Într-un articol intitulat „De ce a sabotat Dodon ajutorul românesc? De ce i-a fost frică?”, publicat pe site-ul său, Cristian Hrițuc vorbește despre piedicile pe care Igor Dodon le-a pus ajutorului românesc și de încercarea de a diminua impactul acțiunii părții române.
În contextul în care în ultimul timp Igor Dodon a adoptat o strategie prin care încerca să arate că e un președinte al dialogului, actualul președinte folosind chiar apelative de genul "frații noștri", atunci când vorbea despre români, Dodon pare să fi abandonat această strategie.
În analiza sa, Cristian Hrițuc spune că doar un singur motiv ar fi putut să îl facă pe Dodon să devieze de la strategia sa: frica de Rusia.
Prezentăm integral analiza publicată de Cristian Hrițuc pe site-ul său:
„Săptămâna trecută am putut vedea cu toții modul în care autoritățile moldovene au tratat ajutoarele venite din România. Convoiul umanitar a fost primit sub un pod de la marginea Chișinăului, primirea oficialilor s-a făcut tot acolo. Deși se solicitase ca acțiunea să se desfășoare în Piața Mari Adunări Naționale, Dodon și guvernul său s-au opus. S-au invocat măsuri de protecție din cauza stării epidemiologice. Praf în ochi. Pe 9 mai, PSRM-ul a putut organiza o acțiune pentru celebrarea zilei Victoriei împotriva Fascismului. S-au adunat câteva sute de mașini, cu steaguri roșii.
Încă de la venirea doctorilor români, care aveau misiunea de a-i ajuta pe doctorii moldoveni în lupta cu COVID-19, s-a observat faptul că li se pune bețe în roate, că se încearcă diminuarea impactului de imagine al acțiunii. A fost o încercare de spargere a delegației încă din momentul când aceasta a trecut Prutul: s-a întârziat cu evenimentul primirii oficiale, invocând-se lipsa sonorizării; doctorilor români li s-a oferit cazare într-un spațiu impropriu, într-un cămin cu toaleta pe hol; un procuror moldovean s-a trezit să organizeze un protest "ad-hoc", ca doctorii ce ajunseseră în Bălți să nu fie cazați în același spațiu cu acesta.
Autoritățile moldovene au vrut să minimizeze total impactul acțiunii, ba chiar să o ducă în derizoriu. Premierul Chicu spunea că doctorii români au venit să învețe de la cei moldoveni.
Din primul moment – venirea personalului medical românesc și până în ultimul moment – sosirea și predarea ajutorului românesc, autoritățile moldovene au sabotat această acțiune. Personalului de pe mașinile din convoi nu li s-a oferit nici măcar o sticlă cu apă, deși oamenii fuseseră pe drum câteva ore și au stat până s-a făcut predarea ajutoarelor. Desigur, delegația din România nu avea nevoie de aceea "sticlă de apă", vorbim de semnificația unui gest total neprietenesc. Oamenilor veniți să te ajute poți să le arăți un minim respect, să le oferi un minim tratament, să arăți un minim de "ospitalitate". Nu cred că bugetul Republicii Moldova sărăcea dacă erau aduse 50 de sticlă cu apă și oferite personalului de pe mașini, cei care au făcut un efort pentru a aduce medicamente și echipamentele atât de necesare. Dar vorba celebră: "diavolul se ascunde în detalii" și-a dovedit încă o dată valabilitatea. Un gest neprietenesc făcut special pentru... ochii și urechile celor care trebuiau să vadă această atitudine...
Până să trecem la elaborarea ipotezei, trebuie spuse câteva lucruri:
Dodon și PSRM au avut întotdeauna lângă ei un staff profesionist. Chiar dacă unora nu le place președintele pro-rus, trebuie spus că, de-a lungul anilor, acesta a lucrat profesionist. A avut bani, uneori oferiți în pungă direct din ambasada Federației Ruse, alteori oferiți de sponsori generoși. Au avut echipe de consultanță, au făcut cercetări sociologice, au avut resurse pentru implementarea strategiei. Au calculat fiecare mișcare, n-au făcut lucrurile fără cap. Nici acum n-a fost vorba de lipsa expertizei. Și staff-ul lui Dodon putea aprecia faptul că un astfel de tratament va duce la o radicalizare a electoratului unionist, a electoratului pro european, dar și al celui de "centru". Dodon nu poate câștiga alegerile doar cu electoratul pro-rus, are nevoie și de câteva procente cel puțin din bazinul electoratului de "centru", al acelor oameni care nu rezonează la mesajele geopolitice, care nu sunt neapărat pentru Vest sau pentru Est, așa cum am spus și în analiza trecută, al celor care nu vor neapărat nici cu Rusia nici cu UE.
Al doilea lucru esențial, care trebuie spus, este faptul că Dodon a încercat, după înlăturarea Maiei Sandu de la guvernare, să transmită că este președintele dialogului, cel care se situează pe "centru". Desigur, mai nimeni din Vest nu l-a crezut, dar asta a fost o strategie, în special pentru ochii europenilor. A început să transmită bezele peste Prut, a început să folosească apelativul "frații noștri", când vorbea despre români. A vrut să câștige puncte și s-a folosit de poza făcută cu Iohannis, deși la aceea întâlnire președintele român i-a spus foarte clar poziția României. A făcut totul să pară că nu mai este Dodon din campania prezidențială trecută, candidatul care umplea ziarele PSRM cu povestea "jandarmului român". Nu mai era românofobul.
Cu toate acestea, Dodon și-a încălcat strategia pe care a avut-o în ultima perioadă, a ignorat posibilele pierderi electorale din plan intern, a mobilizat electoratul advers, tratând mai mult decât ostil ajutorul românesc.
Frica nu de propriul electorat, ci de reacția lui Putin și a Moscovei. Este singura explicație rațională în acest moment. Atunci când gesturile tale au consecințe negative de imagine, iar tu știi asta și totuși le faci, înseamnă că există niște rațiuni politice mai presus de pierderile tale, pe care ți le asumi.
Dodon a vrut să se vadă la Moscova că el nu agreează ajutorul venit din partea României și să își dovedească atașamentul pe care îl are în continuare față de Kremlin. A vrut să arate că tratează diferit cele două părți și că rămâne loial, chiar dacă Moscova a trimis un ajutor mai mult decât modest.
În aceste momente, când Federația Rusă este la pământ, când se vede că pandemia face ravagii în țara condusă de Putin, când situația economică este dezastroasă din cauza scăderii prețului la petrol, președintele Dodon a vrut să protejeze nu doar imaginea Rusiei și să arate în continuare că ține linia Kremlinului ci s-a protejat pe el. Pur și simplu, Igor Dodon, trăind într-un spațiu mental îmbibat de simbolistica sovieto-rusă este dominat de fricile ce bântuiau mințile liderilor din țările socialiste din vremea războiului rece: frica de a fi perceput ca trădător, frica de a fi perceput că face joc dublu.
Probabil mai sunt și alte rațiuni în spate. În timp, vom afla și alte motive pentru care Dodon a vrut să arate fidelitate totală față de Moscova, de ce a vrut să le arate acestora că el tratează cu spatele ajutorul românesc. Este clar că ceva s-a schimbat și în strategia Moscovei, care până acum încuraja conducerea Republicii Moldova să ia bani de oriunde, să se folosească cât se poate de mult de Vest, fără însă a trece granița roșie, integrarea europeană.
Toate acțiunile de șicanare, de diminuare a imaginii simbolice a ajutorului venit din România, toate gesturile mici, nu au fost pentru uzul intern, ci pentru ochii Moscovei. Dodon și PSRM au construit narativul "primul ajutor contează", restul nu mai e important. E drept, Rusia a trimis chiar la început câteva măști de protecție. Dar România a trimis tone de echipamente. Președintele pro-rus n-a vrut să pună Moscova în inferioritate față de București, nu a vrut să arate cetățenilor că tot ce poate da Rusia Republicii Moldova este o cutie de carton, ruptă pe la colțuri, plină cu teste nefolositoare.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a autorizat marţi temporar administraţia Trump să excludă persoanele transgender din armată, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Un elicopter autonom Black Hawk, care integrează tehnologia Rain, a fost testat pentru misiuni de stingere a incendiilor, anunță compania producătoare Sikorsky.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump în Biroul Oval, la o săptămână după ce a preluat funcția.
Armata ucraineană a atacat regiunea Moscovei cu cel puțin două drone, marți după-amiază, a relatat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, potrivit căruia rușii au reușit să doboare ambele drone. El nu a specificat dacă resturile au provocat pagube sau răniri. Autoritățile au închis aeroporturile din Moscova din motive de securitate.
La aproximativ o săptămână după ce Donald Trump s-a întors la Casa Albă, secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat către trei companii aeriene de transport marfă să anuleze 11 zboruri care transportau obuze de artilerie și alte arme către Ucraina.Hegseth a oprit, în ianuarie, livrările de ajutoare către Ucraina, fără ca Trump să știe acest lucru
Friedrich Merz a fost ales noul cancelar al Germaniei în a doua rundă de vot. Politicianul a obținut 325 de voturi, numărul asigurând o majoritate suficientă pentru a fi noul cancelar. Anterior, îi lipseau doar 6 voturi pentru a reuși, ceea ce analiștii au numit o „înfrângere neașteptată pentru liderul CDU”.
UE va pune capăt dependenței sale de energia rusească prin oprirea importurilor de gaze și petrol rusesc și eliminarea treptată a energiei nucleare rusești, asigurând în același timp stabilitatea aprovizionării cu energie și a prețurilor la ea în întreaga Uniune, anunță un comunicat al Comisiei.
Liderul conservatorilor germani Friedrich Merz nu a reuşit marţi dimineaţă să obţină majoritatea necesară în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal) pentru a deveni cancelar al Germaniei, transmit Reuters, dpa, AFP şi EFE.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.
Europa joacă cartea diversificării surselor de energie, reducând la minim importurile de petrol și gaze din Rusia.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat din funcție luni după-amiază, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale.
Președintele american Donald Trump a declarat la 4 mai că lideri ai Uniunii Europene l-au îndemnat în repetate rânduri să-i telefoneze președintelui rus Vladimir Putin, susținând că acesta le-a ignorat încercările de a-l contacta, în timp ce războiul din Ucraina continuă, a relatat Agerpres, care citează The Kyiv Independent.
Iranul a dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică, Qasem Basir, cu o rază de acțiune de 1.200 de kilometri, amenințând Israelul și bazele americane.
George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.735.578 de voturi (40,56%), la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate în noaptea de duminică spre luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 19.935 de procese verbale (99,25%).
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a afirmat joi că îşi respectă cuvântul dat menţinând vizita sa la Moscova pentru a participa la parada militară din Piaţa Roşie, aşa cum i-a promis omologului său rus Vladimir Putin, transmit Agerpres și AFP.
Mike Waltz, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, urmează să părăsească postul său de la Casa Albă, pe fondul unor probleme persistente, la câteva săptămâni după ce a invitat din greșeală un jurnalist la o discuție între înalți oficiali din domeniul securității naționale care discutau despre intențiile privind atacurile aeriene efectuate de SUA asupra Yemenului. O sursă familiarizată cu această problemă a confirmat pe 1 mai plecarea lui Waltz de la Casa Alba, precum și a consilierului adjunct pentru securitate națională, Alex Wong.
Estonia a primit oficial șase sisteme de lansare multiplă de rachete HIMARS, fabricate în SUA, pe 29 aprilie, la baza aeriană Ämari. Cheltuielile pentru apărare în Estonia vor ajunge la 5,4% din PIB.
Coreea de Sud a câștigat un proiect de 18 miliarde de dolari pentru construirea a două reactoare nucleare în Republica Cehă. În prezent, Republica Cehă își obține aproximativ 40% din producția de energie electrică de la cele două centrale nucleare existente.
Autoritățile indiene au anunțat închiderea spațiului aerian al țării pentru avioanele pakistaneze, ca răspuns la interdicția impusă de Islamabad la zborul aeronavelor indiene deasupra teritoriului său, o ultimă evoluție în escaladarea tensiunilor care au urmat unui atentat mortal în Kashmir, notează Agerpres și AFP.
Economia rusă a început să se clatine după trei ani de război. Banca centrală de acolo recunoaște că a înregistrat rezultate mai slabe în unele sectoare din cauza răcirii cererii. Și banca americană de investiții Goldman Sachs notează, de asemenea, că PIB-ul Rusiei a încetat să crească în acest an, așteptându-se ca cifra anuală pentru primul trimestru să se situeze în jurul valorii de zero.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut pe ordinea de zi fiind mai multe subiecte în domeniul apărării naționale, care au fost discutate și aprobate.
Avioanele de vânătoare suedeze JAS 39 Gripen au finalizat prima lor operațiune în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană. Mai exact, săptămâna trecută, au decolat de la baza Malbork din Polonia pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Ilyushin Il-20, după ce, cu câteva zile mai devreme, avioane Typhoon britanice au decolat de aici pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc și două avioane de vânătoare Sukhoi Su-30MKI.
Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui nou pod rutier între cele două țări, peste râul Tuman.
Comisia investește 910 milioane EUR în cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
Un avertisment clar privind securitatea europeană a fost lansat de generalul în retragere H.R. McMaster, fost Consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump in primul mandat. Într-un interviu acordat Center for European Policy Analysis (CEPA), McMaster a subliniat că orice intenție de reducere a prezenței militare americane în Europa ar fi o mișcare periculoasă, ce ar încuraja puterile autoritare precum Rusia și China. El a criticat vehement argumentele pentru o retragere a Statelor Unite din Europa, în favoarea unei concentrări exclusive pe competiția cu China, considerându-le „greșite” și „miopice”.
După ce a reuşit să exploateze polarizarea politică din România cu mesaje toxice, Rusia îşi turează acum maşinăria de propagandă în Polonia. În aceste zile, Polonia se află în stare de alertă ridicată de securitate, în contextul unor posbile interferențe digitale înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Varşovia se pregătește pentru un val intens de interferențe digitale, în timp ce se îndreaptă spre un tur de scrutin prezidențial crucial care are loc pe 1 iunie.
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri, pe platforma sa de socializare Truth Social, nominalizarea lui Darryl Nirenberg pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în România. Anunțul vine la scurt timp după retragerea ambasadoarei în exercițiu, Kathleen Kavalec.
La șapte zile de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a pus în mișcare ambițioasa inițiativă „Iron Dome for America”, cunoscută acum sub numele de proiectul „Domul de Aur”. Acest sistem de apărare de ultimă generație urmărește să protejeze SUA de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune, făcând paralele cu renumitul Iron Dome din Israel, deși la o scară mult mai mare.
Gigantul american din domeniul apărării General Atomics a dezvoltat cu succes și a prezentat primul prototip funcțional al unui avion de luptă fără pilot, denumit YFQ-42A. Prezentarea imaginii prototipului de către șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, semnalează un salt tehnologic important facut de SUA în domeniul sistemelor aeriene autonome.
Viitorul Preşedinte al României, Nicuşor Dan, a afirmat, marţi, că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea Summitului NATO de la Haga.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
Nu sunt puține situațiile în care trupele ucrainene au fost acuzate de utilizare inadecvată și de risipă în exploatarea tehnicii militare primite de la aliați. Oficialii militari ucraineni au reacționat în dese rânduri, explicând că realitatea de pe câmpul de luptă diferă de cele mai multe ori de condițiile din poligoanele de antrenament sau de ceea ce se percepe din afară, lăsând să se înțeleagă că cea mai bună decizie aparține celor direct implicați în luptă.
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
În cursul săptămânii trecute președintele Donald Trump a făcut o declarație care a provocat o undă de șoc în industria de apărare americană și a ridicat foarte multe sprâncene între cei conectați la domeniul apărării: SUA vor dezvolta un nou avion de luptă, F-55, care va lua locul F-35 Lightning II, cel mai de succes avion de generația a 5-a și totodată cel mai scump program de armament din istoria omenirii. La o săptămână de la acel anunț s-a așternut liniștea.
Forțele aeriene ale României, Poloniei și Portugaliei își unesc forțele deasupra spațiului aerian baltic, participând la misiunea Baltic Air Policing a NATO. Imaginile spectaculoase, surprinse de echipa profesionistă ,,Combat Camera Poland'', prezintă avioanele F-16 ale acestor națiuni patrulând alături de un avion NATO E-3 Sentry AWACS.
Gazele din Marea Neagră sunt importante și pentru Turcia.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Tensiunile dintre Ucraina și Ungaria s-au accentuat puternic în urma anunțului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din 9 mai privind descoperirea a doi presupuși agenți de informații militare unguri în regiunea Zakarpattia. Arestările au declanșat o serie de expulzări diplomatice reciproce și suspendarea imediată a consultărilor interguvernamentale esentiale menite să abordeze preocupările Ungariei cu privire la minoritatea sa etnică din Ucraina.
China a afirmat marţi că susţine Pakistanul în "apărarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale", conform unui comunicat al ministrului său de externe, informează Agerpres și AFP.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
Pe fondul incertitudinilor privind viitorul angajament al Statelor Unite în securitatea europeană, un nou raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că apărarea Europei fără sprijinul american ar impune costuri financiare și provocări industriale enorme. Estimarea IISS indică o sumă astronomică de 1 trilion de dolari pentru a înlocui contribuțiile militare cheie ale SUA la nivelul NATO.
Evaluarea apare într-un document de rating de țară privind capacitatea de îndatorare externă, emis de Agenția China Chengxin International Credit Rating (CCXI), specializată în evaluări economice la scară globală. Agenția chineză a avertizat, pe 12 mai, că ratingul Rusiei ar putea fi retrogradat ca urmare a escaladării războiului ruso-ucrainean.
Președintele Donald Trump a avut o zi diplomatică intensă luni, vorbind cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a opri „baia de sânge” din Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele apelurilor au fost neconcludente, cu puține semne de progres real către o încetare a focului sau o pace durabilă.
Pe 19 mai, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a purtat discuții, la Kiev, cu Joseph DeAntona, vicepreședintele Raytheon pentru sisteme terestre și de apărare antiaeriană.
Canalul de televiziune de stat Belarus 1 a informat, pe 20.05.2025, citând surse din cadrul Ministerului Apărării al republicii, că exercițiul ruso-belarus Vest-2025 (Zapad-2025), programat pentru luna septembrie, va fi asociat cu exercițiile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se vor desfășura și pe teritoriul Republicii Belarus.
Europa se află la o răscruce. Decenii de subinvestiții în sectorul apărării, o dată cu sfârșitul Războiului Rece, au lăsat continentul într-o poziție vulnerabilă, reconfirmată brutal de invazia Rusiei în Ucraina. Însă, pe fondul acestei urgențe de securitate, se conturează o oportunitate economică majoră: transformarea sectorului apărării într-un motor de creștere și inovare. Cu o infuzie masivă de fonduri și o ambiție renăscută, speranțele sunt mari că "mama invenției" – necesitatea – va propulsa Europa într-o nouă eră de prosperitate in domeniul militar.
Un atac ucrainean cu dronă, efectuat la 16 mai 2025, ar fi devastat o facilitate militară rusă din satul Perevalne, aflat in Peninsula Crimeea ocupată, distrugând un depozit de muniții și patru clădiri aparținând Brigăzii 126 de Apărare de Coastă. Atacul, despre care se crede că a implicat drone kamikaze, a dus, de asemenea, la evacuarea a peste 2 000 de locuitori.
Țările UE s-au pus de acord cu privire la viitoarea alocare a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro. Fondurile se acordă prin Instrumentul SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) pentru achiziții comune de arme. Aprobarea finală este preconizată pentru 21 mai.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Lockheed Martin Skunk Works și Ministerul Apărării din Danemarca (MAD) au finalizat cu succes o demonstrație live de interoperabilitate a aeronavei F-35. Acesta este un nou succes dintr-o serie de demonstrații ale operațiunilor multidomeniu (MDO) care dovedesc capacitatea avionului F-35 de a servi ca un puternic multiplicator de forță, permițând aliaților să desfășoare rapid capabilități gata de utilizare pentru a conecta sisteme pe întregul teatru de operațiuni.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Rheinmetall din Germania și Lockheed Martin din Statele Unite, doi dintre cei mai importanți jucători din industria globală de apărare, avansează planurile pentru crearea unei capacități de producție de rachete la scară largă în Europa. Mișcarea strategică răspunde nevoii de a consolida apărarea continentului și de a asigura o mai mare autonomie față de livrările lente din Statele Unite. Inițiativa, confirmată printr-un Memorandum de Înțelegere (MoU) semnat pe 30 aprilie 2025, vizează producția unor sisteme cruciale precum rachetele balistice tactice ATACMS și interceptorii de apărare aeriană Patriot PAC-3.
Recent a fost publicat un raport militar privind consolidarea capacităților de apărare ale Europei, în contextul retragerii treptate a SUA din problemele de securitate europeană. Iar acest raport ia în considerare inclusiv pericolul rus și înarmarea masivă a Federației Ruse. Inclusiv în cel mai negru scenariu în care rușii ar putea declanșa un război de mare intensitatea împotriva Europei.
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Două legi esențiale pentru consolidarea apărării naționale a României, vizând controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace, au fost promulgate astăzi. Decizia a fost semnată prin decret de președintele interimar Ilie Bolojan, eliminând obstacole legislative majore în calea acțiunii Armatei României în fața amenințărilor cu drone.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
