În cele din urmă, s-a considerat că liderii chinezi vor fi foarte probabil forțați să aleagă între riscurile utilizării intervenției directe pentru a-și menține controlul asupra investițiilor și încrederea în ordinea bazată pe regulile promovate de Occident pentru a facilita accesul pe piață.
Dacă China începe să fie etichetată drept putere neocolonială, politica sa de neamestec, îndelung aclamată, va fi cel mai probabil subminată. Însă alternativa, care presupune lăsarea companiilor chineze să investească pe baza propriilor evaluări, ar presupune riscuri economice și politice foarte mari, comparabile cu cele generate de strategia “Go out” de dinaintea Inițiativei Belt and Road de la sfârșitul anilor 1990.
Ca o paranteză, reamintim că de la sfârșitul anilor 1970, China și-a construit strategia de modernizare economică pe o strategie care abordează investițiile în două etape distincte, dar interconectate. Prima, denumită “Welcome in” („Bun venit în”) facilitează formarea de capital intern, reforma pieței și progresul tehnologic. Aceasta este urmată de un “Go out”, respectiv de o „ieșire” ulterioară a surplusului de capital, menită să extindă accesul la piețele externe, resursele naturale și tehnologia avansată, aducând creștere și stabilizare economică suplimentară. Conceptul are la bază și o analogie cu fluxul și refluxul Yin și Yang aflate în centrul filosofiei dualiste a taoismului, în care forțele complementare interacționează între ele pentru a crea echilibru în lumea naturală.
Nu se poate ști ce va face Beijingul când nu va mai putea evita tranșarea problemei, dar mulți specialiști în problematica Africii consideră că ar fi înțelept pentru liderii africani să nu aștepte să afle și să depună eforturi pentru a-și diversifica relațiile economice, ca o ultimă șansă de a evita să devină victime ale neocolonialismului chinez.
În prezent, activitățile Inițiativei Belt and Road din Africa se concentrează în primul rând pe infrastructura solidă, cum ar fi transportul și energia electrică. Inițiativa pune accent pe sectorul mineralelor, care este vital pentru exporturile destinate Chinei și, în acest fel, se potrivește cu istoria europeană a exploatării resurselor africane.
China recunoaște că dezvoltarea sa se bazează în mod semnificativ pe exporturile africane și încearcă să extindă rapid aceste exporturi prin investiții în infrastructură pentru a atenua constrângerile de aprovizionare, creșterea prețurilor și conexiunile geopolitice - de exemplu, cu țări precum Australia în cazul minereului de fier.
Implicarea Chinei a fost accelerată politic la începutul anilor 2000, prin crearea Forumului pentru Cooperarea China-Africa. Cu toate acestea, în pofida promisiunilor sale, Beijingul nu a contribuit la crearea unui mediu de autodezvoltare a Africii.
Țările din Africa de Vest au o problemă uriașă cu stabilitatea politică, ceea ce l-a determinat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să eticheteze regiunea Sahel drept „centura de lovitură” a Africii.
Din 2020, nu mai puțin de nouă lovituri de stat au avut loc în Sahel - Burkina Faso (de două ori), Ciad, Gabon, Mali (de două ori), Niger și Sudan - toate membre ai Inițiativei Belt and Road, cu excepția Burkinei Faso, care a anunțat că se va alătura și ea în curând.
Africa a cunoscut cel mai mare număr de lovituri de stat din anii 1950, respectiv 106 din 214 la nivel global. Aceste revolte au tensionat relațiile dintre noile guverne și statele occidentale, în special fostele puteri coloniale precum Franța și Statele Unite, forțele acestora fiind expulzate din Niger în 2023 și, respectiv, 2024.
Interesele Chinei de după Războiul Rece și Inițiativa Belt and Road pun mult mai puțin accent pe buna guvernare - stabilitatea politică, democrația și drepturile omului - dar au ca prioritate neinterferența sau, altfel spus, neamestecul în afacerile interne ale statelor africane. Acest lucru a permis o reorientare geopolitică a acestor state către China, situație care, din păcate, permite noi lovituri de stat ce vor împiedica și mai mult dezvoltarea Africii.
Însă instabilitatea politică ar putea, de asemenea, să determine, de la un punct, China să intervină pentru a-și proteja propria dezvoltare.
Un proiect Compagnie du Trans-Guinéen de construire a infrastructurii feroviare și portuare care să susțină exporturile de minereu de fier a primit 15 miliarde USD ca proiect aliniat la Inițiativa Belt and Road. Cu toate acestea, cel mai mare proiect de infrastructură minieră din Africa, mina de minereu de fier Simandou din Guineea, care urma să se deschidă în 2015, a fost amânat în mod repetat din cauza instabilității politice.
Președintele Xi Jinping a înțeles treptat să acorde prioritate păcii și securității ca fundament pentru dezvoltare. În aprilie 2022, el a declarat: „Infrastructura este pilonul... dezvoltării sociale și economice”, punând astfel infrastructura înaintea securității. Cu toate acestea, un an mai târziu, în martie 2023, Xi a remarcat că „securitatea este piatra de temelie a dezvoltării”. În timpul summitului de cooperare China-Africa din septembrie 2024, desfășurat la Beijing, China a promis echivalentul a peste 50 de miliarde de dolari timp de trei ani în ajutor pentru Africa, o parte semnificativă fiind alocată inițiativelor de securitate.
Astfel, China pare să recunoască faptul că, fără o bună guvernare, dezvoltarea economică este problematică. Însă concentrarea Chinei pe securitate ridică semne de întrebare cu privire la politica sa de lungă durată de neinterferență în afacerile interne ale statelor africane. Pe măsură ce China își adâncește implicarea în problemele de securitate, s-ar putea găsi inevitabil atrasă în conflictele politice complexe care caracterizează multe state africane. Rolul crescând al Chinei în securitate poate, de asemenea, să-i modifice imaginea în Africa, necesitând politici și acțiuni care să-și modeleze imaginea și să influențeze percepțiile și convingerile deținătorilor de putere.
Declarația Forumului pentru Cooperare China-Africa a subliniat că China nu va interveni în afacerile interne ale statelor africane și că nu va impune condiții politice pentru asistența sa. Cu toate acestea, s-a angajat să invite aproximativ 7.500 de militari, polițiști, tineri militari africani și 1.000 de membri de elită ai partidelor politice să se studieze în China în următorii trei ani.
Această abordare se bazează pe angajamentul de lungă durată din anii 1960 al Partidului Comunist Chinez de a îmbunătăți relațiile dintre părți prin educarea liderilor comuniști africani. Nyerere Leadership School, creată în 2022, este prima școală de partid modelată și susținută de Școala Centrală a Partidului Comunist Chinez, întărind influența ideologică a Chinei în Africa. Proiectul comun leagă Partidul Comunist Chinez de șase mișcări de eliberare din Africa de Sud, oferind pregătire ideologică cadrelor din partidele care au guvernat neîntrerupt de la independență.
Partidul Comunist Chinez își susține politica externă prin Departamentul său internațional al Comitetului Central, mai degrabă decât să se bazeze doar pe Ministerul Afacerilor Externe. De exemplu, viceministrul Li Mingxiang al Departamentului Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China a vizitat Uganda în martie 2023 pentru a sărbători partidul Mișcarea Națională de Rezistență care guvernează din 1986.
Astfel, implicarea din ce în ce mai profundă a Chinei în menținerea păcii, instruirea de securitate și ajutorul militar ar putea complica poziția sa neutră, în special în statele care se confruntă cu mișcări sociale, care ar putea necesita o educație politică țintită.
Există, așadar, o teamă tot mai mare în rândul analiștilor că China devine o putere neocolonială în Africa, deoarece prezintă modele politice și economice similare de interacțiune ca și europenii plecați. În mod similar, există indicii că sunt în curs de dezvoltare modele de forțe comerciale și de securitate adecvate, pentru că furnizarea de astfel de forțe este o practică istorică a colonizatorilor.
Securitatea Africii este atât de importantă încât China dorește acum să integreze angajamentele de securitate cu Africa în Inițiativa sa de securitate globală, o strategie pe care liderii chinezi o văd ca pe o abordare nouă și îmbunătățită a securității globale.
China este, de asemenea, un exportator cheie de arme către Africa, precum și un furnizor de ajutor militar. Sub auspiciile Consiliului de Securitate al ONU, aproape toți cei peste 2.500 de militari din forțele de menținere a păcii chinezi sunt desfășurați pe continentul african în țări bogate în resurse, cum ar fi Sudanul de Sud.
În 2017, China și-a deschis prima sa bază militară de peste mări în Djibouti și de atunci a urmărit crearea celei de-a doua pe continent. Baza este situată strategic pe ruta comercială a Canalului Suez pentru a combate pirateria și alte acțiuni ce pot perturba importurile sale esențiale, cum ar fi petrolul.
Abordarea din ce în ce mai neocolonială a Chinei poate submina în cele din urmă politica sa de neinterferență, o piatră de temelie a diplomației chineze în Africa și la nivel global.
Pe măsură ce China devine din ce în ce mai implicată în provocările de securitate ale continentului african, se va lupta să echilibreze principiile proclamate de neamestec cu realitățile instabilității politice și dorința sa de a atenua aceste amenințări. Pentru a-și menține controlul asupra resurselor, ar putea ajunge să instige la lovituri de stat, să finanțeze grupuri rebele sau să-și desfășoare propriile forțe de securitate.
În loc să aștepte să afle cum va acționa China pe termen mediu și lung, statele africane și-ar putea diversifica parteneriatele și ar putea explora noi căi de finanțare. Bazându-se pe China, acestea riscă să rămână vulnerabile la schimbarea priorităților Beijingului. Încurajând relații funcționale între ele, implementând reforme bazate pe piața internă și căutând sprijin extern din partea statelor care acordă prioritate bunei guvernări, țările africane pot obține un control mai mare asupra căilor proprii de dezvoltare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai trăim. Aceasta este, poate, cea mai lucidă și neliniștitoare concluzie care reiese din discursul generalului german Ingo Gerhartz, comandantul Forțelor Întrunite NATO de la Brunssum. Într-o intervenție tranșantă la Conferința de Securitate de la Berlin, desfășurată pe 18 noiembrie 2025, generalul a pus degetul pe o rană pe care Occidentul încearcă, adesea birocratic, să o panseze: Rusia a mutat conflictul într-o zonă gri, de uzură psihologică, unde tancurile nu trec granița, dar sabotajul, dezinformarea și bruiajul GPS o fac zilnic.
Statele Unite vor vinde avioane de vânătoare F-35 Arabiei Saudite, a anunțat președintele Donald Trump înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. „Vom vinde avioane F-35. Au fost un aliat grozav”, a declarat Trump, confirmând oficial o decizie istorică.
Ritmul fără precedent în care Ucraina a semnat, în decurs de doar 30 de zile, două Scrisori de intenție (LoI, în jargon) pentru achiziționarea a 250 de avioane de luptă moderne de generația 4.5 – 150 de Saab Gripen-E din Suedia și până la 100 de Dassault Rafale din Franța – a generat titluri spectaculoase. Scrisorile de intenție deschid însă o discuție mai subtilă despre strategia politică a Kievului, despre capacitatea reală de a le transforma în contracte ferme și, nu în ultimul rând, despre rolul pe care aceste anunțuri îl pot juca într-un eventual proces de negociere cu Rusia.
Degeaba cumpărăm obuziere de ultimă generație și tancuri sofisticate dacă acestea rămân blocate în hățișul birocratic european sau, și mai grav, dacă podurile aflate pe teritoriul statelor europene se prăbușesc sub greutatea lor. O analiză recentă a Financial Times trage un semnal de alarmă şi pune un diagnostic grav logisticii NATO: în timp ce Rusia trece la economia de război, Occidentul este încă prins în capcana procedurilor de pace.
Iluzia că asistăm doar la un joc de șah geopolitic s-a risipit! Când șeful Statului Major al Poloniei, generalul Wieslaw Kukula, afirmă răspicat că „adversarul (n.a. Rusia) a început pregătirile pentru război”, el nu descrie un scenariu ipotetic, ci o realitate care se desfășoară deja sub ochii noștri, adesea invizibilă pentru marele public, dar asurzitoare pentru serviciile de informații occidentale. Într-o Europă care încă încearcă să își definească „arhitectura de securitate” post-Ucraina, avertismentul venit de la Varșovia are rezonanța unui gong pentru iluzia păcii perpetue: suntem, oficial, în „perioada de dinainte de război”.
S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) reprezintă structura de forță de elită din cadrul Armatei României, atât din punct de vedere al pregătirii, precum și din perspectiva înzestrării cu tehnică de ultimă generație.
În perioada următoare, Europa va putea integra pe aeronavele F-35 și rachete Meteor produse de MBDA. Testele sunt în plină desfășurare.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
Regatul Unit și Norvegia semnează astăzi un nou Acord de cooperare militară, prin care cele două țări vor opera împreună o flotă de fregate destinată să vâneze submarine rusești în Atlanticul de Nord, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Gigantul american Boeing va produce 96 de elicoptere AH-64E Apache pentru Polonia, în cel mai mare contract de acest tip din istoria programului Apache, acordat în afara Statelor Unite ale Americii.
Atac de noapte al dronelor ucrainene în Crimeea ocupată, unde pe un aerodrom un avion rus de tip MiG-29 a fost lovit de o dronă a Ucrainei. Incidentul a fost filmat din dronă și difuzat de GUR ucrainean.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a publicat o analiză detaliată a lanțului de aprovizionare pentru sistemul de rachete balistice Iskander-M, dezvăluind că o parte semnificativă a producției rusești se bazează pe entități care nu sunt supuse sancțiunilor occidentale.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Statele Unite sunt pe cale să lanseze cea mai agresivă transformare a structurii lor militare de la sfârșitul Războiului Rece, printr-o inițiativă masivă de a achiziționa sute de mii de drone de atac „consumabile”. Demersul, descris de oficiali drept piatra de temelie a agendei președintelui Trump pentru „utilizarea dronelor”, vine într-un moment de tensiune acută în Marea Caraibilor, unde norii unui conflict cu Venezuela se adună tot mai amenințător.
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să fi ordonat atacul cu agent neurotoxic Noviciok asupra ex-colonelului agenţiei de spionaj militare ruse GRU Serghei Skripal în 2018 într-un act "uimitor de imprudent" care a dus la moartea unei femei britanice nevinovate, concluzionează o anchetă independentă efectuată în Marea Britanie, potrivit Agerpres și Reuters.
Dezvăluirea recentă a unei noi rachete de croazieră nord-coreene, montată pe un avion de luptă din perioada sovietică, a ridicat semne de întrebare în rândul analiștilor militari. Arma prezintă asemănări vizuale izbitoare cu sistemele occidentale avansate, sugerând că regimul lui Kim Jong Un continuă strategia de a copia designuri consacrate pentru a-și moderniza arsenalul învechit.
Platforma de drone FPV (First Person View) „Nightmare”, dezvoltată de compania daneză Renegade UxS și testată intens în condiții de luptă în Ucraina, a fost adăugată oficial pe lista „BLUE UAS” a guvernului american. Această decizie strategică deschide calea pentru achiziția și utilizarea rapidă a sistemului de către unitățile militare ale Statelor Unite.
