Într-un articol intitulat „De ce a sabotat Dodon ajutorul românesc? De ce i-a fost frică?”, publicat pe site-ul său, Cristian Hrițuc vorbește despre piedicile pe care Igor Dodon le-a pus ajutorului românesc și de încercarea de a diminua impactul acțiunii părții române.
În contextul în care în ultimul timp Igor Dodon a adoptat o strategie prin care încerca să arate că e un președinte al dialogului, actualul președinte folosind chiar apelative de genul "frații noștri", atunci când vorbea despre români, Dodon pare să fi abandonat această strategie.
În analiza sa, Cristian Hrițuc spune că doar un singur motiv ar fi putut să îl facă pe Dodon să devieze de la strategia sa: frica de Rusia.
Prezentăm integral analiza publicată de Cristian Hrițuc pe site-ul său:
„Săptămâna trecută am putut vedea cu toții modul în care autoritățile moldovene au tratat ajutoarele venite din România. Convoiul umanitar a fost primit sub un pod de la marginea Chișinăului, primirea oficialilor s-a făcut tot acolo. Deși se solicitase ca acțiunea să se desfășoare în Piața Mari Adunări Naționale, Dodon și guvernul său s-au opus. S-au invocat măsuri de protecție din cauza stării epidemiologice. Praf în ochi. Pe 9 mai, PSRM-ul a putut organiza o acțiune pentru celebrarea zilei Victoriei împotriva Fascismului. S-au adunat câteva sute de mașini, cu steaguri roșii.
Încă de la venirea doctorilor români, care aveau misiunea de a-i ajuta pe doctorii moldoveni în lupta cu COVID-19, s-a observat faptul că li se pune bețe în roate, că se încearcă diminuarea impactului de imagine al acțiunii. A fost o încercare de spargere a delegației încă din momentul când aceasta a trecut Prutul: s-a întârziat cu evenimentul primirii oficiale, invocând-se lipsa sonorizării; doctorilor români li s-a oferit cazare într-un spațiu impropriu, într-un cămin cu toaleta pe hol; un procuror moldovean s-a trezit să organizeze un protest "ad-hoc", ca doctorii ce ajunseseră în Bălți să nu fie cazați în același spațiu cu acesta.
Autoritățile moldovene au vrut să minimizeze total impactul acțiunii, ba chiar să o ducă în derizoriu. Premierul Chicu spunea că doctorii români au venit să învețe de la cei moldoveni.
Din primul moment – venirea personalului medical românesc și până în ultimul moment – sosirea și predarea ajutorului românesc, autoritățile moldovene au sabotat această acțiune. Personalului de pe mașinile din convoi nu li s-a oferit nici măcar o sticlă cu apă, deși oamenii fuseseră pe drum câteva ore și au stat până s-a făcut predarea ajutoarelor. Desigur, delegația din România nu avea nevoie de aceea "sticlă de apă", vorbim de semnificația unui gest total neprietenesc. Oamenilor veniți să te ajute poți să le arăți un minim respect, să le oferi un minim tratament, să arăți un minim de "ospitalitate". Nu cred că bugetul Republicii Moldova sărăcea dacă erau aduse 50 de sticlă cu apă și oferite personalului de pe mașini, cei care au făcut un efort pentru a aduce medicamente și echipamentele atât de necesare. Dar vorba celebră: "diavolul se ascunde în detalii" și-a dovedit încă o dată valabilitatea. Un gest neprietenesc făcut special pentru... ochii și urechile celor care trebuiau să vadă această atitudine...
Până să trecem la elaborarea ipotezei, trebuie spuse câteva lucruri:
Dodon și PSRM au avut întotdeauna lângă ei un staff profesionist. Chiar dacă unora nu le place președintele pro-rus, trebuie spus că, de-a lungul anilor, acesta a lucrat profesionist. A avut bani, uneori oferiți în pungă direct din ambasada Federației Ruse, alteori oferiți de sponsori generoși. Au avut echipe de consultanță, au făcut cercetări sociologice, au avut resurse pentru implementarea strategiei. Au calculat fiecare mișcare, n-au făcut lucrurile fără cap. Nici acum n-a fost vorba de lipsa expertizei. Și staff-ul lui Dodon putea aprecia faptul că un astfel de tratament va duce la o radicalizare a electoratului unionist, a electoratului pro european, dar și al celui de "centru". Dodon nu poate câștiga alegerile doar cu electoratul pro-rus, are nevoie și de câteva procente cel puțin din bazinul electoratului de "centru", al acelor oameni care nu rezonează la mesajele geopolitice, care nu sunt neapărat pentru Vest sau pentru Est, așa cum am spus și în analiza trecută, al celor care nu vor neapărat nici cu Rusia nici cu UE.
Al doilea lucru esențial, care trebuie spus, este faptul că Dodon a încercat, după înlăturarea Maiei Sandu de la guvernare, să transmită că este președintele dialogului, cel care se situează pe "centru". Desigur, mai nimeni din Vest nu l-a crezut, dar asta a fost o strategie, în special pentru ochii europenilor. A început să transmită bezele peste Prut, a început să folosească apelativul "frații noștri", când vorbea despre români. A vrut să câștige puncte și s-a folosit de poza făcută cu Iohannis, deși la aceea întâlnire președintele român i-a spus foarte clar poziția României. A făcut totul să pară că nu mai este Dodon din campania prezidențială trecută, candidatul care umplea ziarele PSRM cu povestea "jandarmului român". Nu mai era românofobul.
Cu toate acestea, Dodon și-a încălcat strategia pe care a avut-o în ultima perioadă, a ignorat posibilele pierderi electorale din plan intern, a mobilizat electoratul advers, tratând mai mult decât ostil ajutorul românesc.
Frica nu de propriul electorat, ci de reacția lui Putin și a Moscovei. Este singura explicație rațională în acest moment. Atunci când gesturile tale au consecințe negative de imagine, iar tu știi asta și totuși le faci, înseamnă că există niște rațiuni politice mai presus de pierderile tale, pe care ți le asumi.
Dodon a vrut să se vadă la Moscova că el nu agreează ajutorul venit din partea României și să își dovedească atașamentul pe care îl are în continuare față de Kremlin. A vrut să arate că tratează diferit cele două părți și că rămâne loial, chiar dacă Moscova a trimis un ajutor mai mult decât modest.
În aceste momente, când Federația Rusă este la pământ, când se vede că pandemia face ravagii în țara condusă de Putin, când situația economică este dezastroasă din cauza scăderii prețului la petrol, președintele Dodon a vrut să protejeze nu doar imaginea Rusiei și să arate în continuare că ține linia Kremlinului ci s-a protejat pe el. Pur și simplu, Igor Dodon, trăind într-un spațiu mental îmbibat de simbolistica sovieto-rusă este dominat de fricile ce bântuiau mințile liderilor din țările socialiste din vremea războiului rece: frica de a fi perceput ca trădător, frica de a fi perceput că face joc dublu.
Probabil mai sunt și alte rațiuni în spate. În timp, vom afla și alte motive pentru care Dodon a vrut să arate fidelitate totală față de Moscova, de ce a vrut să le arate acestora că el tratează cu spatele ajutorul românesc. Este clar că ceva s-a schimbat și în strategia Moscovei, care până acum încuraja conducerea Republicii Moldova să ia bani de oriunde, să se folosească cât se poate de mult de Vest, fără însă a trece granița roșie, integrarea europeană.
Toate acțiunile de șicanare, de diminuare a imaginii simbolice a ajutorului venit din România, toate gesturile mici, nu au fost pentru uzul intern, ci pentru ochii Moscovei. Dodon și PSRM au construit narativul "primul ajutor contează", restul nu mai e important. E drept, Rusia a trimis chiar la început câteva măști de protecție. Dar România a trimis tone de echipamente. Președintele pro-rus n-a vrut să pună Moscova în inferioritate față de București, nu a vrut să arate cetățenilor că tot ce poate da Rusia Republicii Moldova este o cutie de carton, ruptă pe la colțuri, plină cu teste nefolositoare.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Joe Biden a spus că mai devreme sau mai târziu va avea loc un atac iranian asupra Israelului, dar crede că Israelul este capabil să se apere și că Statele Unite îl vor ajuta.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.04.2024, Trupele de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) au lansat o rachetă balistică intercontinentală din poligonul Kapustin Yar (Regiunea Astrakhan).
Un oficial american de rang înalt a avertizat vineri că China ajută Rusia să realizeze "cea mai importantă expansiune militară din epoca sovietică şi într-un ritm mai crescut decât credeam că este posibil" la începutul războiului din Ucraina, relatează Agerpres, care citează AFP.
Cehia a identificat deja peste un milion de proiectile de artilerie din întreaga lume care ar putea fi achiziționate pentru Ucraina.
Problema de personal în rândul statelor NATO este una profundă și a fost alimentată chiar de poziția de lider necontestat, pe care SUA o deține în ultimele decenii.
Țările UE creează în prezent o forță comună de desfășurare rapidă, o adevărată ”Legiune Europeană”, cum este numită de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski.
Laserul DragonFire se anunță un veritabil distrugător de drone, dar britanicii încă lucrează la proiect.
Avocatul și fostul diplomat ungar Péter Magyar (43 de ani) și-a înregistrat noul partid politic, numit TISZA (Tisztelet és Szabadság Párt, adică Partidul Respectului și Libertății).
Ambasada Federației Ruse la București anunță că Valeri Kuzmin și-a încheiat misiunea în România.
Parisul e hotărât să-și pună industria de apărare la treabă. Declarațiile oficialilor francezi, în frunte cu președintele Macron, converg spre o accelerare susținută a ritmului producției de armament.
Statele Unite își reafirmă hotărârea de a proteja Japonia, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare, au arătat într-o declarație comună președintele american Joe Biden și premierul japonez Fumio Kishida.
Turcia a venit cu un nou plan pentru o reglementare pașnică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care implică înghețarea războiului și statutul de stat nealiniat.
Ucraina intenționează să obțină cât mai curând șapte baterii de apărare antiaeriană Patriot, chiar și sub formă de împrumut, după cum a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, într-un interviu publicat pe 10 aprilie.
În după-amiaza zilei de joi, 11.04.2024, trupele ruse au executat noi atacuri cu rachete asupra unor ținte din Harkiv. Acest lucru a fost raportat de o serie de surse ucrainene și ruse, care au citat informații provenite din oraș.
Masiva rachetă rusă Angara-A5 a fost lansată cu succes de la Cosmodromul Vostochnîi, după două amânări, au anunțat agențiile de presă.
Parlamentarii europeni au aprobat miercuri întregul pachet privind migrația, care constă din zece propuneri legislative. Votul a decurs ca o adevărată dramă până în ultimul moment, deoarece sprijinul pentru toate cele zece reglementări care modifică normele UE în materie de migrație și azil nu a fost deloc sigur.
Interferența Rusiei cu semnalul GPS din Țările Baltice, care durează de câteva luni, deranjează Suedia. Șeful Marinei Suedeze, Ewa Skoog Haslum, cere ca NATO să se ocupe de situație.
Lockheed Martin și CoAspire au prezentat, săptămâna aceasta, la Sea Air Space 2024, noua rachetă hipersonică multi-misiune Mako.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Ministerul Apărării Naţionale organizează miercuri evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", care marchează cele două decenii de apartenenţă a României la Alianţa Nord-Atlantică.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Peste două treimi dintre tancurile rusești distruse de armata ucraineană în ultimele luni au fost lovite de drone FPV.
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Guvernul SUA a predat forţelor ucrainene armele care au fost capturate în timpul inspecţiilor navelor care transportau mărfuri din Iran în Yemen.
Moscova și Tokyo nu au reușit să ajungă la un acord de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Compania chineză Huawei a dat în judecată Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Administrația Prezidențială, Ministerul Cercetării și Primul Ministru.
La scurt timp după ce prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunțat un „efort național” pentru asigurarea viitorului industriei nucleare de apărare a Regatului Unit, a fost publicat Documentul de comandă pentru apărarea nucleară (Defence Nuclear Command Paper), prin care guvernul stabilește „la scară completă efortul nuclear național al Regatului Unit”.
Ministrul ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, a declarat, pe 08.04.2024, că, în ultimele săptămâni, trupele ruse au lovit 80% dintre centralele electrice tradiționale și jumătate din hidrocentralele de pe teritoriul Ucrainei.
Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, Germania a început desfășurarea pe termen lung a unităților sale militare într-o altă țară, Lituania. Primii zeci de militari au ajuns luni.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
