Ceea ce se întâmplă în Kazahstan a devenit subiect pentru mass media și analiștii turci, care au acuzat "Organizația Gülen" că se află în spatele evenimentelor și, în același timp, și-au exprimat teama de repoziționare a Rusiei în fostul stat din Uniunea Sovietică.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat joi cu liderii statelor membre ale Organizației Statelor Turce despre evoluțiile actuale din Kazahstan.
Erdogan l-a anunțat pe omologul său kazah, Kassym-Gumert Tokayev, că Ankara urmărește evoluțiile în curs din Kazahstan și a exprimat solidaritatea țării sale, subliniind sprijinul Organizației Statelor Turce în declarația sa față de statul asiatic. Erdogan a precizat că țara sa este gata să împărtășească cu Kazahstanul tot know-how-ul și expertiza sa tehnică, dacă este necesar.
Organizația (fostul Consiliul Turc) a fost înființată la 3 octombrie 2009 și își propune să dezvolte cooperarea între țările vorbitoare de turcă în multe domenii, inclusiv în educație și comerț.
Pe 11 ianuarie, miniștrii de externe ai Organizației Statelor Turce au programată o întâlnire de urgență pentru a discuta evoluțiile recente din Kazahstan.
Expertul în terorism și securitate Goshkin Basbug, într-un interviu pentru ziarul turc "Sabah", a confirmat că protestele care au început la 2 ianuarie au venit cu influențe externe și nu a exclus rolul direct și indirect al Rusiei și Statelor Unite.
El a subliniat că Organizația Statelor Turce trece acum printr-un test foarte dificil, menționând că rezultatul care va fi obținut după acest test poate deschide sau închide ușa lumii turcești în viitor.
Kazahstanul ocupă locul nouă în lume ca suprafață și este o țară bogată în petrol și gaze naturale. Are o populație de 18,6 milioane de locuitori, aproximativ 75 la sută sunt turci kazahi, iar restul provin din minoritățile ruse care trăiesc în general în partea de nord a țării.
Expertul în securitate a afirmat că lăsarea unor astfel de minorități în fosta Uniune Sovietică este cea mai mare strategie rusă din regiune pentru a menține influența acolo. Acesta consider[ că Rusia se află direct în spatele evenimentelor, iar Statele Unite în mod indirect, arătând supărarea Occidentului față de rolul Turciei în regiunea Caucazului și formarea Uniunii Turce, care a pornit din Kazahstan, acuzând "Organizația Gülen" că s-ar afla în spatele alimentării protestelor din cauza a ceea ce el a numit "primăvara turcească" de acolo.
Basbuga afirmat că dacă "lumea turcă" va rămâne tăcută în fața mișcării ruse din Kazahstan, Organizația Statelor Turce se va confrunta cu dificultăți care ar putea duce în cele din urmă la dezintegrarea acesteia și nu a exclus posibilitatea extinderii acestor tulburări în etapele următoare în restul țărilor vorbitoare de limbă turcă.
El a subliniat necesitatea ca Organizația Statelor Turce să intervină direct în ceea ce se întâmplă și să ofere tot felul de sprijin Kazahstanului, țară care este considerată un simbol al unității turce.
Acesta a precizat că la următoarea întâlnire a țărilor organizației ar trebui să se întrebe: De ce Kazahstanul a cerut ajutor Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și nu Organizației Statelor Turce?
Analistul turc Burhaneddin Duran a subliniat că, în ciuda retragerii majorărilor de prețuri și a demisiei guvernului, protestele au devenit violente la Almatî pe 4 ianuarie, iar manifestanții au demolat statuia fondatorului țării, Nursultan Nazarbayev, în orașul Taldykorgan, care a adus în minte scena revoluţiilor portocalii și arabe.
El a subliniat că unii cred că ceea ce se întâmplă în Kazahstan, o insulă de stabilitate în regiune, poate genera un "efect de domino" în țările din jur, Turkmenistan, Uzbekistan și Kârgâzstan, pe fondul întrebărilor despre relațiile dintre Rusia și Statele Unite.
Acesta a afirmat că în epoca lui Nazarbayev și Tokayev, Kazahstanul a ieșit în prim-plan cu politica sa externă multidimensională și oarecum echilibrată față de Rusia, Statele Unite și China, iar dezvoltarea acestei politici, care a început să nu neglijeze lumea turcă și Turcia, odată cu evenimentele recente, a devenit îngrijorătoare.
Duran consideră că desfășurarea forțelor ruse în Kazahstan a reînviat problema influenței Moscovei în această țară și a devenit clar că președintele rus Vladimir Putin nu consideră de fapt Kazahstanul o țară, iar problema este dată de faptul că 20 la sută din populația este de etnie rusă, iar naționaliștii ruși vor să includă o parte din Kazahstan în Rusia. Analistul a remarcat că ziarul francez "Le Monde" a legat protestele de tendința de apropiere kazahă de Turcia.
Acesta a subliniat că ne confruntăm cu o nouă eră de instabilitate în regiune, din Asia Centrală până în Afganistan și Caucaz, iar în această perioadă Turcia poate juca un rol în atingerea stabilității.
Analistul turc Yusef Kaplan, într-un reportaj în cotidianul "Yeni Şafak", consideră că Rusia face un "joc murdar" în Asia Centrală împotriva eforturilor turce de a unifica lumea turcească.
El a subliniat că ar trebui să existe un rol pentru Organizația Statelor Turce, prin întinderea unei mâini de ajutor Kazahstanului, care ar fi trebuit să ceară ajutor organizației turce și nu Rusiei, dar se pare că situația din teren nu este potrivită pentru acest lucru.
Acesta a declarat că Occidentul, Rusia și China nu se simt confortabile cu puterea în creștere a Turciei și apariția acesteia ca jucător în regiune și, prin urmare, se poate spune că ceea ce se întâmplă în Kazahstan vizează Ankara.
Un alt analist turc, Rahim Er, într-un reportaj pentru cotidianul "Turcia", a afirmat că având în vedere evenimentele din Kazahstan, țările care sunt legate de această problemă sunt Rusia, Statele Unite, China, Ucraina și Turcia.
Demnitarii kazahi au afirmat că liderii atacurilor asupra birourilor guvernamentale, poliției și magazinelor, în recentele tulburări, sunt absolvenți ai Organizației "Gülen", care lucrează acolo de câțiva ani.
Acesta crede că tulburările din țară și intrarea lui "Gülen" și ISIS pe fir sunt în interesul Rusiei și al Statelor Unite și nu trebuie trecut cu vederea că aceste confruntări au avut loc după reînființarea Consiliului Turciei, sub numele de "Organizaţia Statelor Turce".
Acesta a evidențiat rolul Kazahstanului în înființarea "Organizației Statelor Turce" și faptul că Moscova nu este mulțumită de marea apropiere dintre Ankara și Nur-Sultan, iar "Organizația Gülen" se află într-o stare de declin din cauza acestei apropieri.
Rahim E a făcut referire la acuzațiile conform cărora Moscova cere administrației kazahe să recunoască "anexarea" Crimeei și să accepte limba rusă ca a doua limbă oficială în țară, în timp ce Statele Unite sunt uşurate că accentul Rusiei s-a mutat de pe Ucraina pe Kazahstan.
Analistul turc a întrebat: "Nu ar fi trebuit ca Kazahstanul să ceară ajutorul Organizației Statelor Turce?", adăugând că sprijinul ar trebui oferit de Turcia, menționând că argumentul "distanței" nu este justificat. Dacă Statele Unite mobilizează zeci de mii de soldați, tancuri, artilerie și avioane în Irak și Golf, peste ocean, atunci și Turcia este capabilă să facă acest lucru în Kazahstan.
Referitor la Kazahstan, și analistul turc, Barış Dostar, într-un reportaj pentru cotidianul "Cumhuriyet", a indicat că președintele fondator al țării a urmat o politică externă de succes, care a echilibrat puterile regionale, Rusia, China și Statele Unite, și a fost unul dintre pionierii consolidării lumii turcești şi formării "Organizaţiei Statelor Turce".
El a subliniat că Kazahstanul, în 2015, când Turcia a doborât avionul rusesc, a mediat între Ankara și Moscova și a avut un rol activ în crearea platformei Astana, care a reunit Turcia, Rusia și Iranul în conflictul sirian.
Acesta a evidențiat apartenența Kazahstanului la Uniunea Economică Eurasiatică, la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (influențată de Rusia), precum și că este membru fondator al Organizației de Cooperare de la Shanghai, Nazarbayev reușind să mențină un echilibru între Rusia și China.
Barış Dostar a subliniat că Nazarbayev, în pofida voinței Rusiei, a trecut la alfabetul latin în locul celui chirilic și a urmat o politică pur kazahă.
Analistul a subliniat că lumea afacerilor din Turcia are investiții în sectoare precum energia, construcțiile și alimentația și un număr mare de cetățeni turci locuiesc în Kazahstan, unde se află și Universitatea Ahmed Yasawi.
Acesta a concluzionat că este necesar ca Turcia și țările de limbă turcă să urmeze o politică echilibrată și prudentă într-un limbaj diplomatic sensibil, evitând în același timp declarațiile care ar duce la tulburări, subliniind independența, integritatea teritorială și suveranitatea Kazahstanului și totodată păstrarea autorităților centrale ale țării.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Președintele conservator polonez Andrzej Duda a anunțat vineri că a propus un amendament constituțional care să prevadă alocarea obligatorie pentru Apărare a cel puțin 4% din PIB, dublu față de procentul asumat în cadrul NATO, în timp ce premierul liberal Donald Tusk a cerut un procent chiar și mai mare, de 5%, precum și pregătire militară pentru toți bărbații polonezi și retragerea Poloniei din convențiile internaționale de interzicere a minelor antipersonal și a munițiilor cu dispersie, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O forță aeriană europeană de 120 de avioane de luptă ar putea fi desfășurată în cadrul proiectului Sky Shield pentru a proteja cerul ucrainean de atacurile rusești, fără a provoca un conflict mai mare cu Kremlinul.
Președinții și prim-miniștrii celor 27 de țări ale Uniunii Europene au convenit, joi, la Bruxelles, că UE ar trebui să găsească rapid bani pentru a-și consolida propria apărare și securitate.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 07 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Conform unui raport al Forțelor Aeriene Regale Britanice (Royal Air Force), din 28 februarie 2025, un avion F-35B al Corpului de Infanterie Marină al SUA a efectuat primele zboruri de testare cu racheta Meteor, un proiectil aer-aer cu rază lungă de acțiune (BVRAAM), de ultimă generație, dezvoltat de gigantul european MBDA.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat joi că francezii sunt "aliaţi loiali şi fideli", ca răspuns la comentariile lui Donald Trump punând sub semnul întrebării angajamentul Franţei de a apăra Statele Unite în cadrul NATO, scrie Agerpres și AFP.
Cheltuielile de apărare ale României nu se vor dubla de pe un an pe altul pentru că ţara noastră, din acest punct de vedere, este într-o situaţie mai bună decât media statelor din Uniunea Europeană, a afirmat, joi, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, după Consiliul European.
Beijingul "va contracara cu hotărâre" presiunile SUA privind taxele vamale, a declarat vineri ministrul de externe al Chinei, adăugând că marile puteri "nu ar trebui să-i hărțuiască pe cei slabi", o lovitura voalată la adresa politicii externe a administrației Trump.
O reuniune a șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene dispuse să ia parte la un contingent de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia se va desfășura marți, 11 martie, la Paris, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, a transmis joi anturajul acestuia, potrivit Agerpres și AFP.
Belgia a amânat livrarea avioanelor de vânătoare F-16 către Ucraina până anul viitor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a anunțat acest lucru înaintea summitului de joi al liderilor Uniunii Europene.
Ungaria tocmai a vândut unui stat european un avion de luptă de tip MiG-29, care fusese retras din dotarea Forțelor Aeriene Ungare.
Până la finalul lui 2025, Ucraina își va putea îndeplini pe deplin nevoile de artilerie prin propria producție.
Franța răspunde direct deciziei SUA, care a suspendat schimbul de informații cu Kievul și a înghețat tot ajutorul militar în ultimele două zile.
Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat, pe 05.03.2025, că Guvernul Republicii Cehe a hotărât să crească treptat cheltuielile pentru apărare cu 0,2% din produsul intern brut (PIB) pe an, până în 2030.
