Ceea ce se întâmplă în Kazahstan a devenit subiect pentru mass media și analiștii turci, care au acuzat "Organizația Gülen" că se află în spatele evenimentelor și, în același timp, și-au exprimat teama de repoziționare a Rusiei în fostul stat din Uniunea Sovietică.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat joi cu liderii statelor membre ale Organizației Statelor Turce despre evoluțiile actuale din Kazahstan.
Erdogan l-a anunțat pe omologul său kazah, Kassym-Gumert Tokayev, că Ankara urmărește evoluțiile în curs din Kazahstan și a exprimat solidaritatea țării sale, subliniind sprijinul Organizației Statelor Turce în declarația sa față de statul asiatic. Erdogan a precizat că țara sa este gata să împărtășească cu Kazahstanul tot know-how-ul și expertiza sa tehnică, dacă este necesar.
Organizația (fostul Consiliul Turc) a fost înființată la 3 octombrie 2009 și își propune să dezvolte cooperarea între țările vorbitoare de turcă în multe domenii, inclusiv în educație și comerț.
Pe 11 ianuarie, miniștrii de externe ai Organizației Statelor Turce au programată o întâlnire de urgență pentru a discuta evoluțiile recente din Kazahstan.
Expertul în terorism și securitate Goshkin Basbug, într-un interviu pentru ziarul turc "Sabah", a confirmat că protestele care au început la 2 ianuarie au venit cu influențe externe și nu a exclus rolul direct și indirect al Rusiei și Statelor Unite.
El a subliniat că Organizația Statelor Turce trece acum printr-un test foarte dificil, menționând că rezultatul care va fi obținut după acest test poate deschide sau închide ușa lumii turcești în viitor.
Kazahstanul ocupă locul nouă în lume ca suprafață și este o țară bogată în petrol și gaze naturale. Are o populație de 18,6 milioane de locuitori, aproximativ 75 la sută sunt turci kazahi, iar restul provin din minoritățile ruse care trăiesc în general în partea de nord a țării.
Expertul în securitate a afirmat că lăsarea unor astfel de minorități în fosta Uniune Sovietică este cea mai mare strategie rusă din regiune pentru a menține influența acolo. Acesta consider[ că Rusia se află direct în spatele evenimentelor, iar Statele Unite în mod indirect, arătând supărarea Occidentului față de rolul Turciei în regiunea Caucazului și formarea Uniunii Turce, care a pornit din Kazahstan, acuzând "Organizația Gülen" că s-ar afla în spatele alimentării protestelor din cauza a ceea ce el a numit "primăvara turcească" de acolo.
Basbuga afirmat că dacă "lumea turcă" va rămâne tăcută în fața mișcării ruse din Kazahstan, Organizația Statelor Turce se va confrunta cu dificultăți care ar putea duce în cele din urmă la dezintegrarea acesteia și nu a exclus posibilitatea extinderii acestor tulburări în etapele următoare în restul țărilor vorbitoare de limbă turcă.
El a subliniat necesitatea ca Organizația Statelor Turce să intervină direct în ceea ce se întâmplă și să ofere tot felul de sprijin Kazahstanului, țară care este considerată un simbol al unității turce.
Acesta a precizat că la următoarea întâlnire a țărilor organizației ar trebui să se întrebe: De ce Kazahstanul a cerut ajutor Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și nu Organizației Statelor Turce?
Analistul turc Burhaneddin Duran a subliniat că, în ciuda retragerii majorărilor de prețuri și a demisiei guvernului, protestele au devenit violente la Almatî pe 4 ianuarie, iar manifestanții au demolat statuia fondatorului țării, Nursultan Nazarbayev, în orașul Taldykorgan, care a adus în minte scena revoluţiilor portocalii și arabe.
El a subliniat că unii cred că ceea ce se întâmplă în Kazahstan, o insulă de stabilitate în regiune, poate genera un "efect de domino" în țările din jur, Turkmenistan, Uzbekistan și Kârgâzstan, pe fondul întrebărilor despre relațiile dintre Rusia și Statele Unite.
Acesta a afirmat că în epoca lui Nazarbayev și Tokayev, Kazahstanul a ieșit în prim-plan cu politica sa externă multidimensională și oarecum echilibrată față de Rusia, Statele Unite și China, iar dezvoltarea acestei politici, care a început să nu neglijeze lumea turcă și Turcia, odată cu evenimentele recente, a devenit îngrijorătoare.
Duran consideră că desfășurarea forțelor ruse în Kazahstan a reînviat problema influenței Moscovei în această țară și a devenit clar că președintele rus Vladimir Putin nu consideră de fapt Kazahstanul o țară, iar problema este dată de faptul că 20 la sută din populația este de etnie rusă, iar naționaliștii ruși vor să includă o parte din Kazahstan în Rusia. Analistul a remarcat că ziarul francez "Le Monde" a legat protestele de tendința de apropiere kazahă de Turcia.
Acesta a subliniat că ne confruntăm cu o nouă eră de instabilitate în regiune, din Asia Centrală până în Afganistan și Caucaz, iar în această perioadă Turcia poate juca un rol în atingerea stabilității.
Analistul turc Yusef Kaplan, într-un reportaj în cotidianul "Yeni Şafak", consideră că Rusia face un "joc murdar" în Asia Centrală împotriva eforturilor turce de a unifica lumea turcească.
El a subliniat că ar trebui să existe un rol pentru Organizația Statelor Turce, prin întinderea unei mâini de ajutor Kazahstanului, care ar fi trebuit să ceară ajutor organizației turce și nu Rusiei, dar se pare că situația din teren nu este potrivită pentru acest lucru.
Acesta a declarat că Occidentul, Rusia și China nu se simt confortabile cu puterea în creștere a Turciei și apariția acesteia ca jucător în regiune și, prin urmare, se poate spune că ceea ce se întâmplă în Kazahstan vizează Ankara.
Un alt analist turc, Rahim Er, într-un reportaj pentru cotidianul "Turcia", a afirmat că având în vedere evenimentele din Kazahstan, țările care sunt legate de această problemă sunt Rusia, Statele Unite, China, Ucraina și Turcia.
Demnitarii kazahi au afirmat că liderii atacurilor asupra birourilor guvernamentale, poliției și magazinelor, în recentele tulburări, sunt absolvenți ai Organizației "Gülen", care lucrează acolo de câțiva ani.
Acesta crede că tulburările din țară și intrarea lui "Gülen" și ISIS pe fir sunt în interesul Rusiei și al Statelor Unite și nu trebuie trecut cu vederea că aceste confruntări au avut loc după reînființarea Consiliului Turciei, sub numele de "Organizaţia Statelor Turce".
Acesta a evidențiat rolul Kazahstanului în înființarea "Organizației Statelor Turce" și faptul că Moscova nu este mulțumită de marea apropiere dintre Ankara și Nur-Sultan, iar "Organizația Gülen" se află într-o stare de declin din cauza acestei apropieri.
Rahim E a făcut referire la acuzațiile conform cărora Moscova cere administrației kazahe să recunoască "anexarea" Crimeei și să accepte limba rusă ca a doua limbă oficială în țară, în timp ce Statele Unite sunt uşurate că accentul Rusiei s-a mutat de pe Ucraina pe Kazahstan.
Analistul turc a întrebat: "Nu ar fi trebuit ca Kazahstanul să ceară ajutorul Organizației Statelor Turce?", adăugând că sprijinul ar trebui oferit de Turcia, menționând că argumentul "distanței" nu este justificat. Dacă Statele Unite mobilizează zeci de mii de soldați, tancuri, artilerie și avioane în Irak și Golf, peste ocean, atunci și Turcia este capabilă să facă acest lucru în Kazahstan.
Referitor la Kazahstan, și analistul turc, Barış Dostar, într-un reportaj pentru cotidianul "Cumhuriyet", a indicat că președintele fondator al țării a urmat o politică externă de succes, care a echilibrat puterile regionale, Rusia, China și Statele Unite, și a fost unul dintre pionierii consolidării lumii turcești şi formării "Organizaţiei Statelor Turce".
El a subliniat că Kazahstanul, în 2015, când Turcia a doborât avionul rusesc, a mediat între Ankara și Moscova și a avut un rol activ în crearea platformei Astana, care a reunit Turcia, Rusia și Iranul în conflictul sirian.
Acesta a evidențiat apartenența Kazahstanului la Uniunea Economică Eurasiatică, la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (influențată de Rusia), precum și că este membru fondator al Organizației de Cooperare de la Shanghai, Nazarbayev reușind să mențină un echilibru între Rusia și China.
Barış Dostar a subliniat că Nazarbayev, în pofida voinței Rusiei, a trecut la alfabetul latin în locul celui chirilic și a urmat o politică pur kazahă.
Analistul a subliniat că lumea afacerilor din Turcia are investiții în sectoare precum energia, construcțiile și alimentația și un număr mare de cetățeni turci locuiesc în Kazahstan, unde se află și Universitatea Ahmed Yasawi.
Acesta a concluzionat că este necesar ca Turcia și țările de limbă turcă să urmeze o politică echilibrată și prudentă într-un limbaj diplomatic sensibil, evitând în același timp declarațiile care ar duce la tulburări, subliniind independența, integritatea teritorială și suveranitatea Kazahstanului și totodată păstrarea autorităților centrale ale țării.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.
E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.
Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.
Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.
În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.
Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.
Excelența Sa Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, la împlinirea a 1.000 de zile de la invazia brutală, neprovocată și pe scară largă a ocupantului rus asupra țării noastre vecine, a semnat pentru DefenseRomania un editorial în care rememorează rezistența eroică a Armatei ucrainene și a poporului ucrainean în fața unui adversar atât de puternic. Șeful misiunii diplomatice a Ucrainei în București mulțumește României pentru sprijinul umanitar, militar și politic pe care țara noastră l-a acordat imediat după invazie și readuce aminte că Ucraina azi e în fața unui război de supraviețuire în care Rusia apelează la teroare, violuri, genocid, execuții și deportări ale populației civile. Redăm integral textul.
Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.
Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
România alocă 2.5% din PIB, prag pe care ce-i drept nu l-a atins până în prezent. Situația e și mai grea când ne uităm la banii cheltuiți pentru înzestrarea Armatei României. Iar pentru că până la „Dumnezeu te mănâncă sfinții”, pe lângă problemele birocratice s-a adăugat problema alegerilor prezidențiale și parlamentare care par să blocheze ministerele de resort.
Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, implicând trupe nord-coreene, ceea ce reprezintă o „escaladare masivă” a războiului, a declarat Casa Albă. Luni, vorbind în fața mai multor jurnalişti, consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jonathan Feiner, a refuzat să comenteze informațiile apărute în presa conform cărora SUA ar fi permis Ucrainei să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rusesc folosind rachetele americane ATACMS.
Pe fondul mesajelor că administrația președintelui Joe Biden a revizuit restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor americane împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, partenerii europeni semnalează că ar putea lua măsuri similare.
Franța și Marea Britanie au acordat Ucrainei permisiunea de a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc folosind rachete SCALP/Storm Shadow, potrivit Le Figaro. Această decizie se aliniază cu aprobarea SUA din partea administrației președintelui Joe Biden, care a autorizat recent forțele ucrainene să utilizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor rusești.
Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a îndemnat liderii occidentali să se abțină de la efectuarea altor apeluri telefonice către președintele rus Vladimir Putin, ca urmare a apelului recent al cancelarului german Olaf Scholz, a declarat Valtonen la televiziunea germană pe 17 noiembrie. „Cel mai important lucru este să înțelegem că nu trebuie să ne angajăm într-o altă cursă pentru atenția Kremlinului chiar acum”, a declarat Valtonen la ARD. „Nu va ajuta dacă liderii statelor europene au apeluri telefonice coordonate sau necoordonate cu Putin”, a adăugat Valtonen, îndemnând la cooperarea Occidentului cu Kievul în această privință.
În ciuda apelurilor din partea mai multor politicieni importanți, inclusiv membri ai guvernului de coaliție pe care îl conduce, cancelarul german Olaf Scholz s-a opus în mod constant ideii de a furniza rachetele de croazieră Taurus pe care Ucraina le solicită de aproape doi ani.
Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a explicat cum podul Kerci ajută în acest moment armata ucraineană, deoarece ruşii prefere să desfăşoare aici un număr însemnat de sisteme de apărare aeriană şi nu direct în apropierea altor facilitaţi militare mai importante, cum ar fi depozitele de muniţii şi echipamente militare.
Rușii spun că Vladimir Putin „nu va începe negocierile de pace până când nu va scoate toți soldații ucraineni din Kursk”. Konstantin Remchukov, redactor-șef al ziarului rus Nezavisimaya Gazeta, a declarat pentru The Washington Post. Potrivit agenției britanice Sky News, trupele Moscovei au recâștigat controlul asupra a aproximativ o treime din teritoriul cucerit de forțele ucrainene începând cu luna august.
Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.
Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei Suspilne, difuzat pe 16 noiembrie. În timpul interviului, Zelenski a menţionat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește pacea, ci va folosi negocierile pentru a se apropia de statele occidentale care l-au izolat de la începutul agresiunii militare.
Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.
SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.
Forțele luptătoare din Siria aflate sub conducere kurdă, aliate cu Statele Unite, au doborât luni, 9 decembrie, o dronă MQ-9 Reaper aparținând Air Force, după ce au identificat-o în mod eronat ca fiind o amenințare. Potrivit informațiilor de pe platformele de socializare, drona americană ar fi fost confundată cu un aparat Bayraktar turcesc vizat.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu insistă că ocuparea zonei tampon ONU este temporară, până când securitatea graniței cu Israel este garantată.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Probabil, în viitorul apropiat, forțele Phenianului vor primi ordin să participe la operațiuni de asalt în direcția Kursk.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, și echipa sa au purtat discuții cu Casa Albă și oficiali ucraineni, ca parte a unui efort comun de a găsi o modalitate de a pune capăt războiului declanșat de Rusia, relatează NBC News , citând surse bine informate.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
BAE Systems , Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC) au ajuns la un acord pentru a forma o nouă companie în cadrul unui joint venture pentru Global Combat Air Program (GCAP).
Încetarea focului în războiul din Ucraina va fi subiectul principal al întâlnirii convocate miercurea viitoare la Bruxelles de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că, în timpul ultimului atac executat asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean, trupele ruse au întrebuințat 93 de rachete (inclusiv una de producție nord-coreeană), precum și aproximativ 200 de drone.
La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit noul prim-ministru pe șeful partidului MoDem, Francois Bayrou, și i-a încredințat sarcina formării unui guvern, a anunțat Palatul Elysée într-un comunicat emis vineri.
Alte trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de România din Norvegia, au aterizat vineri, 13 decembrie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare.
Franța va continua să furnizeze Ucrainei rachete SCALP cu rază lungă de acțiune și consideră că instalațiile militare de pe teritoriul Rusiei sunt ținte legitime pentru ucraineni, a declarat ambasadorul Republicii Franceze în Ucraina, Gael Vessier.
România și Olanda au semnat azi o scrisoare de intenție pentru extinderea și în viitor a Centrului de pregătire pentru F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea, Fetești. Aici România asigură logistica, Olanda avioanele și echipamentele iar Lockheed Martin instructorii.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Publicația Financial Times (FT) a informat, pe 12.12.2024, că membrii europeni ai NATO negociază o creștere a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței de la nivelul actual de 2% la 3% din produsul intern brut (PIB). Un acord în acest sens ar trebui să fie obținut până în iunie anul viitor, când va avea loc summitul anual al Alianței Nord-Atlantice în Olanda.
Kratos Defence and Security a finalizat recent primul zbor al vehiculului său de luptă fără echipaj (UCAV) stealth Thanatos, în timp ce compania se concentrează pe dezvoltarea unui sistem complet integrat.
În dimineața zilei de 13.12.2024, bombardiere strategice din cadrul Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse și nave de luptă aparținând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) au executat un atac masiv cu rachete de croazieră împotriva unor ținte de pe teritoriul ucrainean.
Industria de apărare din Polonia a reușit o performanță notabilă după ce au parafat un contract extern pentru dronele de recunoaștere de tip FlyEye dezvoltate autohton.
Preşedintele chinez Xi Jinping nu va participa la ceremonia de învestire a preşedintelui ales Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie la Washington, a informat vineri CBS News, transmit Agerpres și EFE.
Statele Unite au anunţat joi un nou ajutor militar pentru Ucraina, estimat la 500 de milioane de dolari, într-un moment în care administraţia Biden îşi înmulţeşte gesturile de sprijin pentru Kiev înainte ca republicanul Donald Trump să vină la putere în ianuarie, notează Agerpres și AFP.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Presa ucraineană a relatat, pe 12.12.2024, citând surse anonime și informații de pe rețelele de socializare și din mass-media rusă, că, în timpul unei operațiuni speciale desfășurate în apropiere de Moscova, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării l-a eliminat pe Mihail Shațski, proiectant de rachete și drone rusești folosite în Ucraina.
Guvernul a adoptat azi un proiect legislativ care reglementează combaterea dronelor în spațiul aerian al României.
Cel de-al treilea sistem PATRIOT al României a fost operaționalizat în luna decembrie 2024.
România a semnat recent contractul pentru achiziția primelor 32 de avioane de luptă de generația 5-a de tip F-35 Lightning II, în ceea ce e cel mai mare contract de înzestrare din istoria țării noastre.
Elicopterul Black Hawk cu echipaj opțional va ajuta Corpul de Infanterie Marină al SUA să evalueze capabilitățile de zbor autonom pentru a alimenta trupele în zone de luptă disputate.
În dimineața de 11 decembrie, o serie de explozii au izbucnit în Taganrog, iar primele rapoarte notau despre avarii la un important complex industrial - Complexul științific și tehnic de aviație Taganrog, TANTK.
