Într-un articol intitulat „De ce a sabotat Dodon ajutorul românesc? De ce i-a fost frică?”, publicat pe site-ul său, Cristian Hrițuc vorbește despre piedicile pe care Igor Dodon le-a pus ajutorului românesc și de încercarea de a diminua impactul acțiunii părții române.
În contextul în care în ultimul timp Igor Dodon a adoptat o strategie prin care încerca să arate că e un președinte al dialogului, actualul președinte folosind chiar apelative de genul "frații noștri", atunci când vorbea despre români, Dodon pare să fi abandonat această strategie.
În analiza sa, Cristian Hrițuc spune că doar un singur motiv ar fi putut să îl facă pe Dodon să devieze de la strategia sa: frica de Rusia.
Prezentăm integral analiza publicată de Cristian Hrițuc pe site-ul său:
„Săptămâna trecută am putut vedea cu toții modul în care autoritățile moldovene au tratat ajutoarele venite din România. Convoiul umanitar a fost primit sub un pod de la marginea Chișinăului, primirea oficialilor s-a făcut tot acolo. Deși se solicitase ca acțiunea să se desfășoare în Piața Mari Adunări Naționale, Dodon și guvernul său s-au opus. S-au invocat măsuri de protecție din cauza stării epidemiologice. Praf în ochi. Pe 9 mai, PSRM-ul a putut organiza o acțiune pentru celebrarea zilei Victoriei împotriva Fascismului. S-au adunat câteva sute de mașini, cu steaguri roșii.
Încă de la venirea doctorilor români, care aveau misiunea de a-i ajuta pe doctorii moldoveni în lupta cu COVID-19, s-a observat faptul că li se pune bețe în roate, că se încearcă diminuarea impactului de imagine al acțiunii. A fost o încercare de spargere a delegației încă din momentul când aceasta a trecut Prutul: s-a întârziat cu evenimentul primirii oficiale, invocând-se lipsa sonorizării; doctorilor români li s-a oferit cazare într-un spațiu impropriu, într-un cămin cu toaleta pe hol; un procuror moldovean s-a trezit să organizeze un protest "ad-hoc", ca doctorii ce ajunseseră în Bălți să nu fie cazați în același spațiu cu acesta.
Autoritățile moldovene au vrut să minimizeze total impactul acțiunii, ba chiar să o ducă în derizoriu. Premierul Chicu spunea că doctorii români au venit să învețe de la cei moldoveni.
Din primul moment – venirea personalului medical românesc și până în ultimul moment – sosirea și predarea ajutorului românesc, autoritățile moldovene au sabotat această acțiune. Personalului de pe mașinile din convoi nu li s-a oferit nici măcar o sticlă cu apă, deși oamenii fuseseră pe drum câteva ore și au stat până s-a făcut predarea ajutoarelor. Desigur, delegația din România nu avea nevoie de aceea "sticlă de apă", vorbim de semnificația unui gest total neprietenesc. Oamenilor veniți să te ajute poți să le arăți un minim respect, să le oferi un minim tratament, să arăți un minim de "ospitalitate". Nu cred că bugetul Republicii Moldova sărăcea dacă erau aduse 50 de sticlă cu apă și oferite personalului de pe mașini, cei care au făcut un efort pentru a aduce medicamente și echipamentele atât de necesare. Dar vorba celebră: "diavolul se ascunde în detalii" și-a dovedit încă o dată valabilitatea. Un gest neprietenesc făcut special pentru... ochii și urechile celor care trebuiau să vadă această atitudine...
Până să trecem la elaborarea ipotezei, trebuie spuse câteva lucruri:
Dodon și PSRM au avut întotdeauna lângă ei un staff profesionist. Chiar dacă unora nu le place președintele pro-rus, trebuie spus că, de-a lungul anilor, acesta a lucrat profesionist. A avut bani, uneori oferiți în pungă direct din ambasada Federației Ruse, alteori oferiți de sponsori generoși. Au avut echipe de consultanță, au făcut cercetări sociologice, au avut resurse pentru implementarea strategiei. Au calculat fiecare mișcare, n-au făcut lucrurile fără cap. Nici acum n-a fost vorba de lipsa expertizei. Și staff-ul lui Dodon putea aprecia faptul că un astfel de tratament va duce la o radicalizare a electoratului unionist, a electoratului pro european, dar și al celui de "centru". Dodon nu poate câștiga alegerile doar cu electoratul pro-rus, are nevoie și de câteva procente cel puțin din bazinul electoratului de "centru", al acelor oameni care nu rezonează la mesajele geopolitice, care nu sunt neapărat pentru Vest sau pentru Est, așa cum am spus și în analiza trecută, al celor care nu vor neapărat nici cu Rusia nici cu UE.
Al doilea lucru esențial, care trebuie spus, este faptul că Dodon a încercat, după înlăturarea Maiei Sandu de la guvernare, să transmită că este președintele dialogului, cel care se situează pe "centru". Desigur, mai nimeni din Vest nu l-a crezut, dar asta a fost o strategie, în special pentru ochii europenilor. A început să transmită bezele peste Prut, a început să folosească apelativul "frații noștri", când vorbea despre români. A vrut să câștige puncte și s-a folosit de poza făcută cu Iohannis, deși la aceea întâlnire președintele român i-a spus foarte clar poziția României. A făcut totul să pară că nu mai este Dodon din campania prezidențială trecută, candidatul care umplea ziarele PSRM cu povestea "jandarmului român". Nu mai era românofobul.
Cu toate acestea, Dodon și-a încălcat strategia pe care a avut-o în ultima perioadă, a ignorat posibilele pierderi electorale din plan intern, a mobilizat electoratul advers, tratând mai mult decât ostil ajutorul românesc.
Frica nu de propriul electorat, ci de reacția lui Putin și a Moscovei. Este singura explicație rațională în acest moment. Atunci când gesturile tale au consecințe negative de imagine, iar tu știi asta și totuși le faci, înseamnă că există niște rațiuni politice mai presus de pierderile tale, pe care ți le asumi.
Dodon a vrut să se vadă la Moscova că el nu agreează ajutorul venit din partea României și să își dovedească atașamentul pe care îl are în continuare față de Kremlin. A vrut să arate că tratează diferit cele două părți și că rămâne loial, chiar dacă Moscova a trimis un ajutor mai mult decât modest.
În aceste momente, când Federația Rusă este la pământ, când se vede că pandemia face ravagii în țara condusă de Putin, când situația economică este dezastroasă din cauza scăderii prețului la petrol, președintele Dodon a vrut să protejeze nu doar imaginea Rusiei și să arate în continuare că ține linia Kremlinului ci s-a protejat pe el. Pur și simplu, Igor Dodon, trăind într-un spațiu mental îmbibat de simbolistica sovieto-rusă este dominat de fricile ce bântuiau mințile liderilor din țările socialiste din vremea războiului rece: frica de a fi perceput ca trădător, frica de a fi perceput că face joc dublu.
Probabil mai sunt și alte rațiuni în spate. În timp, vom afla și alte motive pentru care Dodon a vrut să arate fidelitate totală față de Moscova, de ce a vrut să le arate acestora că el tratează cu spatele ajutorul românesc. Este clar că ceva s-a schimbat și în strategia Moscovei, care până acum încuraja conducerea Republicii Moldova să ia bani de oriunde, să se folosească cât se poate de mult de Vest, fără însă a trece granița roșie, integrarea europeană.
Toate acțiunile de șicanare, de diminuare a imaginii simbolice a ajutorului venit din România, toate gesturile mici, nu au fost pentru uzul intern, ci pentru ochii Moscovei. Dodon și PSRM au construit narativul "primul ajutor contează", restul nu mai e important. E drept, Rusia a trimis chiar la început câteva măști de protecție. Dar România a trimis tone de echipamente. Președintele pro-rus n-a vrut să pună Moscova în inferioritate față de București, nu a vrut să arate cetățenilor că tot ce poate da Rusia Republicii Moldova este o cutie de carton, ruptă pe la colțuri, plină cu teste nefolositoare.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Kamala Harris l-a sunat pe Donald Trump pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale, potrivit unui consilier al candidatei democrate, transmit France Presse şi EFE.
Oficialii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump după victoria sa în cursa pentru Casa Albă.
Rusia ar putea intensifica utilizarea unor metode neconvenționale de sabotaj și intimidare împotriva infrastructurii critice și a aliaților NATO, pe fondul conflictului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice cu Occidentul.
Rusia a denunţat marţi alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, pe care le-a calificat drept incorecte pentru că, potrivit Kremlinului, cetățenii moldoveni din Rusia nu a putut vota.
Povestea incursiunii avionului chinez de spionaj în spațiul aerian nipon este departe de a se încheia și pare că ia o turnură spre escaladare.
Ucraina nu se va opune în cazul în care Qatarul sau orice altă țară ar încerca să negocieze un acord privind securitatea energetică, cu ajutorul discuțiilor purtate separat cu Rusia și Ucraina. Deocamdată, nu există un astfel de acord, a declarat șeful Biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, potrivit Reuters.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Ministerul rus de Externe a redenumit structura care se ocupă de temele europene în Departamentul Probleme Europene (Департамент европейских проблем/Departament Evropeiskih Problem).
Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de felicitare și mulțumire adresat cetățenilor statului pentru votul acordat în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial. „Moldova, ești învingătoare! Azi, dragi moldoveni, ați trecut o lecție de democrație, demnă de a fi scrisă în manuale de istorie. Azi, voi, ați salvat Moldova!”, a declarat Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Compania belgiană THALES Belgium a semnat un Memorandum de Cooperare cu o întreprindere de apărare ucraineană.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Uniunea Europeană ar putea avea propria agenție de spionaj, pentru a putea răspunde coordonat la amenințările cu care se confruntă blocul european.
Coreea de Nord a efectuat lansarea de probă a unei rachete balistice intercontinentale.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat marți că Uniunea Europeană încearcă să-i submineze guvernul și să-l înlocuiască cu o administrație mai conformistă la Budapesta.
Autoritățile ruse sunt scandalizate de acțiunile Washingtonului, acuzat de încălcarea libertății presei.
Premierul Slovaciei, Robert Fico (Fițo), a acordat un interviu propagandistei Skabeyeva și a declarat că „ar fi onorat” să vină la Moscova în 2025 pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei Ruse.
Grupul de țări din Europa Centrală prietenoase cu Rusia s-ar putea extinde pentru a include Republica Cehă odată cu revenirea lui Andrej Babiš la conducerea guvernului. Potrivit serverului Politico, extinderea în continuare a blocului, care include acum Ungaria și Slovacia, va reprezenta o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.
Un atac cu dronă care a distrus Universitatea Forțelor Speciale Ruse a din orașul cecen Gudermes pe 29 octombrie ar fi putut fi lansat din republicile limitrofe ale Rusiei din Caucazul de Nord, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Comisia Electorală Centrală din Georgia va renumăra voturile în aproximativ 14% din secțiile de votare, după alegerile parlamentare contestate de opoziție.
Recent, Departamentul de Stat al SUA a impus noi sancțiuni împotriva unui șef al Forțelor Armate sudaneze, Mirghani Idris Suleiman, responsabil cu achiziționarea de arme.
Proiectul de lege care reglementează doborârea dronelor care trec ilegal frontiera României a fost pus azi în transparență decizională. Avem practic cale liberă după adoptare pentru a doborî dronele rusești care violează spațiul aerian al României.
Premierul ungar Viktor Orban merge în Georgia în perioada 28-29 octombrie.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Sunday Times, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat, pe 27.10.2024, că sistemul de fortificații defensive “Scutul de Est” construit la granița cu Rusia și Belarus ar putea fi considerat o nouă versiune a “Cortinei de Fier”.
Partidul bulgar de centru-dreapta GERB a câștigat alegerile parlamentare, în timp ce social-democrații de opoziție sunt aproape de victoria electorală în Lituania. Georgia se apropie tot mai mult de Moscova, după ce ”Visul Georgian” a câștigat alegerile cu 53%.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a făcut duminică un apel către cetățeni să participe luni seara la un protest față de rezultatele controversate ale alegerilor parlamentare de sâmbătă, după ce Comisia Electorală a anunțat victoria partidului aflat la guvernare, Visul Georgian, informează Agerpres și Reuters.
”Triunghiul de la Weimar” a fost revitalizat după agresiunea rusă din Ucraina și joacă un rol important în actualul context de securitate - cu Rusia care încearcă să destabilizeze Europa prin orice mijloace.
După ce, pe 6 august, forțele ucrainene i-au luat pe ruși prin surprindere, Moscova a angajat peste 50.000 de soldați să apere regiunea Kursk, au declarat oficialii ucraineni.
Ucrainenii consideră că amenințările zilnice ale Federației Ruse cu atacuri nucleare sunt de fapt o sperietoare a regimului lui Vladimir Putin și, în realitate, doctrina militară rusă a fost încălcată de nenumărate ori de Ucraina fără ca ocupantul să apeleze la arme nucleare, așa cum prevede de fapt aceasta.
După mai bine de un an de bombardamente transfrontaliere și două luni de război deschis între Israel și mișcarea libaneză Hezbollah, un acord de încetare a focului anunțat de președintele american Joe Biden a intrat în vigoare miercuri, la ora locală 04:00 . Ambele părți au efectuat lovituri asupra țintelor inamice cu câteva ore înainte, dar ulterior s-au abținut să mai efectueze alte lovituri.
Grecia va renunța la sistemele antiaeriene rusești S-300, dar nu le va trimite în Ucraina, ci în Caucazul de Sud.
Subfinanțarea cronică a Forțelor Armate nu s-a regăsit doar în România. În ciuda achizițiilor de tehnică militară modernă, majoritatea statelor europene încă suferă la capitolul numărul de personal.
Germania încearcă să găsească doritori pentru a se înrola, Grecia se luptă să oprească hemoragia de personal din Marina militară (ai cărei ofițeri pleacă în flota comercială, primind salarii de câteva ori mai mari), iar în Franța - deși a fost implementat un serviciu militar voluntar „soft”, tinerii preferă sectorul privat din cauza condițiilor și salariilor mai bune.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut, pe 26.11.2024, că, în ultimele trei zile, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit de două ori ținte din regiunea Kursk, folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune transferate Kievului.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, pe 25 noiembrie, o rezoluție privind ajutorul acordat Ucrainei, în care solicită statelor Alianței să furnizeze armament Ucrainei, inclusiv ”rachete cu rază medie de acțiune”.
Rusia a expulzat astăzi un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj și de furnizare de informații false la intrarea în țară, anunță TASS, care o citează pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Statele Unite au lovit marţi în Siria un "depozit de arme" aparţinând unui grup "sprijinit de Iran", a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres și AFP.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat marţi că, în cazul în care Occidentul ar furniza arme nucleare Ucrainei, atunci Moscova ar putea considera un astfel de transfer ca echivalând cu un atac asupra Rusiei, oferind temei pentru o ripostă nucleară, informează Agerpres și Reuters.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Surse din cadrul Pentagonului au informat că bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress desfășurate în Europa aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au luat parte la exerciții executate în statele baltice, lovind pentru prima dată ținte de la sol din această regiune.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat în cadrul Forumului internațional de securitate de la Halifax că Ucraina are nevoie de investiții mai mari în capacitățile sale de producție militară, nu de trupe străine pe câmpul de luptă. Intr-un interviu acordat The Hill, Pevkur a subliniat că Ucraina își poate gestiona apărarea în mod eficient dacă i se furnizează resursele necesare. „Din câte știu eu, ucrainenii se pot descurca cu toate acestea, atunci când le putem furniza tot ceea ce au nevoie pentru a lupta cu Rusia”, a declarat Pevkur.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat în prima sa zi de mandat că va semna un ordin executiv prin care va impune un tarif de 25% pentru toate mărfurile din Mexic și Canada, precum și un tarif suplimentar de 10% pentru produsele produse în China.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care sprijină grupările teroriste Hamas şi Hezbollah în lupta lor împotriva Israelului în Fâşia Gaza şi Liban, a declarat că ar trebui emise pedepse cu moartea pentru liderii israelieni, nu mandate de arestare, relatează Agerpres șo Reuters.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
![Joint Air-to-Surface Standoff Missile-Extended Range [JASSM-ER] este o rachetă ghidată cu precizie, avansată, cu rază lungă de acțiune, dezvoltată de Lockheed Martin.](https://media.defenseromania.ro/image/202406/w322h220/agm-158b-2_jassm_69188600.jpg "Joint Air-to-Surface Standoff Missile-Extended Range [JASSM-ER] este o rachetă ghidată cu precizie, avansată, cu rază lungă de acțiune, dezvoltată de Lockheed Martin.")
Statele Unite sunt aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune JASSM. Însă Kievul va trebui să aștepte câteva luni pentru ca SUA să rezolve problemele tehnice înainte de orice livrare, relatează Reuters.
Ziarul britanic Financial Times a relatat că armata rusă a reușit cu ajutorul grupării Houthi să recruteze sute de bărbați yemeniți printr-o "operațiune de înșelătorie", pentru a-i trimite ulterior pe frontul din Ucraina.
În septembrie 2024, ca parte a unuia dintre pachetele sale de ajutor militar, Suedia a oferit Ucrainei componente pentru avioanele JAS 39 Gripen, suficiente pentru deservirea a 14 aeronave de acest tip. Cu toate acestea, livrarea efectivă a Gripen către Forțele Armate Ucrainene urmează să aibă loc ceva mai târziu. Ministrul suedez al apărării, Paul Johnson, a declarat acest lucru în timpul conferinței sale de presă comune cu ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, la 22 noiembrie 2024, relatează publicaţia Janes.
Inginerii britanici au demonstrat cu succes primul submarin autonom de mari dimensiuni, cu aplicabilitate militară.
Şeful Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a îndemnat luni companiile să fie pregătite pentru un scenariu de război şi să îşi adapteze în consecinţă liniile de producţie şi distribuţie pentru a fi mai puţin vulnerabile la eventualul şantaj din partea unor ţări precum Rusia şi China.
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut 22.93% din voturi la la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Elena Lasconi are 19,17% și îl depășește pe Marcel Ciolacu (19,16%), arată datele publicate, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 99,9% din procesele verbale din ţară şi străinătate.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
Presa de specialitate din Ucraina amintește că adaptarea unei rachete balistice pentru integrare pe un avion de luptă este o soluție pragmatică, care crește semnificativ raza de acțiune pentru lovirea țintelor și dă exemplul rachetelor Lora integrate pe F-16 israeliene.
Republica Moldova a salvat România de la un scor și mai dezastruos în favoarea candidatului pro-rus Costin Georgescu.
