SEN contribuie la securitatea energetică prin:
* capacități de producție diversificate și modernizate;
* interconectarea cu rețeaua europeană ENTSO-E, care permite importul/exportul de energie electrică;
* stocuri strategice și mecanisme de echilibrare a sistemului.
SEN ca pilon al securității naționale (energie electrică = stabilitate = putere), influențează:
* funcționarea instituțiilor statului:alimentarea infrastructurilor critice (spitale, armată, comunicații, transporturi, rețele de apă și gaze naturale, etc.);
* ordinea publică:întreruperile în alimentare pot genera instabilitate socială;
* capacitatea de apărare:armata și sistemul de apărare depind de infrastructura energetică;
* dezvoltarea economică:fără energie electrică, economia stagnează.
Astfel, un SEN robust este un scut național strategic.
România se confruntă cu provocări precum:
* tranziția energetică (renunțarea treptată la cărbune);necesitatea investițiilor în infrastructură și tehnologii verzi;
* războiul din proximitatea graniței (Ucraina) – creșterea riscurilor energetice;
* creșterea consumului și digitalizarea.
Perspectivele viitoare vizează:
* dezvoltarea energiei regenerabile;
* implementarea hidrogenului verde și a noilor tehnologii nucleare – SMR (Small Modular Reactor);
* digitalizarea SEN pentru un control mai bun și reacții rapide;crearea unor capacități strategice de stocare a energiei electrice.
SEN este mai mult decât un mecanism tehnic – este un instrument de suveranitate, stabilitate și dezvoltare. Prin protejarea, modernizarea și consolidarea sa, România își asigură un viitor sigur atât din punct de vedere energetic, cât și național.
RET este cel mai important obiectiv energetic al țării noastre, având în compoziția ei o multitudine de infrastructuri critice (stații electrice și linii electrice aeriene) de importanță națională și europeană fără de care economia și bunăstarea națională nu ar putea funcționa. SEN prin intermediul RET este într-o interdependență totală cu toate sistemele publice naționale. Nefuncționând RET, sau nefuncționând la parametri normali, securitatea economică a țării noastre este periclitată, creîndu-se starea de insecuritate economică, factor negativ cu efecte imediate asupra securității naționale.
RET este rețeaua electrică de interes național și strategic cu tensiunea nominală de 220 kV și 400 kV. În România activitatea de transport a energiei electrice, gestionare și dispecerizare a SEN, se realizează prin intermediul Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, care este și operatorul de sistem. Funcțiunile CNTEE Transelectrica S.A. și infrastructura RET:
* operator de transport și de sistem al SEN:
-infrastructura RET (exploatare, întreținere și dezvoltare) asupra: 81 stații electrice, 8834,4 km. linii electrice aeriene și 216 unități de trasformare totalizând 38 058 MVA;
-infrastructura de dispecerizare (EMS/SCADA – Sistemul de Management Energetic/Supraveghere-Control și Achiziții de Date) care se realizează în cadrul Dispeceratului Energetic Național – DEN și cele 5 Dispecerate Teritoriale – DET;
-alocarea capacităților pe liniile de interconexiuni;
-certificatele verzi.operator al pieței de echilibrare – OPE;
* operator comercial al pieței de electricitate – OPCOM;
* operator de metering al pieței angro de electricitate – OMEPA;
* operator de telecomunicații și IT – TELETRANS.
Interconexiunea europeană a RET are următoarele beneficii: creșterea fiabilității; creșterea securității; ajutorul de avarie fără a fi necesară instalarea și menținerea în rezervă caldă a unei puteri importante; schimburi comerciale de energie electrică dintre România, Uniunea Europeană și țările vecine.
Interconexiunea RET este una din principalele căi de creștere a fiabilității și securității acestuia fără a afecta independența energetică. Prin aceste interconexiuni se asigură ajutorul de avarie fără a fi necesară instalarea și menținerea în rezervă caldă a unei puteri importante. Interconexiunile internaționale ale RET sunt exemplificate în tabelul de mai jos:
Recomandările ENTSO-E (sistemul energetic al UE), privesc 6 aspecte majore ale funcționării unui sistem energetic: acoperirea consumului; reglaj primar al puterii; reglaj secundar frecvență – putere; reglajul tensiunii; siguranța funcționării la criteriul (N-1) elemente; măsuri antiavarie.
Securitatea energetică
Securitatea energetică reprezintă capacitatea unui stat, regiuni, comunități sau societăți de a asigura accesul constant și stabil la surse sau resurse de energie necesare pentru a susține economia și pentru a garanta bunăstarea populației, iar aceasta implică măsuri și politici de asigurare a unui flux stabil și continuu de energie, care să fie accesibil ca preț, sigur din punct de vedere al aprovizionării și compatibil cu mediul.
Securitatea energetică reprezintă o componentă vitală a securității naționale și internaționale în actualul context geopolitic, geoeconomic și tehnologic global, care asigură stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a societății moderne, fiind un pilon central al unei economii reziliente și competitive.
Securitatea energetică presupune nu numai garantarea accesului continuu la resursele de energie, dar și diversificarea surselor, reducerea dependențelor geopolitice și promovarea tehnologiilor sustenabile.
Securitatea energetică reprezintă mai mult decât accesul la sursele de aprovizionare cu energie, este un ecosistem holistic complex de politici, strategii și tehnologii care asigură un viitor mai sigur și prosper pentru omenire.
Relațiile diplomatice, comerțul, drepturile omului și mediul sunt interconectate și influențează direct securitatea energetică, care necesită o colaborare fără precedent între guverne, industrie, cercetători și societatea civilă.
Piloni: diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, infrastructura de stocare, transport și distribuție, rezistența la șocuri și pregătirea pentru situații de urgență.
Provocări contemporane: dependența de importuri, tranziția energetică și costurile asociate, schimbările climatice și necesitatea de adaptare, securitatea cibernetică a infrastructurilor energetice.
Arma geopolitică energetică
Arma geopolitică este un instrument folosit de un stat sau o alianță de state pentru a influența alte state sau regiuni în cadrul relațiilor internaționale, fără a recurge neapărat la violență militară.
Aceasta poate fi folosită pentru a avansa interese strategice, economice sau politice, de multe ori implicând presiuni indirecte sau constrângeri.
Armele geopolitice energetice pot include:
Resursele naturale: resurse energetice (petrol și gaze naturale); Infrastructurile critice energetice: platforme maritime offshore (extracție hidrocarburi);instalații extracție on-shore;oleoducte și gazoducte; rafinării; stații de pompare petrol; stații de comprimare gaze naturale; capacități stocare (petrol și gaze naturale); stații electrice de înaltă și foarte înaltă tensiune; linii electrice de înaltă și foarte înaltă tensiune; centrale electrice; centrale nucleare;Energia electrică.
Pe scurt, o armă geopolitică este orice instrument care folosește vulnerabilitățile altor state pentru a obține avantaje strategice. Eficiența acestor arme depinde de cât de bine sunt integrate într-o strategie geopolitică mai largă.
În secolul XXI, paradigma tradițională a puterii mondiale – centrată pe resurse militare, economice și tehnologice – se află într-un proces de redefinire.
Evenimente precum pandemia de COVID-19, războaiele hibride, schimbările climatice sau crizele energetice au demonstrat că nu doar capacitatea de a proiecta forță, ci și abilitatea de a rezista, de a absorbi șocuri și de a reveni și deveni mai puternic, devine un criteriu esențial al puterii statale. Acest concept poartă numele de reziliență și reprezintă astăzi un nou vector al puterii mondiale, redefinind ierarhiile geopolitice și strategiile de securitate.
Tradițional, puterea mondială a fost definită prin „hard power” (capacitatea militară și economică) și „soft power” (atractivitatea culturală și politică). În prezent, reziliența apare ca un al treilea pilon, complementând și, uneori, depășind importanța celorlalți factori. Statele nu mai sunt evaluate doar prin PIB, arsenal nuclear sau influență diplomatică, ci și prin capacitatea lor de:
- a menține funcționalitatea instituțiilor în perioade de criză;
- a proteja infrastructurile critice (energetice, cibernetice, alimentare);
- a gestiona adaptiv șocurile externe (crize sanitare, migrație, catastrofe naturale);
- a-și reface rapid coeziunea socială și capacitatea economică.
Crizele recente au demonstrat că reziliența poate schimba ierarhii globale:
- Uniunea Europeană și-a definit strategia prin conceptul de „reziliență strategică”, orientând politicile de securitate, digitalizare și tranziție verde;
- Statele Unite își consolidează reziliența în fața războaielor hibride și a competiției tehnologice cu China;
- China promovează autosuficiența și controlul lanțurilor de aprovizionare ca mijloc de reziliență națională;
- Statele mici – precum Israelul, Singapore sau Finlanda – își maximizează rolul geopolitic tocmai prin dezvoltarea unor mecanisme solide de reziliență societală și cibernetică.
Astfel, reziliența devine un criteriu de diferențiere între puteri emergente și puteri declinante. O națiune cu infrastructuri fragile, instituții corupte și o societate polarizată va fi vulnerabilă, indiferent de arsenalul său militar. Într-o lume marcată de incertitudine și interdependență, reziliența se conturează ca nou vector al puterii mondiale. Ea redefinește ierarhiile globale, determină succesul strategiilor naționale și devine o condiție esențială pentru securitatea colectivă. Dacă în trecut puterea era măsurată prin cuceriri și teritorii, astăzi ea se măsoară prin capacitatea de a supraviețui, de a se adapta și de a se reinventa în fața crizelor.
Reziliența nu mai este doar un atribut defensiv, ci un instrument strategic ofensiv, ce stabilește cine va fi lider și cine va rămâne vulnerabil în noua ordine mondială. Reziliența (atât la nivel individual, organizațional sau comunitar) se bazează pe mai mulți vectori fundamentali care îi permit unui sistem să facă față șocurilor, să se adapteze și să continue să funcționeze. Iată cei mai importanți:
- Robustețea: capacitatea de a rezista șocurilor și stresului fără a se deteriora major;
- Redundanța: existența de resurse, alternative sau rezerve care să preia funcțiile critice în caz de criză;
- Flexibilitatea și Adaptabilitatea: posibilitatea de a schimba rapid strategiile și de a găsi soluții noi;
- Capacitatea de Înțelegere și Învățare: Monitorizarea mediului, anticiparea riscurilor și învățarea din experiențe trecute;
- Conectivitatea și Colaborarea: rețele de sprijin, parteneriate și comunicare eficientă;
- Rapiditatea reacției: viteza cu care un sistem sau o comunitate poate răspunde unei crize pentru a limita pierderile.
- Capacitatea de Recuperare și Transformare: revenirea la funcționalitate după o perturbare și, eventual, transformarea într-o formă mai bună decât înainte.
Se poate spune că reziliența este echilibrul dintre rezistență (a face față imediat șocului) și adaptare (a învăța și a evolua pe termen lung).
Securitatea națională fără o societate rezilientă rămâne vulnerabilă, iar reziliența fără un sistem de securitate eficient devine fragilă.
Reziliența națională
Într-o lume caracterizată de incertitudine, interdependență și transformări accelerate, conceptul de reziliență națională a devenit o temă centrală în discursul politic, economic și social. Crizele recente – de la pandemia de COVID-19, la conflictele regionale, schimbările climatice și instabilitatea economică – au arătat că puterea unei națiuni nu se măsoară exclusiv prin resursele sale materiale sau prin potențialul militar, ci și prin capacitatea de a rezista, de a se adapta și de a-și regăsi echilibrul în fața adversităților.
Reziliența națională nu este doar un concept teoretic, ci o necesitate practică, strâns legată de securitatea și prosperitatea pe termen lung a statelor. Reziliența națională este un concept complex, care se referă la capacitatea unui stat și a societății sale de a rezista, a se adapta și a-și reveni în urma unor șocuri majore (crize, dezastre naturale, atacuri cibernetice, războaie, pandemii, perturbări economice etc.). Ea are mai multe dimensiuni interdependente, recunoscute în literatura de specialitate și în documentele strategice internaționale (ex. NATO, UE, ONU).
Dimensiuni ale rezilienței naționale: politică și guvernamentală; economică; socială și comunitară; de securitate și apărare; informațională și comunicațională; cibernetică și tehnologică; ecologică și de mediu; culturală și identitară.
În Uniunea Europeană și NATO, reziliența națională este considerată un element de securitate colectivă, iar statele sunt încurajate să își dezvolte aceste dimensiuni pentru a fi pregătite atât la crize interne, cât și la amenințări externe. Globalizarea a adus beneficii incontestabile, dar și vulnerabilități majore. Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea lanțurilor de aprovizionare internațională și dependența multor state de resurse externe.
În același timp, conflictele geopolitice și atacurile cibernetice demonstrează că securitatea națională nu mai poate fi privită doar prin prisma apărării clasice, ci necesită abordări multisectoriale. Uniunea Europeană și NATO au introdus conceptul de „reziliență societală” ca pilon al politicilor comune de securitate, ceea ce subliniază importanța colaborării internaționale, dar și responsabilitatea fiecărei națiuni de a-și construi propriile capacități interne. Pentru România, reziliența națională este o temă strategică de actualitate. Crizele economice și politice din ultimele decenii, dar și vulnerabilitățile infrastructurii critice, au arătat nevoia consolidării instituțiilor și a creșterii încrederii cetățenilor în stat.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un exemplu concret de instrument prin care România își propune să investească în infrastructură, digitalizare, educație și sănătate, pentru a-și reduce fragilitățile și a-și spori capacitatea de adaptare. Totuși, adevărata reziliență nu se construiește doar prin fonduri externe, ci printr-un parteneriat autentic între stat și societate, prin implicarea activă a cetățenilor și prin cultivarea unei culturi a solidarității.
Interconectivitatea reziliență națională – securitate națională
Reziliența și securitatea națională sunt strâns interconectate, întrucât reziliența reprezintă capacitatea unui stat de a anticipa, rezista, răspunde și recupera rapid în fața amenințărilor sau crizelor, fie ele naturale, sociale, economice sau militare.
O națiune rezilientă poate gestiona mai eficient riscurile și poate minimiza impactul asupra securității sale. În același timp, securitatea națională oferă cadrul strategic și resursele necesare pentru a întări reziliența societală, economică, militară și instituțională. Împreună, ele asigură stabilitatea, protecția intereselor vitale și continuitatea funcționării statului în orice situație de criză.
- Reziliența este o componentă a securității naționale – fără capacitatea de a rezista și recupera în fața crizelor, securitatea este vulnerabilă;
- Strategiile naționale moderneintegrează concepte de reziliență în toate domeniile (militar, civil, economic);
- În contextul geopolitic actual, accentul este tot mai mult pus pe securitate preventivă și adaptivă,unde reziliența joacă un rol central.
Provocări actuale pentru România privind rezilienta si securitatea natională:
Securitatea regională și contextul geopolitic:
- Războiul din Ucraina: Conflictul prelungit la graniță generează presiuni asupra securității naționale, inclusiv riscuri de destabilizare, fluxuri de refugiați, presiuni economice și pericole cibernetice;
- Tensiuni în regiunea Mării Negre: Creșterea militarizării regiunii (inclusiv de către Rusia) afectează stabilitatea și solicită o implicare crescută a NATO;
- Riscuri hibride: Campanii de dezinformare, război informațional și atacuri cibernetice sponsorizate de state.
Vulnerabilități interne:
- Slăbiciuni instituționale: Disfuncționalități în administrația publică, corupție, lipsa reformelor reale în domenii critice precum justiția și educația, afectează capacitatea statului de a reacționa rapid și eficient;
- Polarizare socială: Diviziuni politice și sociale puternice slăbesc coeziunea națională, ceea ce reduce reziliența societală;
- Migrația forței de muncă: Exodul continuu de specialiști afectează domenii cheie pentru securitatea națională (sănătate, IT, cercetare, apărare).
Securitate economică și energetică:
- Dependință de importuri energetice: Deși România are resurse proprii (gaz, petrol, energie regenerabilă, etc.), infrastructura energetică învechită și lipsa investițiilor fac țara vulnerabilă la crize externe;
- Presiuni inflaționiste și instabilitate economică: Instabilitatea economică slăbește capacitatea de investiții în infrastructură critică și apărare;
- Investiții străine strategice: Controlul capitalului străin în domenii sensibile (energie, telecomunicații) poate crea vulnerabilități strategice.
Riscuri cibernetice:
- Atacuri asupra infrastructurilor critice: Spitale, rețele electrice, bănci și instituții publice sunt tot mai des ținta atacurilor cibernetice;
- Nivel scăzut de pregătire: În ciuda progreselor, există încă lipsuri în resursele umane specializate și în strategiile de apărare cibernetică la nivel guvernamental.
Securitate climatică și dezastre naturale:
- Fenomenul schimbărilor climatice: Secete prelungite, inundații sau fenomene meteorologice extreme afectează securitatea alimentară, energetică și infrastructurală;
- Gestionarea dezastrelor: Capacitatea de reacție rapidă la dezastre naturale este încă slabă în multe regiuni.
Provocări demografice:
- Îmbătrânirea populației: Scăderea natalității și migrația tinerilor subminează sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor sociale și de apărare.
România trebuie să își întărească capacitatea de reacție, coordonarea inter-instituțională, coeziunea socială și independența strategică pentru a putea face față provocărilor viitoare într-un mediu internațional tot mai impredictibil. Reziliența națională este mai mult decât un concept strategic – este o condiție de existență și continuitate a statului în fața provocărilor contemporane. O națiune rezilientă este aceea care își cunoaște vulnerabilitățile, își mobilizează resursele interne și externe și transformă crizele în oportunități de progres. În cazul României, drumul spre reziliență necesită nu doar investiții materiale, ci și consolidarea capitalului social, întărirea statului de drept și promovarea unei culturi civice responsabile.
Reziliență mondială
Într-o lume caracterizată prin interdependență și schimbări rapide, conceptul de reziliență mondială a devenit esențial pentru înțelegerea modului în care societățile, economiile și mediul pot face față crizelor globale.
Reziliența mondială se referă la capacitatea comunităților și a sistemelor internaționale de a anticipa, a absorbi și a se recupera în urma șocurilor, fie ele economice, ecologice, politice sau sociale.
Aceasta devine tot mai relevantă în contextul schimbărilor climatice, pandemiilor, conflictelor internaționale și crizelor financiare. Reziliența mondială nu se limitează la rezistența unui stat sau a unei comunități în fața unei crize locale; ea implică interconectivitatea globală și capacitatea sistemelor internaționale de a menține funcționalitatea și coeziunea în momente de stres. Conform Organizației Națiunilor Unite (ONU), reziliența mondială presupune o abordare integrată care combină prevenirea riscurilor, adaptarea structurală și colaborarea internațională.
Există mai multe dimensiuni ale rezilienței globale, care pot fi grupate astfel:
a) Dimensiunea economică:
- Capacitatea economiilor de a rezista și recupera după crize financiare, recesiuni sau perturbări ale lanțurilor de aprovizionare;
- Indicatori: diversificarea economiei, stabilitatea financiară, rezervele de capital și lichidități, sustenabilitatea datoriei.
b) Dimensiunea socială:
- Rețeaua de suport social, coeziunea comunității și capacitatea populației de a se adapta la schimbări sau dezastre;
- Indicatori: educația, sănătatea publică, echitatea socială, accesul la resurse esențiale, protecția grupurilor vulnerabile.
c) Dimensiunea ecologică și climatică:
- Capacitatea ecosistemelor și a mediului de a se adapta și de a rezista la schimbările climatice, poluare, dezastre naturale sau degradarea resurselor;
- Indicatori: biodiversitate, sustenabilitatea resurselor naturale, capacitatea de gestionare a dezastrelor naturale, infrastructură verde.
d) Dimensiunea politică și instituțională:
- Capacitatea guvernelor și instituțiilor de a răspunde eficient la crize și de a menține stabilitatea;
- Indicatori: guvernanță, transparență, statul de drept, capacitatea instituțională, cooperarea internațională.
e) Dimensiunea tehnologică și infrastructurală:
- Reziliența infrastructurilor critice (energie, transport, telecomunicații, internet) și a tehnologiilor esențiale;
- Indicatori: redundanța infrastructurii, securitatea cibernetică, inovarea tehnologică, adaptabilitatea sistemelor tehnologice.
f) Dimensiunea culturală și psihologică:
- Capacitatea indivizilor și comunităților de a se adapta la stres, schimbări sau traume colective;
- Indicatori: flexibilitatea culturală, educația pentru reziliență, coeziunea socială, sănătatea mentală.
Principalele provocări ale rezilienței globale:
a) Schimbările climatice și dezastrele naturale:
- Creșterea frecvenței și intensității fenomenelor extreme (uragane, incendii, secetă, inundații);
- Impact direct asupra securității alimentare, infrastructurii și sănătății populației;
- Necesitatea adaptării infrastructurii critice și a planurilor de urgență.
b) Crizele economice și instabilitatea financiară:
- Fluctuații economice globale afectează țările vulnerabile;
- Dependența de lanțuri de aprovizionare globale poate accentua vulnerabilitățile în cazul crizelor (ex: pandemia COVID-19);
- Creșterea inegalităților economice reduce coeziunea socială.
c) Sănătatea globală și pandemiile:
- Epidemii și pandemii (COVID-19, Ebola) demonstrează vulnerabilitatea sistemelor de sănătate;
- Lipsa rezilienței în sănătate publică poate provoca colaps economic și social;Necesitatea unor sisteme de sănătate flexibile și pregătite pentru situații neașteptate.
d) Conflictul și instabilitatea politică:
- Războaie, conflicte regionale și terorism afectează stabilitatea globală;
- Migrația forțată și crizele umanitare sporesc presiunea asupra țărilor gazdă;Instituțiile slabe și guvernanța deficitară diminuează capacitatea de răspuns la crize.
e) Securitatea alimentară și resursele naturale:
- Creșterea populației și consumul inegal duc la presiuni asupra resurselor (apă, teren agricol, energie);
- Degradarea mediului și schimbările climatice reduc producția agricolă;Necesitatea unei gestionări sustenabile a resurselor și a tehnologiilor inovatoare.
f) Digitalizarea și securitatea cibernetică:
- Dependenta de tehnologie crește riscul atacurilor cibernetice și al perturbărilor infrastructurii critice;
- Vulnerabilitățile digitale pot avea efecte economice și sociale majore;Creșterea importanței rezilienței digitale și a protecției datelor.
g) Migrația și mobilitatea globală:
- Fenomenele sociale și economice forțează oamenii să se mute, ceea ce poate destabiliza regiuni întregi;
- Crizele climatice și conflictele accentuează presiunea asupra sistemelor sociale;Integrarea eficientă și planificarea urbană sunt esențiale.
Reziliența globală nu depinde doar de capacitatea individuală a unui stat, ci de cooperarea internațională, schimbul de informații, solidaritatea și investiția în infrastructură și tehnologie. Este un concept multidimensional care combină adaptabilitate, pregătire și recuperare după crize.
Consolidarea rezilienței mondiale necesită un efort coordonat la nivel internațional.
Printre strategiile cheie se numără:
a) Cooperarea internațională:Acordurile multilaterale pentru protecția mediului, securitatea alimentară și sănătatea publică sunt esențiale pentru prevenirea crizelor transfrontaliere;
b) Investiția în infrastructură adaptabilă:Orașele și regiunile trebuie să dezvolte infrastructuri rezistente la dezastre naturale și perturbări economice;
c) Promovarea echității și incluziunii sociale: Reducerea inegalităților sociale și economice crește capacitatea comunităților de a răspunde eficient la crize;
d) Inovația și tehnologia:Soluțiile digitale, inteligența artificială și monitorizarea datelor pot anticipa și atenua impactul șocurilor globale.
Reziliența mondială reprezintă un concept fundamental pentru supraviețuirea și dezvoltarea sustenabilă a societății globale.
Într-o eră marcată de incertitudini și schimbări rapide, capacitatea de a anticipa crizele, de a reacționa eficient și de a se adapta continuu devine o prioritate strategică.
Numai prin cooperare internațională, investiții inteligente și promovarea echității se poate construi o lume mai sigură și mai rezistentă pentru generațiile viitoare.
În tabelul de mai jos se estimează reziliența în funcție de factorul generator de black-out.
În tabelul de mai jos se exemplifică elementele cheie care intră în componența rezilienței naționale și impactul acestora asupra securității naționale:
În tabelul de mai jos se aproximează reziliența în funcție de tipul de black-out.
Centrală electrică:
Fenomenul de "black start" la o centrală electrică se referă la procedura de repornire a unei centrale electrice, în absența alimentării din rețeaua electrică externă.
Un black start este procesul de repornire a unei centrale electrice fără ajutorul rețelei electrice externe (de la zero), după o pănă totală de energie electrică (black-out).
În mod normal, centralele electrice au nevoie de energie electrică pentru a porni echipamentele auxiliare (pompe, sisteme de răcire, control, lubrifiere etc.).
De obicei, această energie vine din rețea, însă în cazul unei pene majore în întregul Sistem Energetic Național, nu există sursă externă de energie disponibilă.
De aceea, unele centrale sunt echipate cu sisteme speciale de black start, cum ar fi:
- Generatoare diesel de rezervă,care pot furniza energia necesară pentru a porni centrala;
- Microhidrocentrale (apă) saumicrotermocentrale (gaze naturale), capabile să pornească fără ajutor extern și apoi să ajute la pornirea unor centrale mai mari;
- Baterii industriale sausupercapacitori, în sistemele energetice moderne.
Ce presupune un "black start":
- Folosirea unei surse independente de energie;
- Repornirea unei centrale mai mari folosind această sursă independentă;
- Refacerea treptată a rețelei, prin sincronizarea și conectarea altor centrale electrice și consumatori.
Scop:
- Redresarea rapidă a Sistemului Energetic Național după o pană majoră de energie electrică;
- Evitarea pierderilor economice masive și a întreruperilor de lungă durată.
Sistem Energetic Național:
Black start în contextul Sistemului Energetic Național reprezintă procesul de repornire a Rețelei Electrice de Transport după o pană totală (black-out) de energie electrică, fără ajutorul rețelei externe.
Practic, este o procedură critică prin care anumite unități de producție (de regulă hidrocentrale sau centrale speciale) repornesc independent și apoi ajută la restabilirea treptată a alimentării în întreaga rețea.
Ce implică un „black start” al SEN:
1. Identificarea surselor capabile de black start:
- Centrale hidroelectrice (ex. Porțile de Fier, Vidraru, Lotru);
- Centrale pe gaze cu pornire rapidă;
- Grupuri de generare special dotate pentru pornire autonomă.
2. Repornirea centralelor cheie:
- Acestea nu au nevoie de alimentare externă;
- Folosesc propriile resurse (apă, combustibil, baterii, compresoare de aer) pentru a se autostarta.
3. Reenergizarea treptată a rețelei:
- Se formează „insule electrice” locale;Se sincronizează generatoarele;
- Se reface frecvența (50 Hz) și tensiunea nominală.
4. Realimentarea consumatorilor critici:
- Spitale, sisteme de comunicații, apă, transport.
5. Reconectarea întregii rețele naționale de transport.
Black start în România – SEN:
- Responsabilul național: Transelectrica;
- În România, există planuri și proceduri periodice de testare a capabilității black start;
- Unele hidrocentrale sau centrale pe gaz sunt echipate pentru acest rol;
- Procesul este coordonat strict și implică operatorii zonali, producători și dispecerul energetic național.
De ce e important:
- Evită crize naționale în cazul unui blackout;
- Asigură reziliențași stabilitatea Sistemului Energetic Național;
- Este cerut de standardele europene ale ENTSO-E.
Hidrocentrale – surse principale de black start:
- Porțile de Fier I și II: oferă disponibilitate ridicată pentru black start, deoarece necesită energie minimă pentru deschiderea vanelor și pot injecta rapid energie electrică în Rețeaua Electrică de Transport din cadrul Sistemului Energetic Național;
- Complexul Lotru-Ciunget: compus din trei hidrocentrale (Ciunget, Mălăia, Brădișor), este capabil să furnizeze rapid energie electrică în Rețeaua Electrică de Transport din cadrul Sistemului Energetic Național;
Turbine pe gaz / grupuri diesel:
Stațiile pe gaz și generatoarele diesel dedicate pot prelua rol de black start în lipsa hidrocentralelor, pornind inițial pe baterii și apoi încărcând rețeaua. În România, anumite grupuri (gaze) sunt operaționale pentru a sprijini Rețeaua Electrică de Transport din cadrul Sistemului Energetic Național, în situații critice.
Centrala nucleară Cernavodă:
Deși centralele nucleare, precum Cernavodă, unitățile 1 și 2, nu pornesc direct de la 0 (dimensiunea lor mare și complexitatea turbinei impun o etapă de energizare prealabilă), ele pot fi conectate rapid la Rețeaua Electrică de Transport din cadrul Sistemului Energetic Național, dacă există o sursă black start inițială (hidro sau gaz). Centrala nucleară joacă un rol-cheie pentru menținerea stabilității frecvenței și tensiunii, dar nu este în sine black start.
Cum funcționează într-un scenariu de black-out:
1. Se pornesc hidrocentralele capabile (de obicei Porțile de Fier sau Lotru) – ele solicită puțină energie internă și imediat pot livra energie electrică în Rețeaua Electrică de Transport din cadrul Sistemului Energetic Național;
2. Această energie electrică inițială alimentează infrastructura critică a altor centrale (gaz, nucleare);
3. Se conectează treptat și restul rețelei, readucându-se toate grupurile online.
Concluzie:
* Hidrocentralele mari (Porțile de Fier, Lotru Ciunget, Vidraru) sunt sursele principale de black start în România;
* Turbinele pe gaz și generatoarele diesel oferă suport complementar;
* Cernavodă nu pornește singură, dar, odată alimentată de o centrală hidro/gaz, contribuie crucial la restabilirea Rețelei Electrice de Transport din cadrul Sistemului Energetic Național.
Black-out: Spania și Portugalia, 28 Aprilie 2025
Pe 28 aprilie 2025, la ora 12:33 CET, sistemele energetice din Spania și Portugalia au suferit o pană totală de curent. O zonă mică din Franța, aflată aproape de granița cu Spania, a fost de asemenea afectată, deși doar pentru o durată foarte scurtă. Restul sistemului energetic din Europa Continentală nu a fost afectat de acest incident.
Șef lucr.dr.ing. Daniel N. FÎȚĂ – Universitatea din Petroșani
Președinte al Centrului European "Studii Strategice de Securitate Energetică" (think-tank);
Expert asociat al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență;
Expert tehnic și consultant "Electricitate" – Asociația Generală a Inginerilor din România.
Cărți apărute în anul 2025: Geopolitică. Relații internaționale, studii de securitate
Smart Power. Analiza Soft și Hard în Relații internaționale
Electricitatea și reziliența sistemului energetic național. Analiza interdisciplinară și impactul unui black-out asupra securității energetice
Reziliența - Noul vector al puterii mondiale
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Doi membri ai Gărzii Naţionale au fost împuşcaţi miercuri la Washington, D.C., într-o zonă aglomerată din apropierea Casei Albe, ceea ce a dus la izolarea reşedinţei prezidenţiale, în timp ce preşedintele Donald Trump se află în Florida, şi a provocat un răspuns masiv al forţelor de ordine în zonă, informează Agerpres care citează Reuters.
Opțiunile Egiptului și Emiratelor Arabe Unite pentru avioane de generația a cincea, după ce Algeria a achiziționat Su-57E.
Pentru armatele arabe, care se confruntă cu provocări precum tensiunile la frontieră, amenințările teroriste și concurența regională, avioanele de vânătoare de generația a cincea reprezintă un instrument aproape vital pentru menținerea echilibrului strategic și sporirea descurajării.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a făcut declarații de presă, marți dimineață, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, precizând că rămășițele unei drone au fost identificate în județul Vaslui, iar avioanele Eurofighter germane și F-16 ale României au încercat angajarea ei, dar nu au mai doborât-o din cauza riscului asupra populației.
Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în dimineața de 25 noiembrie, în proximitatea județului Tulcea, fiind ridicate în aer, la ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației.
Convocarea tuturor grupelor de vârstă în rândul tinerilor germani pentru a evalua serviciul militar este susținută de aproape două treimi dintre germani, indică rezultatele unui sondaj YouGov, citate de agențiile Agerpres și DPA.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
Comisia Europeană (CE) dorește un „Schengen militar”, adică să deplaseze rapid și fără probleme trupe, echipamente și arme în Europa. Conform noii sale propuneri, statele membre ale UE ar avea la dispoziție doar șase ore pentru a aproba tranzitul unităților militare și a echipamentelor în perioade de criză. Pe timp de pace, perioada scade la trei zile.
Mercenarul Horaţiu Potra a fost adus, joi, în ţară, cu o cursă aeriană din Dubai şi va fi preluat de poliţişti de la Aeroportul Otopeni.
Reforma educațională pregătită în regiunea Cernăuți nu afectează dreptul copiilor români la învățământ în limba maternă, ci urmărește modernizarea sistemului și adaptarea lui la realitățile demografice, au transmis oficiali ucraineni în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ambasada Ucrainei în România. La eveniment au participat Ruslan Zaparanyuk, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, și Roman Greba, vicepreședintele administrației.
Armata germană se pregătește inclusiv de scenariul unor lupte în mediul urban. Batalionul de Gardă din cadrul Bundeswehr asigură infrastructura vitală din Berlin. Prin urmare, luptele urbane și cele de tip „casă cu casă” se află în programul de antrenament pentru exercițiul Bollwerk Bärlin III (Berlin III).
Președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea unor operațiuni CIA pe teritoriul Venezuelei, potrivit unei investigații publicate de The New York Times azi. Decizia survine în contextul în care administrația de la Washington își intensifică presiunea politică și militară asupra regimului condus de Nicolas Maduro, în paralel cu trimiterea în regiune a celui mai mare și modern portavion american, USS Gerald Ford.
Relația cu România nu a fost niciodată mai importantă, a declarat Darryl Nirenberg, nominalizat ambasador extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în România.
Într-un pas important în lupta Europei împotriva incendiilor forestiere, PZL Mielec, o companie din grupul Lockheed Martin, a anunțat un contract important cu Česká Letecká Servisní (CLS) și Ministerul de Interne al Republicii Cehe pentru două noi elicoptere Sikorsky S-70 FIREHAWK®, marcând debutul primei flote internaționale de acest tip.
Cel mai mare contractor de apărare din Germania consideră că este pe cale să își mărească cifra de afaceri de cinci ori în termen de șase ani.
Europa nu este pregătită să răspundă eficient la potențiale atacuri ale dronelor rusești și trebuie să integreze capacitățile „dovedite în luptă” ale Ucrainei pentru a se proteja mai bine, a declarat comisarul UE pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Gazprom a început lucrările la documentația tehnică pentru conducta de gaze Power of Siberia 2, relatează Financial Times. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, l-a numit cel mai scump proiect de gaze din lume. Experții estimează că costul ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari.
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Tulcea a decis, luni, ca localitățile Plauru și Ceatalchioi să fie evacuate după ce o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări, în zona oraşului ucrainean Ismail, în urma atacului cu drone desfăşurat pe teritoriul Ucrainei.
O linie de cale ferată din estul Poloniei a fost avariată de un dispozitiv exploziv, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, numind-o un act de sabotaj. Avarierea căii ferate a avut loc duminică pe linia Varșovia-Lublin.
Ministrul de Interne a anunțat că au avut loc două acte de sabotaj pe calea ferată. Marcin Kierwiński a explicat că unul a fost confirmat - o breșă pe linia ferată din voievodatul Garwolin - în timp ce al doilea incident e foarte probabil să fie tot un sabotaj.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Atacul efectuat de Ucraina pe 15 decembrie cu ajutorul dronelor subacvatice asupra Bazei Navale Novorossiysk a Flotei ruse din Marea Neagră a demonstrat lipsa totală de pregătire pentru protecția zonei de apă împotriva unei astfel de lovituri. Acest lucru a fost afirmat pe 16 decembrie de expertul militar rus, Vladislav Shurygin, într-un mesaj video postat pe blogul său.
Primul avion de luptă F-35 al Finlandei a fost prezentat marți în Statele Unite. Noile aeronave vor înlocui avioanele de vânătoare F-18 Hornet, care sunt deja învechite.
Amiralul (r.) Mark Montgomery, cel care a fost comandantul timp de zece ani a Carrier Strike Group 5 în Indo-Pacific, grup de luptă din care face parte portavionul american USS George Washington, a comparat modul în care acționează China pentru a pune presiune asupra Tawanului și războiul la scară largă pe care Rusia îl poartă în Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.12.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Helsinki, la conferința de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.
Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv care desemnează drogul sintetic fentanil drept „armă de distrugere în masă”, deschizând calea administrației Trump pentru a continua represiunea împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Pentagonul a declarat, de asemenea, că opt persoane au fost ucise în alte trei atacuri asupra ambarcațiunilor aparținând unor presupuși contrabandiști.
SUA au recunoscut rolul României ca partener-cheie pentru asigurarea securităţii energetice, conform declaraţiei comune transmise după Dialogul Strategic România - SUA.
Luxemburgul participă substanțial la apărarea Europei, deși micul stat din Europa de Vest are o populație de doar 650 de mii de locuitori. Capacitatea financiară a Regatului Luxemburgului îi permite, însă, o implicare inclusive în domeniul achizițiilor de tehnică militară.
Pe măsură ce Varșovia integrează ultimul lot din cele 212 obuziere din primul contract, atenția gigantului sud-coreean Hanwha Aerospace se mută spre sud, unde primele blindate destinate României se află deja pe linia de asamblare. Mai mult, așa cum a afirmat recent președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, din luna ianuarie începe construcția fabricii K9 din țara noastră.
Congresul Statelor Unite a transmis săptămâna aceasta un mesaj fără echivoc Pentagonului prin aprobarea Legii de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026: modernizarea nu se mai poate face pe seama capacității actuale de luptă.
Lockheed Martin a finalizat producția tuturor aeronavelor F-16 Block 70 pentru flotele inițiale ale Bulgariei și Slovaciei, echipând ambele forțe aeriene cu avioane F-16 avansate, pregătite pentru operațiuni NATO și aliate.
Rusia a respins marți în mod categoric desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția de Voință.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea Acordului-cadru de instruire a piloţilor pe avioanele F-16.
Avioanele de luptă turcești au interceptat și doborât un vehicul aerian fără pilot (UAV) descris ca fiind „scăpat de sub control”, care se apropia de spațiul aerian al țării dinspre Marea Neagră, a confirmat Ministerul Apărării de la Ankara.
Kievul a făcut pași importanți în ceea ce și-a dorit foarte mult și anume garanții puternice de securitate din partea SUA și a unor țări din Europa. Ele ar urma să fie de nivelul articolului 5 din Tratatul NATO, potrivit președintelui Zelenski. Congresul american ar urma să voteze garanții de nivelul Articolului 5 al Tratatului NATO.
Războiul naval a intrat într-o nouă eră odată cu atacul fără precedent revendicat de Serviciul Ucrainean de Informații (SBU), marcând prima lovitură reușită a unei drone subacvatice (UUV - Unmanned Underwater Vehicle) asupra unui submarin militar rusesc. Atacul de ieri asupra submarinului rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3 Varshavyanka) în portul Novorossiysk nu reprezintă doar o pierdere tactică pentru Rusia, ci debutul unei noi capacități de luptă: vectorul de atac submersibil.
Modelul de organizare a marilor companii finlandeze reprezintă o posibilă cale şi pentru Romarm, a afirmat, marţi, pe platforma X, preşedintele Nicuşor Dan.
După o lungă absență din regiune, o dronă americană de cercetare RQ-4B Global Hawk a zburat din nou, pe 15 decembrie 2025, deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Într-un conflict saturat de tehnologie, comandantul unității ucrainene de robotică a Brigăzii 3 de Asalt avertizează: inovația izolată este inutilă. Adevărata victorie aparține celor care pot transforma "grădina zoologică" de echipamente într-un sistem industrial coerent.
China nu mai caută doar paritatea militară, ci "victoria economică" totală prin rescrierea normelor internaţionale. Pentru a contracara ambiţiile chinezilor, Statele Unite trebuie să orchestreze urgent o bază industrială comună pentru sisteme autonome, fuzionând inovația americană cu capacitatea de producție a aliaţilor săi din Asiei.
Cel mai mare număr de lovituri al dronelor ucrainene a fost, probabil, raportat, pe 14 decembrie. Forțele ucrainene au informat despre atacuri cu succes în adâncimea atât a teritoriului Rusiei cât și în cea a dispozitivului de luptă inamic de pe front. În plus, o nouă abordare a forțelor ucrainene fără pilot începe să producă efecte importante și pe linia întâi.
Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă 'o forţă multinaţională' în Ucraina şi să susţină în mod 'durabil' armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german, informează agențiile Agerpres, Reuters și AFP.
Negociatorii americani au afirmat luni că Statele Unite au oferit Ucrainei garanţii de securitate "foarte puternice", dar totuşi, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia.
România și Statele Unite continuă discuțiile la nivel strategic și de coordonare, dovad fiind și ultima vizită în țara noastră a unei delegații din partea Departamentului de Stat al SUA.
Elveția nu va putea achiziționa toate cele 36 de avioane de luptă americane F-35 prevăzute, din cauza costurilor suplimentare prezentate de Statele Unite, au anunțat vineri autoritățile federale de la Berna.
India și Rusia au o relație de lungă durată în domeniul cooperării militare, iar achiziția sistemului de apărare antiaeriană S-400 Triumf, cunoscut în India ca „Sudarshan Chakra”, reprezintă un adevărat pilon al apărării indiene împotriva amenințărilor aeriene venite dinspre vecinii Pakistan și China. India a semnat încă din 2018 un contract de aproximativ 5,4 miliarde de dolari pentru achiziția a cinci regimente de S-400, dintre care trei au fost deja livrate și sunt operaționale, iar restul sunt așteptate în anul sau anii următori.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu poate neglija rolul de „mare actor global economic” al Chinei iar în acest sens va trebui să ne urmărim interesul, nuanțând însă faptul că relația cu superputerea asiatică nu trebuie să pericliteze aspecte ce țin de securitate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicității imagini spectaculoase cu lovirea unui submarin rus din clasa Kilor în portul rus Novorosiisk. Se pare că e vorba de submarinul Varshavyanka.
Guvernul Viktor Orban ar pregăti o „inginerie constituțională”, un set de măsuri menite să crească exponențial puterile Președintelui, în raport cu celelalte instituții ale statului, notează Bloomberg.
După investiții masive în sectorul cibernetic, Israelul a reușit să folosească acestă componentă ca o structură de apărare. IDF a interceptat rachete iraniene în spațiu și, aceeași componentă cyber a fost folosită cu succes și în celebra poveste a pagerelor care au explodat și au neutralizat conducerea militară a grupării teroriste Hezbollah din Liban, în timpul războiului.
Președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il, în exclusivitate pentru DefenseRomania, a dezvăluit oferta „fără precedent” pe care gigantul coreean a înaintat-o, care nu se limitează doar la producția de mașini de luptă Redback sau obuziere K9 Tunetul, produse aici, ci vizează și alte sectoare, precum și investiții de 180 de milioane de euro.
