Poți descărca aplicația:
Lipsa de considerație a fostului președinte Trump față de NATO, deficiențele resimțite în recentele consultăril legate de retragerea trupelor din Afganistan și deturnarea acordului privind submarinele franceze destinate Australiei sunt considerate semnale clare că UE trebuie să se repoziționeze față de SUA din punct de vedere al asigurării securității strategice.
De cealaltă parte, Statele Unite au în vedere alocarea unor capacități militare crescute pentru a descuraja China, context în care, foarte probabil, oscilează între reținerea de a acorda Uniunii Europene un grad mai mare de autonomie strategică în domeniul apărării și securității, și tendința de a avea un partener european mai puternic din punct de vedere militar, cu care să împartă sarcinile globale.
Întrucât atât NATO, cât și UE vor elabora anul viitor documente strategice prin care își stabilesc direcțiile de planificare militară pentru următorul deceniu, unii analiști din cadrul Consiliului Atlantic, precum Hans Binnendijk și Alexander Vershbow, consideră că este momentul pentru a se începe o discuție despre autonomia strategică și reechilibrarea responsabilităților NATO, în cadrul unui nou concept de consolidare a alianței.
Primul obiectiv al unei autonomii strategice mai mari ar trebui să fie dezvoltarea capacităților europene de a desfășura operații de gestionare a crizelor în vecinătatea Europei, fără a mai depinde de forțele americane în probleme de transport strategic și realimentare, cum se întâmplă în prezent.
Al doilea obiectiv, potrivit experților americani, ar trebui să fie reducerea dependenței europene excesive față de SUA în apărarea continentul european împotriva Rusiei sau a oricărui alt agresor. În cazul în care va izbucni un conflict în Asia, între SUA și China, Europa nu ar mai putea conta pe sprijinul american și ar trebui să înlăture o astfel de vulnerabilitate.
În cadrul analizei publicate de DefenseNews, Binnendijk și Vershbow consideră că o modalitate adecvată pentru stabilirea nivelului militar de asigurare a autonomiei strategice europene ar fi ca UE să își asume jumătate din „nivelul de ambiție” suportat în prezent de NATO. Asta s-ar traduce prin faptul că UE va putea desfășura simultan, pe cont propriu, trei operații militare de nivel tactic-operativ și una de nivel strategic.
Având în vedere situația actuală a forței militare europene, pestriță și fragmentată, autorii consideră că îndeplinirea acestui standard va necesita timp și constată că, dincolo de a reprezenta doar o declarație politică, autonomia strategică este un proces de durată care ar trebui să înceapă cât mai repede.
Conceptul ar putea conduce, de asemenea, la o nouă împărțire a sarcinilor în cadrul alianței. Aceasta nu trebuie să dividă alianța, ci ar crea doar o mai mare claritate cu privire la cine ar conduce anumite misiuni și ce trebuie să facă pentru a reuși, potrivit autorilor. În acest sens se consideră, spre exemplu, că națiunile europene ar putea interveni primele în viitoarele crize din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, și pot prelua conducerea misiunilor de securitate comună, cum ar fi instruirea partenerilor NATO din jurul Mării Negre sau din Balcanii de Vest.
În acest timp, Statele Unite ar continua să conducă operațiile de apărare colectivă împotriva unui adversar major în Europa, iar pentru a-i liniști pe aliații estici ai NATO, Washingtonul ar trebui să își consolideze acest angajament eventual prin mutarea mai multor forțe terestre în Europa.
Într-o astfel de viziune, UE sau națiunile europene individuale ar putea conduce operațiile militare de mică amploare, în timp ce majoritatea operațiilor mai mari vor continua să fie efectuate de către NATO, deoarece structura sa integrată de comandă militară are o experiență unică în acest sens.
În cadrul așa-numitelor aranjamente de comandă Berlin Plus, adoptate în anii 1990, dar care nu au fost utilizate niciodată, structura de comandă a NATO ar putea fi utilizată pentru operații conduse de UE, cu un SACEUR adjunct european. Acele aranjamente Berlin Plus ar trebui să fie activate și exercitate, reprezentând un mijloc mai eficient de realizare a autonomiei strategice a UE decât construirea de la zero a unor noi structuri de comandă.
Autonomia strategică pentru Europa ar necesita, de asemenea, unele îmbunătățiri în cooperarea industriei de apărare. UE are deja o agenție europeană de apărare, un fond european de apărare și o cooperare structurată permanentă, toate concepute pentru a face industria europeană de apărare mai eficientă, dar rezultatele nu au fost întotdeauna cele mai bune. Potrivit americanilor, ar fi necesar un compromis transatlantic pentru a încuraja în continuare eficientizarea industriei europene de apărare, fără a exclude tehnologiile americane, care le-ar putea îmbunătăți producția.
Prestigiosul think tank Heritage Foundation a dat publicității raportul anual cu privire la cele mai mari amenințări la adresa intereselor Statelor Unite ale Americii, raport care include atât actori statali cât și non-statali.
Federația Rusă a prezentat oficial noul său avion de generația a V-a - Su-75 „Checkmate” (Șah-mat) în vara acestui an la salonul MAKS 2021.
Preşedintele rus Vladimir Putin a lansat un apel către omologul său azer, Ilham Aliev, şi premierul armean Nikol Paşinian să aplaneze tensiunile şi să-şi rezolve divergenţele după reluarea războiul dintre cele două ţări în 2020, relatează Agerpres, care citează France Presse. Pe de altă parte premierul armean a acuzat din nou partea azeră că a invadat teritoriul Armeniei.
Sub egida Patromil, mai multe companii din industria națională de apărare, unele private iar altele de stat, vor participa la expoziția internațională de tehnică militară EDEX 2021 din Egipt.
Secretarul general al NATO a avertizat vineri Rusia împotriva "consecinţelor" şi a "preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei" cu "forţele gata de luptă" transportate la frontierele ţării, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Rusia a negat vineri că ar fi implicată în pregătirea unei lovituri de stat în Ucraina în data de 1 sau 2 decembrie, aşa cum anunţase anterior preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o conferinţă de presă la Kiev, relatează Agerpres,care citează EFE şi Interfax.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat-o pe Angela Merkel, cancelarul la final de mandat al Germaniei, pentru că a discutat cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, în contextul crizei tot mai mari a migranţilor la graniţa Uniunii Europene, despre care multe voci spun că a fost orchestrată de Minsk, relatează DPA.
Ministrul de Interne, Lucian Bode, a anunţat ieri că a decis încetarea împuternicirii şefului Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Giurgiu şi declanşarea cercetării prealabile faţă de un ofiţer şi cinci agenţi de poliţie privind unele abateri disciplinare, având în vedere solicitarea unui agent din Giurgiu de a fi recompensat cu un porc de Crăciun.
