Într-un articol intitulat „De ce a sabotat Dodon ajutorul românesc? De ce i-a fost frică?”, publicat pe site-ul său, Cristian Hrițuc vorbește despre piedicile pe care Igor Dodon le-a pus ajutorului românesc și de încercarea de a diminua impactul acțiunii părții române.
În contextul în care în ultimul timp Igor Dodon a adoptat o strategie prin care încerca să arate că e un președinte al dialogului, actualul președinte folosind chiar apelative de genul "frații noștri", atunci când vorbea despre români, Dodon pare să fi abandonat această strategie.
În analiza sa, Cristian Hrițuc spune că doar un singur motiv ar fi putut să îl facă pe Dodon să devieze de la strategia sa: frica de Rusia.
Prezentăm integral analiza publicată de Cristian Hrițuc pe site-ul său:
„Săptămâna trecută am putut vedea cu toții modul în care autoritățile moldovene au tratat ajutoarele venite din România. Convoiul umanitar a fost primit sub un pod de la marginea Chișinăului, primirea oficialilor s-a făcut tot acolo. Deși se solicitase ca acțiunea să se desfășoare în Piața Mari Adunări Naționale, Dodon și guvernul său s-au opus. S-au invocat măsuri de protecție din cauza stării epidemiologice. Praf în ochi. Pe 9 mai, PSRM-ul a putut organiza o acțiune pentru celebrarea zilei Victoriei împotriva Fascismului. S-au adunat câteva sute de mașini, cu steaguri roșii.
Încă de la venirea doctorilor români, care aveau misiunea de a-i ajuta pe doctorii moldoveni în lupta cu COVID-19, s-a observat faptul că li se pune bețe în roate, că se încearcă diminuarea impactului de imagine al acțiunii. A fost o încercare de spargere a delegației încă din momentul când aceasta a trecut Prutul: s-a întârziat cu evenimentul primirii oficiale, invocând-se lipsa sonorizării; doctorilor români li s-a oferit cazare într-un spațiu impropriu, într-un cămin cu toaleta pe hol; un procuror moldovean s-a trezit să organizeze un protest "ad-hoc", ca doctorii ce ajunseseră în Bălți să nu fie cazați în același spațiu cu acesta.
Autoritățile moldovene au vrut să minimizeze total impactul acțiunii, ba chiar să o ducă în derizoriu. Premierul Chicu spunea că doctorii români au venit să învețe de la cei moldoveni.
Din primul moment – venirea personalului medical românesc și până în ultimul moment – sosirea și predarea ajutorului românesc, autoritățile moldovene au sabotat această acțiune. Personalului de pe mașinile din convoi nu li s-a oferit nici măcar o sticlă cu apă, deși oamenii fuseseră pe drum câteva ore și au stat până s-a făcut predarea ajutoarelor. Desigur, delegația din România nu avea nevoie de aceea "sticlă de apă", vorbim de semnificația unui gest total neprietenesc. Oamenilor veniți să te ajute poți să le arăți un minim respect, să le oferi un minim tratament, să arăți un minim de "ospitalitate". Nu cred că bugetul Republicii Moldova sărăcea dacă erau aduse 50 de sticlă cu apă și oferite personalului de pe mașini, cei care au făcut un efort pentru a aduce medicamente și echipamentele atât de necesare. Dar vorba celebră: "diavolul se ascunde în detalii" și-a dovedit încă o dată valabilitatea. Un gest neprietenesc făcut special pentru... ochii și urechile celor care trebuiau să vadă această atitudine...
Până să trecem la elaborarea ipotezei, trebuie spuse câteva lucruri:
Dodon și PSRM au avut întotdeauna lângă ei un staff profesionist. Chiar dacă unora nu le place președintele pro-rus, trebuie spus că, de-a lungul anilor, acesta a lucrat profesionist. A avut bani, uneori oferiți în pungă direct din ambasada Federației Ruse, alteori oferiți de sponsori generoși. Au avut echipe de consultanță, au făcut cercetări sociologice, au avut resurse pentru implementarea strategiei. Au calculat fiecare mișcare, n-au făcut lucrurile fără cap. Nici acum n-a fost vorba de lipsa expertizei. Și staff-ul lui Dodon putea aprecia faptul că un astfel de tratament va duce la o radicalizare a electoratului unionist, a electoratului pro european, dar și al celui de "centru". Dodon nu poate câștiga alegerile doar cu electoratul pro-rus, are nevoie și de câteva procente cel puțin din bazinul electoratului de "centru", al acelor oameni care nu rezonează la mesajele geopolitice, care nu sunt neapărat pentru Vest sau pentru Est, așa cum am spus și în analiza trecută, al celor care nu vor neapărat nici cu Rusia nici cu UE.
Al doilea lucru esențial, care trebuie spus, este faptul că Dodon a încercat, după înlăturarea Maiei Sandu de la guvernare, să transmită că este președintele dialogului, cel care se situează pe "centru". Desigur, mai nimeni din Vest nu l-a crezut, dar asta a fost o strategie, în special pentru ochii europenilor. A început să transmită bezele peste Prut, a început să folosească apelativul "frații noștri", când vorbea despre români. A vrut să câștige puncte și s-a folosit de poza făcută cu Iohannis, deși la aceea întâlnire președintele român i-a spus foarte clar poziția României. A făcut totul să pară că nu mai este Dodon din campania prezidențială trecută, candidatul care umplea ziarele PSRM cu povestea "jandarmului român". Nu mai era românofobul.
Cu toate acestea, Dodon și-a încălcat strategia pe care a avut-o în ultima perioadă, a ignorat posibilele pierderi electorale din plan intern, a mobilizat electoratul advers, tratând mai mult decât ostil ajutorul românesc.
Frica nu de propriul electorat, ci de reacția lui Putin și a Moscovei. Este singura explicație rațională în acest moment. Atunci când gesturile tale au consecințe negative de imagine, iar tu știi asta și totuși le faci, înseamnă că există niște rațiuni politice mai presus de pierderile tale, pe care ți le asumi.
Dodon a vrut să se vadă la Moscova că el nu agreează ajutorul venit din partea României și să își dovedească atașamentul pe care îl are în continuare față de Kremlin. A vrut să arate că tratează diferit cele două părți și că rămâne loial, chiar dacă Moscova a trimis un ajutor mai mult decât modest.
În aceste momente, când Federația Rusă este la pământ, când se vede că pandemia face ravagii în țara condusă de Putin, când situația economică este dezastroasă din cauza scăderii prețului la petrol, președintele Dodon a vrut să protejeze nu doar imaginea Rusiei și să arate în continuare că ține linia Kremlinului ci s-a protejat pe el. Pur și simplu, Igor Dodon, trăind într-un spațiu mental îmbibat de simbolistica sovieto-rusă este dominat de fricile ce bântuiau mințile liderilor din țările socialiste din vremea războiului rece: frica de a fi perceput ca trădător, frica de a fi perceput că face joc dublu.
Probabil mai sunt și alte rațiuni în spate. În timp, vom afla și alte motive pentru care Dodon a vrut să arate fidelitate totală față de Moscova, de ce a vrut să le arate acestora că el tratează cu spatele ajutorul românesc. Este clar că ceva s-a schimbat și în strategia Moscovei, care până acum încuraja conducerea Republicii Moldova să ia bani de oriunde, să se folosească cât se poate de mult de Vest, fără însă a trece granița roșie, integrarea europeană.
Toate acțiunile de șicanare, de diminuare a imaginii simbolice a ajutorului venit din România, toate gesturile mici, nu au fost pentru uzul intern, ci pentru ochii Moscovei. Dodon și PSRM au construit narativul "primul ajutor contează", restul nu mai e important. E drept, Rusia a trimis chiar la început câteva măști de protecție. Dar România a trimis tone de echipamente. Președintele pro-rus n-a vrut să pună Moscova în inferioritate față de București, nu a vrut să arate cetățenilor că tot ce poate da Rusia Republicii Moldova este o cutie de carton, ruptă pe la colțuri, plină cu teste nefolositoare.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Aeroporturile din oraşele lituaniene Vilnius şi Kaunas au fost închise vineri seara din cauza unor baloane meteorologice care au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus, a anunţat Ministerul Transporturilor lituanian, precizând că este vorba despre al treilea astfel de incident în această lună, informează Agerpres.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Eurenco și PGZ vor colabora pentru producția încărcăturilor propulsive modulare pentru muniţie de 155 mm - cartuşe de pulbere folosite pentru a propulsa proiectile de artilerie.
Deși Germania a plasat activele locale ale Rosneft sub administrație specială, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Berlinul nu a trecut la naționalizarea companiei. Acest lucru înseamnă că Germania va trebui, cel mai probabil, să negocieze o excepție de la noile restricții impuse de SUA.
În ciuda dimensiunilor sale reduse și a izolării, Coreea de Nord a investit masiv în capacități cibernetice ofensive și acum se alătură Chinei și Rusiei” în ceea ce privește capacitățile hackerilor săi, reprezentând o amenințare semnificativă pentru guvernele, companiile și persoanele străine.
Președinții și prim-miniștrii UE au amânat până în decembrie o decizie privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, conform concluziilor summitului UE de joi de la Bruxelles.
Joi seara (23 octombrie), aeronave militare rusești au încălcat spațiul aerian lituanian, ceea ce a declanșat un răspuns rapid din partea aeronavelor NATO care patrulau zona.
Cele două aeronave rusești zburau din regiunea Kaliningrad și au încălcat pentru scurt timp spațiul aerian lituanian.
Măsura chinezilor este dublată de rafinăriile indiene care intenționează să reducă drastic importurile de țiței din Rusia.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunţat planurile României în ceea ce priveşte producţia şi stocarea energiei.
UE a adoptat un al 19-lea pachet de sancțiuni ca răspuns la agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Pachetul include noi măsuri ample care vizează finanțarea războiului de către Rusia și extind posibilitatea de a sancționa persoanele responsabile de răpirea copiilor ucraineni.
Încercarea președintelui american Donald Trump de a negocia rapid un armistițiu în războiul din Ucraina a eșuat din nou. Prin urmare, SUA și-au înăsprit semnificativ politica față de Rusia. Au anunțat că vor impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil.
Charlie Ottley, realizatorul documentarului "Flavours of Romania", a vorbit în cadrul Aspen-GMF Bucharest Forum, despre cum este văzută ţara noastă în străinătate.
Agenda summitului UE este plină de potențiale puncte de criză, mai mulți lideri pregătindu-se să se opună unor probleme și să utilizeze dreptul de veto.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
India și SUA sunt foarte aproape de un acord comercial istoric care ar putea schimba tendințele globale.
Armata din Myanmar a efectuat un raid în Parcul KK, un centru folosit pentru fraude cibernetice, ca parte a operațiunilor începute la începutul lunii septembrie pentru a suprima frauda online, jocurile de noroc ilegale și criminalitatea cibernetică transfrontalieră.
Președintele american Donald Trump a confirmat aseară amânarea planurilor privind întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
Într-o Alianță Nord-Atlantică menită, teoretic, să asigure securitatea colectivă împotriva amenințărilor externe, o cursă a înarmărilor se desfășoară sub ochii tuturor, între doua state membre cheie. Grecia cere deja insistent Statelor Unite aprobarea pentru achiziția celor mai avansate rachete aer-aer, AIM-120D, pentru viitoarele sale avioane F-35. Motivul, declarat de către Atena, nu are legatura cu o amenințare de securitate de pe flancul estic. Motivul este Turcia.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
România va trebui să depună până la finalul acestei luni programele pe care dorește să le finanțeze din mecanismul european SAFE. Iar o idee de propunere ar fi un hub de mentenanță pentru blindate și avioane, hub pe care industria spune că are capacitatea de a îl realiza, cu finanțare europeană.
Cehia rămâne unul dintre marii susținători ai luptei Ucrainei pentru supraviețuire. Chiar dacă noua conducere politică de la Praga are o orientare mai apropiată de cea a Slovaciei, sprijinul societății civile cehe rămâne unul extrem de puternic.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
„În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025, Federația Rusă a lansat noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre”, anunță Ministerul Apărării Naționale. În timpul acestor atacuri o dronă s-a prăbușit în teritroiul României.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Senatul SUA a adoptat luni un proiect de lege care, odată aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, ar pune capăt paraliziei bugetare după mai mult de 40 de zile, dar a stârnit diviziuni în cadrul Partidului Democrat, informează Agerpres.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde este așteptat un vot miercuri. După aprobarea finală, va avea nevoie de semnătura președintelui Donald Trump pentru a deveni lege.
Discuțiile dintre România și gigantul german Rheinmetall ar depăși simpla înființare a unei fabrici de pulberi la Brașov. Deși investiția de 535 de milioane de euro este una strategică, finanțată prin noul instrument SAFE al UE, ea pare a fi, în realitate, ar fi uşa care deschide calea către un acord industrial mult mai amplu: asigurarea contractului de 6,5 miliarde de euro pentru 216 tancuri noi, unde Rheinmetall își poziționează puternic familia de blindate KF51 Panther.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Pe 9 septembrie, NATO a fost forțată să demonstreze, în contextul unui incident de securitate petrecut la granița Poloniei, exact cât de falimentară este doctrina sa actuală de apărare aeriană. Au fost ridicate avioane F-16 pentru a intercepta drone rusești. S-au tras rachete în valoare de aproximativ 500.000 de euro bucata. Rezultatul? Un eșec pe jumătate și un dezastru economic: ,,interceptoare de lux'', extrem de scumpe, irosite pe drone Shahed care valorează, în cel mai bun caz, o zecime din costul rachetei.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
Lockheed Martin a livrat cel de-al 750-lea HIMARS, o dovadă tangibilă a modului în care o fabrică dintr-un oraș mic susține forțele armate ale SUA și ale aliaților săi din întreaga lume, transmite gigantul american.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Prezent în cadrul platoul emisiunii „Special” de la B1 TV, Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a abordat și oportunitățile pe care le avem în zona navală, după multe rateuri, în momentul în care a fost întrebat despre discuția președintelui Nicușor Dan cu președintele Volodimir Zelenski în ceea ce privește dezvoltarea parteneriatului strategic. Și, desigur, mecanismul european SAFE.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Portul rusesc Tuapse, un hub vital pentru exporturile de combustibil ale Rusiei, a fost zguduit de explozii în noaptea de luni, 10 noiembrie. Surse locale și canale de Telegram raportează un atac coordonat cu drone maritime ucrainene, confirmând că Ucraina își continuă strategia de a lovi direct infrastructura critică ce alimentează mașina de război a Kremlinului.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Ucraina reia discuțiile despre utilitatea aeronavelor turbopropulsate de atac EMB 314 Super Tucano ca soluție pragmatică în lupta împotriva dronelor kamikaze Shahed, o nevoie resimțită tot mai acut pe măsură ce aceste drone devin tot mai numeroase.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
