În 2014, în momentul în care Federația Rusă a agresat Ucraina și a anexat ilegal Peninsula Crimeea, regimul lui Vladimir Putin a încercat să ajungă inclusiv până la Odessa, dar operațiunile ruse nu au avut succes la momentul respectiv. În contextul actual în care trupele ruse pun presiune militară pe Ucraina, există numeroase scenarii despre următoarea acțiune a Moscovei.
scris de
DefenseRomania Team
EXCLUSIV
Celebri „omuleți verzi” ruși, apărând în 2014 sediul Parlamentului din Crimeea, alături de un semn pe care scrie „Crimeea Rusia”, sursă foto: NATO
O posibilitate este o nouă „operațiune Odessa”. O altă posibilitate este ca întreaga operațiune orchestrată de Moscova în ultimele luni să fie un război informațional, parte a războiului hibrid pe care îl orchestrează.
Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA), a fost prezent la DefenseRomania în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern”, difuzată în fiecare vineri, unde a analizat acțiunile Federației Ruse și agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei.
Rusia nu își permite o operațiune militară convențională în Ucraina, dar să nu uităm că în 2014 a încercat să rupă întreg litoralul Mării Negre de Ucraina
Acesta a amintit că în 2014 regimul lui Vladimir Putin nu a intenționat să se limiteze doar la Crimeea, ci a avut o tentativă de a rupe mai mult din Ucraina și să ajungă la Odessa. E un scenariu pe care rușii l-ar putea avea încă pe masă pe termen lung.
„În 2014 a fost ușor pentru Federația Rusă să anexeze Peninsula Crimeea pentru că acolo se afla baza sa navală de la Sevastopol. Foarte multă populație locală a sprijinit acțiunea de anexare. Aici un rol important l-a jucat propaganda rusă din Peninsula Crimeea unde peste 80% din canalele media erau controlate de către Moscova”, amintește Răzvan Munteanu analizând operațiunea rusă de a ocupa Crimeea.
Acesta amintește însă că în 2014 Rusia nu a avut nicio intenție să se oprească în Crimeea, ci planul a fost să avanseze și să rupă Ucraina de întreg litoralul Mării Negre. „Ceea ce înseamnă că ne-am fi învecinat azi cu Federația Rusă”.
Dar Federația Rusă nu a dorit în 2014 să anexeze doar Crimeea. Știm foarte bine că au existat evenimente, chiar lupte de stradă în diferite orașe ale Ucrainei, dar cu precădere în Odessa. Interesul Federației Ruse din 2014 nu a fost doar de a rupe Crimeea din Ucraina ci de a rupe Ucraina de tot litoralul Mării Negre. Ceea ce înseamnă că ne-am fi învecinat azi cu Federația Rusă. Ori acest lucru i-a eșuat Rusiei în pofida întregului război hibrid pe care l-a organizat. Este totuși o diferență importantă între sprijinul local și capacitatea militară pe care Rusia le-a avut în Crimeea și restul litoralului Mării Negre, cu precădere Odessa”, a subliniat Răzvan Munteanu.
Rusia a dus rezerve mari de sânge la granița Ucrainei. „Tactici de război hibrid și joc psihologic pentru a identifica puncte de negociere cu Occidentul”
Pe termen scurt însă Răzvan Munteanu nu crede că Rusia se va aventura militar în Ucraina, ci mai degrabă că folosește presiunea militară în scopuri de război hibrid.
„Ceea ce i-ar conveni cel mai mult Federației Ruse în momentul de față ar fi orchestrarea unui război hibrid în interiorul Ucrainei care să conducă la schimbarea regimului politic. Asta ar însemna succesul real: Să vină la Kiev un nou regim politic care să facă pace cu Rusia și să constituie o republică ucraineană federală. Adică apariția unor state care construiesc această federație, printre care ar fi cele două republici separatiste din Donbas, iar fiecare stat ar avea drept de veto. Așa ar putea să țină Ucraina departe de NATO și de Uniunea Europeană”, e de părere Răzvan Munteanu.
Acesta a făcut referire și la informația publicată de cei de la Reuters, cu privire la faptul că Rusia a transferat rezerve de sânge la granița Ucrainei, considerând că ar putea fi tactici de război hibrid iar în prezent Moscova nu își permite să-și asume o intervenție militară în Ucraina.
„Eu cred că ceea ce se întâmplă e un joc diplomatic și psihologic pe care Rusia încearcă să-l facă atât pentru a identifica anumite puncte de negociere cu Occidentul, cât și pentru a crește legitimitatea leadershipului politic de la Kremlin”, a conchis Răzvan Munteanu.
Urmăriți integral emisiunea „Pe Plan Extern” care fost difuzată vinerea trecută și în care a fost analizată criza ucraineană
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Declarația președintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia nu poate fi exclus niciun scenariu în Ucraina, inclusiv desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, a eliminat tăcerea asupra discuțiilor publice pe această temă. În ciuda faptului că Casa Albă și principalii lideri europeni au exclus această posibilitate, analiștii și comentatorii occidentali consideră, la fel că ministrul polonez de externe Radek Sikorski, că "prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput".
Ucraina poate câștiga acest război împotriva Rusiei, a declarat marți, 9 aprilie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Austin, acest lucru înseamnă că Ucraina poate rămâne o țară suverană, independentă și democratică, care are capacitatea de "a-și apăra teritoriul suveran și de a descuraja o agresiune".
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Trupele rusești din Ucraina continuă să obțină terminale Starlink prin lanțuri de aprovizionare obscure și intermediari, în timp ce SpaceX nu a oprit accesul la aceste dispozitive, a relatat Wall Street Journal pe 9 aprilie. Șeful Serviciului ucrainean de informații militare Kirilo Budanov a declarat în februarie pentru Wall Street Journal că forțele rusești folosesc mii de terminale Starlink în Ucraina, reluând afirmații anterioare ale serviciilor de informații militare și ale mass-media.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat pe 8 aprilie că Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea față de aliații săi cu privire la sprijinul pe care China il acorda Rusiei în contextul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
În 2024, Ministerul Apărării are cel mai mare buget din ultimii 30 de ani - peste 95 miliarde de lei. Minimum 20% din aceste fonduri sunt obligatoriu alocate cumpărării echipamentelor noi, însă, potrivit oficialilor Armatei, procentul se va duce spre 30-35% - practic, cam 6,5 miliarde de euro.
Drumarii israelieni încă mai găsesc rămășițe de rachete balistice lansate de Iran în timpul atacului său asupra Israelului, pe 14 aprilie, în regiunea Negev, în ciuda faptului că au trecut zece zile de la atac iar purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a susținut că 99% dintre rachetele și dronele iraniene au fost interceptate.
Rusia a început o cursă contra cronometru - după ce Congresul SUA a aprobat un pachet de ajutor militar pentru Ucraina - și vrea să folosească timpul rămas, înainte ca armele americane să ajungă pe linia frontului.
Apărarea antiaeriană ucraineană a fost surprinsă în noaptea de sâmbătă spre duminică de un atac rusesc cu UAV-uri de tip necunoscut. Deși atacul nu a fost unul masiv, din cinci UAV-uri s-a doborât doar unul singur.
Avansarea pe calea integrării europene, e cea mai bună cale de a crește reziliența Chișinăului, iar România va sprijini activ toate procesele care leagă ireversibil Republica Moldova de UE, transmite șefa diplomației românești.
Presa rusă a informat, pe 26.04.2024, că, recent, Kazahstanul a vândut Statelor Unite 81 de avioane militare de fabricație sovietică, prin intermediul unor firme offshore.
Cancelarul german Olaf Scholz le-a cerut vineri aliaților europeni să reconsidere dacă pot acorda mai mult sprijin apărării aeriene a Ucrainei. El a amintit că Germania a decis să predea Ucrainei al treilea sistem de apărare aeriană Patriot. Rachetele de croazieră Taurus rămân în Germania.
Reconfigurarea traseului: Tancurile americane Abrams au fost retrase momentan de pe frontul din Ucraina, iar acest lucru arată că statele occidentale care ajută Ucraina să se apere în fața ocupantului rus sunt departe să fi învățat o lecție fundamentală a acestui război de agresiune.
Pe 27.04.2024, compania energetică ucraineană DTEK a confirmat informațiile apărute anterior în presă referitoare la atacurile executate de Forțele Armate ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a țării. Loviturile rusești cu rachete din timpul nopții au avariat grav ale patru centrale termice ucrainene.
Surse rusești și ucrainene au anunțat faptul că, în cursul nopții de 27.04.2024, Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au executat un nou atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Președintele Recep Tayyip Erdogan a exprimat speranța că viitorul secretar general al NATO va acorda o atenție deosebită preocupărilor Turciei privind terorismul în timpul întâlnirii sale de vineri cu Mark Rutte, considerat favorit pentru a prelua funcția, conform informațiilor oferite de Agerpres, care citează AFP.
Sâmbătă, Taiwanul a semnalat o intensificare a activității militare chineze în apropierea insulei, cu 12 avioane care au trecut linia mediană sensibilă a strâmtorii Taiwan, la scurt timp după ce secretarul de stat american Antony Blinken și-a încheiat vizita în China, informează Agerpres, care citează Reuters.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Israelul vede cele mai recente eforturi de a obţine o încetare a focului şi un acord pentru ostatici în războiul din Gaza ca pe o "ultimă şansă" înaintea atacului planificat asupra oraşului Rafah din sudul de Fâşia Gaza, potrivit rapoartelor de presă, informează Agerpres, care citează DPA.
DefenseRomania reports from Korea, where an official Romanian delegation led by President Klaus Iohannis is also present. During the visit, several agreements were signed that will strengthen bilateral relations between the Republic of Korea and Romania.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe 
