În cele din urmă, s-a considerat că liderii chinezi vor fi foarte probabil forțați să aleagă între riscurile utilizării intervenției directe pentru a-și menține controlul asupra investițiilor și încrederea în ordinea bazată pe regulile promovate de Occident pentru a facilita accesul pe piață.
Dacă China începe să fie etichetată drept putere neocolonială, politica sa de neamestec, îndelung aclamată, va fi cel mai probabil subminată. Însă alternativa, care presupune lăsarea companiilor chineze să investească pe baza propriilor evaluări, ar presupune riscuri economice și politice foarte mari, comparabile cu cele generate de strategia “Go out” de dinaintea Inițiativei Belt and Road de la sfârșitul anilor 1990.
Ca o paranteză, reamintim că de la sfârșitul anilor 1970, China și-a construit strategia de modernizare economică pe o strategie care abordează investițiile în două etape distincte, dar interconectate. Prima, denumită “Welcome in” („Bun venit în”) facilitează formarea de capital intern, reforma pieței și progresul tehnologic. Aceasta este urmată de un “Go out”, respectiv de o „ieșire” ulterioară a surplusului de capital, menită să extindă accesul la piețele externe, resursele naturale și tehnologia avansată, aducând creștere și stabilizare economică suplimentară. Conceptul are la bază și o analogie cu fluxul și refluxul Yin și Yang aflate în centrul filosofiei dualiste a taoismului, în care forțele complementare interacționează între ele pentru a crea echilibru în lumea naturală.
Nu se poate ști ce va face Beijingul când nu va mai putea evita tranșarea problemei, dar mulți specialiști în problematica Africii consideră că ar fi înțelept pentru liderii africani să nu aștepte să afle și să depună eforturi pentru a-și diversifica relațiile economice, ca o ultimă șansă de a evita să devină victime ale neocolonialismului chinez.
În prezent, activitățile Inițiativei Belt and Road din Africa se concentrează în primul rând pe infrastructura solidă, cum ar fi transportul și energia electrică. Inițiativa pune accent pe sectorul mineralelor, care este vital pentru exporturile destinate Chinei și, în acest fel, se potrivește cu istoria europeană a exploatării resurselor africane.
China recunoaște că dezvoltarea sa se bazează în mod semnificativ pe exporturile africane și încearcă să extindă rapid aceste exporturi prin investiții în infrastructură pentru a atenua constrângerile de aprovizionare, creșterea prețurilor și conexiunile geopolitice - de exemplu, cu țări precum Australia în cazul minereului de fier.
Implicarea Chinei a fost accelerată politic la începutul anilor 2000, prin crearea Forumului pentru Cooperarea China-Africa. Cu toate acestea, în pofida promisiunilor sale, Beijingul nu a contribuit la crearea unui mediu de autodezvoltare a Africii.
Țările din Africa de Vest au o problemă uriașă cu stabilitatea politică, ceea ce l-a determinat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să eticheteze regiunea Sahel drept „centura de lovitură” a Africii.
Din 2020, nu mai puțin de nouă lovituri de stat au avut loc în Sahel - Burkina Faso (de două ori), Ciad, Gabon, Mali (de două ori), Niger și Sudan - toate membre ai Inițiativei Belt and Road, cu excepția Burkinei Faso, care a anunțat că se va alătura și ea în curând.
Africa a cunoscut cel mai mare număr de lovituri de stat din anii 1950, respectiv 106 din 214 la nivel global. Aceste revolte au tensionat relațiile dintre noile guverne și statele occidentale, în special fostele puteri coloniale precum Franța și Statele Unite, forțele acestora fiind expulzate din Niger în 2023 și, respectiv, 2024.
Interesele Chinei de după Războiul Rece și Inițiativa Belt and Road pun mult mai puțin accent pe buna guvernare - stabilitatea politică, democrația și drepturile omului - dar au ca prioritate neinterferența sau, altfel spus, neamestecul în afacerile interne ale statelor africane. Acest lucru a permis o reorientare geopolitică a acestor state către China, situație care, din păcate, permite noi lovituri de stat ce vor împiedica și mai mult dezvoltarea Africii.
Însă instabilitatea politică ar putea, de asemenea, să determine, de la un punct, China să intervină pentru a-și proteja propria dezvoltare.
Un proiect Compagnie du Trans-Guinéen de construire a infrastructurii feroviare și portuare care să susțină exporturile de minereu de fier a primit 15 miliarde USD ca proiect aliniat la Inițiativa Belt and Road. Cu toate acestea, cel mai mare proiect de infrastructură minieră din Africa, mina de minereu de fier Simandou din Guineea, care urma să se deschidă în 2015, a fost amânat în mod repetat din cauza instabilității politice.
Președintele Xi Jinping a înțeles treptat să acorde prioritate păcii și securității ca fundament pentru dezvoltare. În aprilie 2022, el a declarat: „Infrastructura este pilonul... dezvoltării sociale și economice”, punând astfel infrastructura înaintea securității. Cu toate acestea, un an mai târziu, în martie 2023, Xi a remarcat că „securitatea este piatra de temelie a dezvoltării”. În timpul summitului de cooperare China-Africa din septembrie 2024, desfășurat la Beijing, China a promis echivalentul a peste 50 de miliarde de dolari timp de trei ani în ajutor pentru Africa, o parte semnificativă fiind alocată inițiativelor de securitate.
Astfel, China pare să recunoască faptul că, fără o bună guvernare, dezvoltarea economică este problematică. Însă concentrarea Chinei pe securitate ridică semne de întrebare cu privire la politica sa de lungă durată de neinterferență în afacerile interne ale statelor africane. Pe măsură ce China își adâncește implicarea în problemele de securitate, s-ar putea găsi inevitabil atrasă în conflictele politice complexe care caracterizează multe state africane. Rolul crescând al Chinei în securitate poate, de asemenea, să-i modifice imaginea în Africa, necesitând politici și acțiuni care să-și modeleze imaginea și să influențeze percepțiile și convingerile deținătorilor de putere.
Declarația Forumului pentru Cooperare China-Africa a subliniat că China nu va interveni în afacerile interne ale statelor africane și că nu va impune condiții politice pentru asistența sa. Cu toate acestea, s-a angajat să invite aproximativ 7.500 de militari, polițiști, tineri militari africani și 1.000 de membri de elită ai partidelor politice să se studieze în China în următorii trei ani.
Această abordare se bazează pe angajamentul de lungă durată din anii 1960 al Partidului Comunist Chinez de a îmbunătăți relațiile dintre părți prin educarea liderilor comuniști africani. Nyerere Leadership School, creată în 2022, este prima școală de partid modelată și susținută de Școala Centrală a Partidului Comunist Chinez, întărind influența ideologică a Chinei în Africa. Proiectul comun leagă Partidul Comunist Chinez de șase mișcări de eliberare din Africa de Sud, oferind pregătire ideologică cadrelor din partidele care au guvernat neîntrerupt de la independență.
Partidul Comunist Chinez își susține politica externă prin Departamentul său internațional al Comitetului Central, mai degrabă decât să se bazeze doar pe Ministerul Afacerilor Externe. De exemplu, viceministrul Li Mingxiang al Departamentului Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China a vizitat Uganda în martie 2023 pentru a sărbători partidul Mișcarea Națională de Rezistență care guvernează din 1986.
Astfel, implicarea din ce în ce mai profundă a Chinei în menținerea păcii, instruirea de securitate și ajutorul militar ar putea complica poziția sa neutră, în special în statele care se confruntă cu mișcări sociale, care ar putea necesita o educație politică țintită.
Există, așadar, o teamă tot mai mare în rândul analiștilor că China devine o putere neocolonială în Africa, deoarece prezintă modele politice și economice similare de interacțiune ca și europenii plecați. În mod similar, există indicii că sunt în curs de dezvoltare modele de forțe comerciale și de securitate adecvate, pentru că furnizarea de astfel de forțe este o practică istorică a colonizatorilor.
Securitatea Africii este atât de importantă încât China dorește acum să integreze angajamentele de securitate cu Africa în Inițiativa sa de securitate globală, o strategie pe care liderii chinezi o văd ca pe o abordare nouă și îmbunătățită a securității globale.
China este, de asemenea, un exportator cheie de arme către Africa, precum și un furnizor de ajutor militar. Sub auspiciile Consiliului de Securitate al ONU, aproape toți cei peste 2.500 de militari din forțele de menținere a păcii chinezi sunt desfășurați pe continentul african în țări bogate în resurse, cum ar fi Sudanul de Sud.
În 2017, China și-a deschis prima sa bază militară de peste mări în Djibouti și de atunci a urmărit crearea celei de-a doua pe continent. Baza este situată strategic pe ruta comercială a Canalului Suez pentru a combate pirateria și alte acțiuni ce pot perturba importurile sale esențiale, cum ar fi petrolul.
Abordarea din ce în ce mai neocolonială a Chinei poate submina în cele din urmă politica sa de neinterferență, o piatră de temelie a diplomației chineze în Africa și la nivel global.
Pe măsură ce China devine din ce în ce mai implicată în provocările de securitate ale continentului african, se va lupta să echilibreze principiile proclamate de neamestec cu realitățile instabilității politice și dorința sa de a atenua aceste amenințări. Pentru a-și menține controlul asupra resurselor, ar putea ajunge să instige la lovituri de stat, să finanțeze grupuri rebele sau să-și desfășoare propriile forțe de securitate.
În loc să aștepte să afle cum va acționa China pe termen mediu și lung, statele africane și-ar putea diversifica parteneriatele și ar putea explora noi căi de finanțare. Bazându-se pe China, acestea riscă să rămână vulnerabile la schimbarea priorităților Beijingului. Încurajând relații funcționale între ele, implementând reforme bazate pe piața internă și căutând sprijin extern din partea statelor care acordă prioritate bunei guvernări, țările africane pot obține un control mai mare asupra căilor proprii de dezvoltare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
