. Aceasta pare a fi logica în care se așază propaganda neagră a Kremlinului, după cum sugerează declarațiile din 14-15 aprilie ale oficialilor ruși.
Se știe că este dificil să generezi o raționalizare a fricii sociale. Ai nevoie de instrumente speciale de cercetare pentru a căuta soluții posibile, iar campania de informare ulterioară mai cere un oarecare timp. Asta dacă nu cumva cercetătorii finlandezi au anticipat o astfel de amenințare din partea Kremlinului. Este sigur însă că, în vecinătate, ministrul lituanian al apărării, ca și premierul, de altfel, nu pun prea mare preț pe potențialul propagandei ruse de a folosi o astfel de frică socială în zona baltică. Ei au declarat imediat după amenințarea propagandei ruse la adresa Finlandei și Suediei că toată lumea știe de prezența arsenalului nuclear rus la Kalinigrad. Din această perspectivă ar trebui să înțelegem că propaganda neagră rusă îndreptată împotriva cetățenilor finlandezi, suedezi și a liderilor care trebuie să ia în câteva săptămâni o decizie de aderare la NATO nu ar avea prea mare succes.
Nu e clar deci dacă manipularea Kremlinului va reuși o astfel de rocadă a fricilor sociale în Finlanda și Suedia. Ce știm este că manipularea fricii este o constantă a dezinformării ruse. Sursele fricilor sociale folosite de Rusia în ultimul an au fost dintre cele mai diferite. Efectele urmărite au fost însă aceleași: destabilizarea democrațiilor occidentale cu orice preț și recunoașterea Rusiei ca putere globală, nu doar regională.
Aprilie 2021 – frica de război. În aprilie 2021 Federația Rusă a masat peste 100 de mii de soldați la granița cu Ucraina. Kremlinul a tratat decizia Casei Albe de a purta la nivel prezidențial o discuție la Geneva în iunie 2021 drept o reușită a manipulării acestei frici de invazie a Ucrainei. Părea că Președintele Biden îl recunoscuse pe omologul său, Președintele Putin, ca lider global, de aceeași anvergură. Kremlinul greșea însă.
Octombrie 2021 – nu va fi gaz să vă încălziți la iarnă! Frica următoare a fost lansată de propaganda rusă în septembrie-octombrie 2021, când Kremlinul a transformat gazul rusesc în armă de război. Reducerea fluxului de gaz spre Europa, creșterea prețurilor la bursa de la Amsterdam de 5-6 ori în 30 de zile, precum și amenințarea cu epuizarea rezervelor de gaz în depozitele de siguranță ale statelor europene au căutat să stimuleze frica cetățenilor europeni că vor îngheța de frig în propria casă pe timp de iarnă. Șantajul era încă mai complex, căci problema apărea drept rezolvabilă dacă Germania și autoritățile UE ar fi acceptat lansarea noii conducte Nord Stream 2, care ar fi dublat cele 55 miliarde de metri cubi de gaz care intrau deja în Germania pe Nord Stream 1. A fost al doilea eșec al dezinformării Kremlinului, ca parte a unui război hibrid transformat din 24 febuarie în război real, convențional în tipul de armament, dar neconvențional prin crimele de război și episoadele de genocid asupra populației civile.
Noiembrie 2021 - Frica de imigranți. Al treilea caz de manipulare a fricii sociale a început pe 8 noiembrie 2021, cu tansformarea cinică a unei populații de migranți, aduși de Președintele Lukașenko din Siria, Irak, Afganistan, în armă de război hibrid. Sub acoperirea inocenței, Președintele Putin declara senin în mass media occidentală că el este doar un intermediar – lider pașnic (cu mari resurse de rezolvare de probleme geopolitice) – al cărui scop este să pună în legătură instituțiile UE cu Președintele Lukașenko pentru rezolvarea crizei migranților de la granița cu Polonia. Eșecul acestei campanii de manipulare a fricii sociale, în care Kremlinul a folosit împreună cu Minskul mii de oameni ca armă de război, a devenit limpede pe 15 noiembrie, când Bagdadul a trimis primul avion pentru preluarea imigranților irakieni.
Sensul de acoperire al manevrelor militare ale Rusiei pe care îl avea această criză a fost limpede pentru SUA și NATO încă din momentul declanșării ei. De fapt, chiar în săptămâna de dinaintea crizei de graniță Belorusia-Polonia, Federația Rusă desfășurase trupe pe granița cu Ucraina. SUA și NATO au observat suprapunerea crizelor și au reușit să redefinească în decurs de câteva zile în mass media criza social-politică a migranților de la granița Polonia-Belorusia în criză politico-militară orchestrată de Federația Rusă. Și așa a rămas până azi.
Noiembrie 2021 – aprilie 2022: este reluată frica de război. Aceasta este a patra criză în care Kremlinul folosea frica socială. Apăruse din nou frica de război, pe care propaganda rusă a manipulat-o ani de-a rândul. Ea a fost amplificată și relansată drept frică de a fi ucis, ca civil, de trupele ruse. Execuțiile colective și propagarea lor în mass media occidentală și în Ucraina își au rostul lor difuz – ele sunt percepute social de unii, în ciuda negărilor repetate ale Kremlinului, și ca sursă a fricii sociale pentru o eventuală invazie a armatei ruse dincolo de granițele Ucrainei.
O criză derivată din această frică de război, în care Kremlinul manipulează frica socială a populației euro-atlantice, este legată de folosirea armei nucleare. Este o frică a tuturor fricilor, căci se adresează tuturor. Bomba nucleară nu alege între militari și civili, victime directe și populații vecine spațiilor bombardate. Iar într-o spirală a bombardamentului nuclear nu prea mai scapă nimeni.
În 27 februarie 2022, la nici patru zile încheiate de la declanșarea invaziei în Ucraina, Președintele Putin a simțit că îl trec primii fiori ai eșecului. ”Armata invincibilă” se auto-descalifica planetar. Cel mai spectaculos lucru al vremii nu părea atât rezistența eroică a armatei ucrainene, cât faptul că armata considerată invincibilă a Rusiei dădea semne de mahmureală chiar din epoca ratatului blitz-krieg. Ea suferea de lipsă de vodcă și combativitate, de foame, de comandă și ineficiență logistică. Armata roșie invincibilă suferea însă, în cel mai înalt grad, de mirare: erau surprinși soldații că populația îi trăgea la răspundere pe străzile orașelor și că, în loc să le ceară să scoată imediat din raniță uniformele de paradă, ucrainenii îi trimiteau acasă. Convoaie de zeci de kilometri de tehnologie de pe vremea războiului rece rămâneau înțepenite după atacuri cu drone ori rachete anti-tanc, în ciuda grătarelor auto-protectoare tip cușcă de găini sudate deasupra turelei tancurilor tradiționale moștenite de la Armata sovietică.
Era de rău. Și atunci a apărut prima amenințare cu arma nucleară, care avea sens în manipularea fricii la nivelul populației euro-atlantice, dar care avea o problemă de ”sursă”: era nătâng lasată în direct de chiar Președintele Putin, ca decizie personală.
Corectarea mesajului referitor la sursa amenințării cu arma nucleară a venit destul de târziu, după o preamatură chibzuință, și nu pare să fi izvorât chiar de la Președinte. Orbirea specifică de autocrat, ex-mare strateg de talie planetară, a fost corectată în câteva săptămâni de nefericitul purtător de cuvânt prezidențial, Dmitri Peskov. Acesta a primit sarcina de a informa Occidentul printr-un interviu acordat CNN că amenințarea nucleară nu vine de la Președinte, ci de la doctrina de securitate și Strategia Națională de Apărare a Rusiei.
Deci vina de a fi folosit arma nucleară, în caz de cine știe ce atac existențial la adresa Rusiei, este impersonală, instituțională. Autorul atacului nuclear nu va fi Președintele, ci Statul. Adică tot el, cum, de fapt, a înțeles poporul euro-atlantic, evitând tertipurile învechite ale propagandei sovietice de tradiție.
Nu ne îndoim că la Kremlin există o singură persoană care poate gândi cu voce tare despre atacul cu arma nucleară în ședințele diferitelor instituții ale Statului: Vladimir Putin. Pe 14 aprilie însă el a ales o persoană de încredere ca sursă primă a acestei amenințări – adjunctul șefului Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev. Acesta anunță că, dacă Finlanda și Suedia vor opta pentru aderarea la NATO, Federația va fi obligată să aducă arme nucleare la granița viitoare a Alianței. Este știut că Finalnda, ca membră a NATO, va aduce cu sine o graniță de peste 1000 de km de apărat. Totuși, dificultățile vor fi de departe mai mici decât coșmarul unei Rusii ce stă să intre în incapacitate de plată, cu o economie pe butuci și o armată împuținată. Noua graniță de 1300 de km va solicita resurse uriașe, pe care nu are de unde să le scoată.
Arma nucleară a fost considerată de Kremlin pe 14 aprilie drept cea mai adecvată soluție de manipulare a fricii sociale în afara Federației Ruse. Dar amenințarea, ca și frica socială pe care urmărește să o declanșeze, nu este una general euro-atlantică, precum cea din 27 februarie. La vremea aceea, creșterea gradului de alertă pentru divizia de arme nucleare a Federaței Ruse era o amenințare a unui ex-mare strateg, disperat că i se prăbușește blietz-kriegul în poală. De data aceasta, frica pe care o urmărește propaganda neagră rusă este de alt nivel, are alt public și altă explicație. E doar una dintre fricile pe care le-a manipulat Kremlinul în ultimii 8 ani, după anexarea ilegală a Crimeei.
Pentru această a doua amenințare cu arma nucleară din 14 aprilie, NATO și SUA trebuiau să dea un răspuns cât mai clar: Cum să formulezi un răspuns, astfel încât să nu escaladezi retorica nucleară a propagandei negre ruse? Din declarația șefului CIA, William Burns, a reieșit că strategii americani au ales un răspuns evaziv în frazele folosite, dar nespus de clar în mesajul din spatele lor: Rusia trebuie luată în serios atunci când vorbește de atacul cu arme nucleare tactice, deși după 27 februarie nu au fost înregistrate mișcări îngrijorătoare în domeniul arsenalului nuclear. În loc de frica paralizantă a Occidentului, Kremlinul a obținut exact reacția naturală a ființei umane - raționalizarea fricii: ”Ne temem, vă credem, dar suntem pregătiți pentru orice deci nu scăpați nici voi”.
La prima vedere, pare că directorul CIA încearcă o eludare a răspunsului. Dar mesajul american este cum nu se poate mai clar: ”Suntem pregătiți. Vă monitorizăm. Don’t do it!”. Desigur, e nevoie de un accentuat grad de iresponsabilitate și disperare tembeloidă pentru a folosi arma nucleară doar pentru salvarea propriului orgoliu de ex-mare strateg geopolitic planetar. Căci, cu tot respectul, după decizia de invadare a Ucrainei, e limpede că vorbim de un ”ex-”, care timp de 20 de ani a crezut că a câștigat pentru că era genial, când, de fapt, era beneficiarul colateral al unei lipse de coeziune a Vestului.
Finlanda urmează să decidă înaintea Suediei, se pare, dacă va opta pentru aderarea la Alianța Nord Atlantică sau nu, știindu-se că opțiunea socială de aderare la NATO a crescut aici pe măsură ce a crescut gradul de neîncredere în Rusia. Neutralitatea nu mai este o soluție, consideră o majoritate dintre finlandezi, ne anunță ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, Tytti Tuppurainen, care amintea de saltul susținătorilor aderării la NATO de la 20-25% la 70%. Suedia urmează să decidă și ea, în aceleași condiții ale protecției oferite de NATO. Decizia Suediei este, probabil, dependentă de cea a Finlandei. Deci cineva trebuia speriat rău de tot de la început. Iar arma nucleară este sursa celei mai îngrozitoare frici sociale.
Ceea ce nu știm astăzi este în ce măsură populația Finlandei va reuși să raționalizeze frica socială a transferului de arme nucleare la graniță. Campania rusă de manipulare a fricii sociale are o linie specială și în Ministerului de Externe al Rusiei, a cărei purtătoare de cuvânt, Maria Zaharova, declara că fuga Finlandei și Suediei după securitatea oferită de NATO este o iluzie, de vreme ce ele vor ajunge „în prima linie” a graniței de est – ”ceea ce nu înseamnă securitate”.
Încă nu știm dacă propaganda neagră rusă va câștiga războiul fricilor sociale pe această linie Finlanda-Suedia. Pare că, mai degrabă, nu va câștiga. Știm însă că ținta ei este clară și că această campanie abia a început pe 14 aprilie. Iar primii 4 comunicatori ai dezinformării ruse de la Kremlin încă nu s-au exprimat. Și nici armata de troli, putiniștii cu simbrie ori ”idioți utili”.
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează agențiile Agerpres și EFE.
China forțează limitele distincției dintre flota comercială și cea militară prin transformarea unui cargou de tip feeder într-o platformă de atac masiv, capabilă să satureze apărările adverse. Nava, identificată drept ZHONG DA 79, a apărut recent în imagini care confirmă o reconfigurare de tip „arsenal ship” ce adăpostește până la 60 de rachete sub masca inofensivă a unui cargou civil ce transportă containere.
Rusia a anunțat în weekend o serie de lovituri de precizie executate cu drone, despre care afirmă că au vizat obiective militare ucrainene situate la zeci și chiar sute de kilometri în spatele frontului. Imaginile publicate pe canale pro-ruse arată atacuri asupra unui avion de transport An-26, a unui elicopter, a unor nave și a unor instalații militare din mai multe regiuni ale Ucrainei, departe de zonele de luptă active.
