În cadrul unui interviu acordat postului francez de televiziune TF1, înaltul diplomat român a arătat că invadarea Ucrainei a fost un eșec al strategiei lui Vladimir Putin. Nu doar că Moscova nu și-a atins obiectivele, dar s-a întâmplat exact invers.
„Au trecut 6 luni de război brutal și atroce în Ucraina și este, de asemenea, un moment al bilanțului. Aș putea spune că felul în care a gândit domnul Putin acest conflict s-a dovedit un eșec strategic. Toate obiectivele strategice pe care le-a avut la începutul războiului, înlăturarea regimului Zelenski, eliminarea Armatei ucrainene, distrugerea voinței ucrainenilor, dezbinarea Occidentului și bocarea extinderii NATO, toate s-au întâmplat pe dos.
Dar, trebuie să recunoaștem că azi avem parte de un război, și aceasta este previziunea NATO, un război al voinței, de uzură și al logisticii. Acestea sunt elementele care pot influența lucrurile și pot duce către un anumit scenariu sau către altul. Dar va fi un război de lungă durată, cu foarte mule momente importante”, precizează Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.
Mai mult, Mircea Geoană semnalează un lucru esențial, de multe ori trecut prea ușor cu vederea: Rezistența eroică a Armatei Ucrainei nu se datorează doar echipamentului modern livrat de NATO, ci și modului în care timp de 8 ani Occidentul a antrenat Armata Ucrainei care s-a transformat într-o armată comparabilă cu standardele NATO, în timp ce Federația Rusă a rămas în epoca post-sovietică.
„Ucraina este un partener al NATO foarte vechi. Vorbim despre un stat ce este independent de 31 de ani de ja. Iar după 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, de către Rusia, am început, la cererea Ucrainei, antrenarea Armatei lor și ce vedem acum, alături de eroismul și bravura soldaților ucraineni, este și rezultatul antrenamentelor, dar și al faptului că, cu ajutorul NATO, a devenit o armată de tip Occidental, de tip NATO, în timp ce Rusia continuă să rămână și azi o armată de tip post-sovietic”, arată Geoană.
Înaltul oficial român anunță că cea mai puternică Alianță militară din istorie nu va slăbi sprijinul acordat Ucrainei, dar nu caută să intervină direct în conflictul cu Federația Rusă.
„O să continuăm să ajutăm Ucraina, aliații, la un nivel național continuă să facă lucruri foarte multe. În Polonia, România, Slovacia, peste tot. Vreau să subliniez că NATO nu ia parte la acest război, de la vârful Alianței, scopul meu, al Secretarului General și al echipei noastre este să ne asigurăm că vom continua să ajutăm Ucraina în acest război.
Cartea Națiunilor Unite garantează dreptul națiunilor suverane de a a se apăra, dar suntem, în același timp, foarte atenți să nu escaladăm acest război și să transformăm acest conflict oribil într-unul și mai complicat, între NATO și Rusia.
Dar vom continua să ajutăm Ucraina să facă tranziția către un grad de înzestrare post-sovietic, iar NATO, pe termen lung, să ajute să crească reziliența post război a poporului și instituțiilor ucrainene”, a conchis Mircea Geoană, secretar adjunct al NATO, pentru postul de televiziune francez.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Armata ucraineană încearcă să oprească înaintarea trupelor rusești în regiunea Dnipropetrovsk. La începutul acestei luni, forțele rusești au intrat în regiune din regiunea vecină Donețk și încearcă să cucerească și alte orașe.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Militarii nord-coreeni se înghesuie pe capete să participe la conflictul din Ucraina de partea Rusiei. Motivația este un salariu “atractiv”, notează presa rusă de propagandă, care citează rapoarte din media sud-coreeană.
Pentru prima dată de la începutul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, un avion Il-76 a fost văzut pe cer deasupra regiunii Vinița din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de surse ucrainene, care au subliniat faptul că este vorba despre o aeronavă militară de transport Il-76. Avionul a evoluat cu transponderele de la bord oprite și nu a fost afișat pe radarele civile.
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat marţi Moscova de o "strategie de întârziere" în ceea ce priveşte obţinerea unui acord de pace cu Ucraina, relatează Agerpres și DPA.
Pentru prima dată de la începutul războiului ruso-ucrainean, cel mai înalt militar al Forțelor Armate Române vizitează Ucraina. Duminică, șeful Statului Major al Apărării României, generalul Gheorghiță Vlad, a efectuat o vizită oficială în Ucraina.
Şeful statul major al armatei israeliene Eyal Zamir a emis un nou avertisment privind cucerirea plănuită a oraşului Gaza, făcând apel la prim-ministrul Benjamin Netanyahu să accepte o propunere de încetare a focului pentru a-i elibera pe ostaticii rămaşi, relatează media israeliene, preluate de DPA, potrivit Agerpres.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.
China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.
Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.
Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.
Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.
O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.
Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.
Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.
Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.
Președintele SUA ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, dar solicită o implicare mai mare din partea țărilor europene.
Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în această privință”.
Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Într-o lume în care fiecare zi aduce noi amenințări și o intensitate a conflictelor greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, marile companii din industria de apărare se adaptează cu o viteză uimitoare. Expoziția Defence and Security Equipment International (DSEI) din Londra, desfășurată între 9 și 12 septembrie, a fost scena perfectă pentru a vedea cum un gigant precum MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, răspunde la aceste noi realități.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Un al doilea bombardier stealth B-21 Raider a efectuat zborul său inaugural pe 11 septembrie 2025, marcând un moment crucial în programul de modernizare strategică al Forțelor Aeriene ale SUA. Noua aeronavă se alătură primului prototip, care a zburat deja de aproape doi ani, accelerând astfel faza de testare și evaluare a capabilităților.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
