În cele din urmă, s-a considerat că liderii chinezi vor fi foarte probabil forțați să aleagă între riscurile utilizării intervenției directe pentru a-și menține controlul asupra investițiilor și încrederea în ordinea bazată pe regulile promovate de Occident pentru a facilita accesul pe piață.
Dacă China începe să fie etichetată drept putere neocolonială, politica sa de neamestec, îndelung aclamată, va fi cel mai probabil subminată. Însă alternativa, care presupune lăsarea companiilor chineze să investească pe baza propriilor evaluări, ar presupune riscuri economice și politice foarte mari, comparabile cu cele generate de strategia “Go out” de dinaintea Inițiativei Belt and Road de la sfârșitul anilor 1990.
Ca o paranteză, reamintim că de la sfârșitul anilor 1970, China și-a construit strategia de modernizare economică pe o strategie care abordează investițiile în două etape distincte, dar interconectate. Prima, denumită “Welcome in” („Bun venit în”) facilitează formarea de capital intern, reforma pieței și progresul tehnologic. Aceasta este urmată de un “Go out”, respectiv de o „ieșire” ulterioară a surplusului de capital, menită să extindă accesul la piețele externe, resursele naturale și tehnologia avansată, aducând creștere și stabilizare economică suplimentară. Conceptul are la bază și o analogie cu fluxul și refluxul Yin și Yang aflate în centrul filosofiei dualiste a taoismului, în care forțele complementare interacționează între ele pentru a crea echilibru în lumea naturală.
Nu se poate ști ce va face Beijingul când nu va mai putea evita tranșarea problemei, dar mulți specialiști în problematica Africii consideră că ar fi înțelept pentru liderii africani să nu aștepte să afle și să depună eforturi pentru a-și diversifica relațiile economice, ca o ultimă șansă de a evita să devină victime ale neocolonialismului chinez.
În prezent, activitățile Inițiativei Belt and Road din Africa se concentrează în primul rând pe infrastructura solidă, cum ar fi transportul și energia electrică. Inițiativa pune accent pe sectorul mineralelor, care este vital pentru exporturile destinate Chinei și, în acest fel, se potrivește cu istoria europeană a exploatării resurselor africane.
China recunoaște că dezvoltarea sa se bazează în mod semnificativ pe exporturile africane și încearcă să extindă rapid aceste exporturi prin investiții în infrastructură pentru a atenua constrângerile de aprovizionare, creșterea prețurilor și conexiunile geopolitice - de exemplu, cu țări precum Australia în cazul minereului de fier.
Implicarea Chinei a fost accelerată politic la începutul anilor 2000, prin crearea Forumului pentru Cooperarea China-Africa. Cu toate acestea, în pofida promisiunilor sale, Beijingul nu a contribuit la crearea unui mediu de autodezvoltare a Africii.
Țările din Africa de Vest au o problemă uriașă cu stabilitatea politică, ceea ce l-a determinat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să eticheteze regiunea Sahel drept „centura de lovitură” a Africii.
Din 2020, nu mai puțin de nouă lovituri de stat au avut loc în Sahel - Burkina Faso (de două ori), Ciad, Gabon, Mali (de două ori), Niger și Sudan - toate membre ai Inițiativei Belt and Road, cu excepția Burkinei Faso, care a anunțat că se va alătura și ea în curând.
Africa a cunoscut cel mai mare număr de lovituri de stat din anii 1950, respectiv 106 din 214 la nivel global. Aceste revolte au tensionat relațiile dintre noile guverne și statele occidentale, în special fostele puteri coloniale precum Franța și Statele Unite, forțele acestora fiind expulzate din Niger în 2023 și, respectiv, 2024.
Interesele Chinei de după Războiul Rece și Inițiativa Belt and Road pun mult mai puțin accent pe buna guvernare - stabilitatea politică, democrația și drepturile omului - dar au ca prioritate neinterferența sau, altfel spus, neamestecul în afacerile interne ale statelor africane. Acest lucru a permis o reorientare geopolitică a acestor state către China, situație care, din păcate, permite noi lovituri de stat ce vor împiedica și mai mult dezvoltarea Africii.
Însă instabilitatea politică ar putea, de asemenea, să determine, de la un punct, China să intervină pentru a-și proteja propria dezvoltare.
Un proiect Compagnie du Trans-Guinéen de construire a infrastructurii feroviare și portuare care să susțină exporturile de minereu de fier a primit 15 miliarde USD ca proiect aliniat la Inițiativa Belt and Road. Cu toate acestea, cel mai mare proiect de infrastructură minieră din Africa, mina de minereu de fier Simandou din Guineea, care urma să se deschidă în 2015, a fost amânat în mod repetat din cauza instabilității politice.
Președintele Xi Jinping a înțeles treptat să acorde prioritate păcii și securității ca fundament pentru dezvoltare. În aprilie 2022, el a declarat: „Infrastructura este pilonul... dezvoltării sociale și economice”, punând astfel infrastructura înaintea securității. Cu toate acestea, un an mai târziu, în martie 2023, Xi a remarcat că „securitatea este piatra de temelie a dezvoltării”. În timpul summitului de cooperare China-Africa din septembrie 2024, desfășurat la Beijing, China a promis echivalentul a peste 50 de miliarde de dolari timp de trei ani în ajutor pentru Africa, o parte semnificativă fiind alocată inițiativelor de securitate.
Astfel, China pare să recunoască faptul că, fără o bună guvernare, dezvoltarea economică este problematică. Însă concentrarea Chinei pe securitate ridică semne de întrebare cu privire la politica sa de lungă durată de neinterferență în afacerile interne ale statelor africane. Pe măsură ce China își adâncește implicarea în problemele de securitate, s-ar putea găsi inevitabil atrasă în conflictele politice complexe care caracterizează multe state africane. Rolul crescând al Chinei în securitate poate, de asemenea, să-i modifice imaginea în Africa, necesitând politici și acțiuni care să-și modeleze imaginea și să influențeze percepțiile și convingerile deținătorilor de putere.
Declarația Forumului pentru Cooperare China-Africa a subliniat că China nu va interveni în afacerile interne ale statelor africane și că nu va impune condiții politice pentru asistența sa. Cu toate acestea, s-a angajat să invite aproximativ 7.500 de militari, polițiști, tineri militari africani și 1.000 de membri de elită ai partidelor politice să se studieze în China în următorii trei ani.
Această abordare se bazează pe angajamentul de lungă durată din anii 1960 al Partidului Comunist Chinez de a îmbunătăți relațiile dintre părți prin educarea liderilor comuniști africani. Nyerere Leadership School, creată în 2022, este prima școală de partid modelată și susținută de Școala Centrală a Partidului Comunist Chinez, întărind influența ideologică a Chinei în Africa. Proiectul comun leagă Partidul Comunist Chinez de șase mișcări de eliberare din Africa de Sud, oferind pregătire ideologică cadrelor din partidele care au guvernat neîntrerupt de la independență.
Partidul Comunist Chinez își susține politica externă prin Departamentul său internațional al Comitetului Central, mai degrabă decât să se bazeze doar pe Ministerul Afacerilor Externe. De exemplu, viceministrul Li Mingxiang al Departamentului Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China a vizitat Uganda în martie 2023 pentru a sărbători partidul Mișcarea Națională de Rezistență care guvernează din 1986.
Astfel, implicarea din ce în ce mai profundă a Chinei în menținerea păcii, instruirea de securitate și ajutorul militar ar putea complica poziția sa neutră, în special în statele care se confruntă cu mișcări sociale, care ar putea necesita o educație politică țintită.
Există, așadar, o teamă tot mai mare în rândul analiștilor că China devine o putere neocolonială în Africa, deoarece prezintă modele politice și economice similare de interacțiune ca și europenii plecați. În mod similar, există indicii că sunt în curs de dezvoltare modele de forțe comerciale și de securitate adecvate, pentru că furnizarea de astfel de forțe este o practică istorică a colonizatorilor.
Securitatea Africii este atât de importantă încât China dorește acum să integreze angajamentele de securitate cu Africa în Inițiativa sa de securitate globală, o strategie pe care liderii chinezi o văd ca pe o abordare nouă și îmbunătățită a securității globale.
China este, de asemenea, un exportator cheie de arme către Africa, precum și un furnizor de ajutor militar. Sub auspiciile Consiliului de Securitate al ONU, aproape toți cei peste 2.500 de militari din forțele de menținere a păcii chinezi sunt desfășurați pe continentul african în țări bogate în resurse, cum ar fi Sudanul de Sud.
În 2017, China și-a deschis prima sa bază militară de peste mări în Djibouti și de atunci a urmărit crearea celei de-a doua pe continent. Baza este situată strategic pe ruta comercială a Canalului Suez pentru a combate pirateria și alte acțiuni ce pot perturba importurile sale esențiale, cum ar fi petrolul.
Abordarea din ce în ce mai neocolonială a Chinei poate submina în cele din urmă politica sa de neinterferență, o piatră de temelie a diplomației chineze în Africa și la nivel global.
Pe măsură ce China devine din ce în ce mai implicată în provocările de securitate ale continentului african, se va lupta să echilibreze principiile proclamate de neamestec cu realitățile instabilității politice și dorința sa de a atenua aceste amenințări. Pentru a-și menține controlul asupra resurselor, ar putea ajunge să instige la lovituri de stat, să finanțeze grupuri rebele sau să-și desfășoare propriile forțe de securitate.
În loc să aștepte să afle cum va acționa China pe termen mediu și lung, statele africane și-ar putea diversifica parteneriatele și ar putea explora noi căi de finanțare. Bazându-se pe China, acestea riscă să rămână vulnerabile la schimbarea priorităților Beijingului. Încurajând relații funcționale între ele, implementând reforme bazate pe piața internă și căutând sprijin extern din partea statelor care acordă prioritate bunei guvernări, țările africane pot obține un control mai mare asupra căilor proprii de dezvoltare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Ieri am participat la un vot important pentru securitatea europeană in cadrul unui acord provizoriu un REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării Președinția Consiliului și negociatorii din Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Programul european pentru industria de apărare (European Defence Industry Programme – EDIP, n.r.), un program de finanțare dedicat apărării, în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Toți participanții la vot au apreciat că este începutul unei noi ere in legislația europeană privind apărarea. Chiar este primul pas, au spus multi colegi, pentru o Europă sigură si suverană. Dacă în anul trecut țările din Europa au cumpărat 79% din armament și muniție dinafara Europei, regulile de guvernață pentru viitor, prin EDIP și alte instrumente vor reduce această dependență periculoasă.
Lordul McConnell de Glenscordale, membru în Casa Lorzilor din Parlamentul Marii Britanii, a explicat, în cadrul Aspen-GMF Forum Bucharest, la ce trebuie să ne aşteptăm în viitorii ani. Urmează o nouă eră de instabilitate globală? Iată ce i-a spus Vladimir Putin în 2003, când SUA a atacat Irak.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
