Proiectul de document a discutat despre garanțiile de securitate pe care UE le-ar putea oferi Ucrainei, precum și despre un nou pachet de asistență militară.
În același timp, prim-ministrul slovac Robert Fico a spus că țara sa va refuza sprijin financiar sau militar suplimentar pentru Kiev.
În plus, Fico a criticat abordarea Occidentului „ pace prin putere”, numind-o „nerealistă”, informează Politico.
Pe 18 februarie, Politico a scris că țările Uniunii Europene pregătesc un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de cel puțin 6 miliarde de euro pentru a consolida poziția Kievului înainte de începerea eventualelor negocieri cu Rusia.
Potrivit a doi diplomați, care au vorbit sub acoperirea anonimatului, valoarea ajutorului militar pentru Ucraina ar putea crește la 10 miliarde de euro sau chiar mai mult, pe măsură ce țările își revizuiesc stocurile.
Pe 20 februarie, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a declarat că țara sa se opune alocării de către UE a unui pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 20 de miliarde de euro.
La 1 martie, premierul ungar Viktor Orban a făcut apel la președintele Consiliului European, António Costa, să ceară negocieri directe între UE și Rusia privind încetarea focului în Ucraina. De asemenea, el a amenințat că va bloca adoptarea concluziilor Consiliului European privind Ucraina.
Norvegia se confruntă cu un val de dezaprobare din partea vecinilor săi mai săraci și amărâți, precum Danemarca și Suedia.
Recunoscute pentru proverbialul și stereotipicul calm nordic, iată că statele scandinave își rezolvă disputele și în public. În timp ce Suedia, Danemarca și Finlanda contribuie cu sume și procente importante din PIB-ul lor pentru a ajuta Ucraina, vecinul lor plin de bani are arici la portofel, notează Politico.
Să comparăm, continuă publicația citată: ”cele trei națiuni scandinave sunt printre cei mai mari contributori ai Europei la Ucraina. Dacă în cazul Danemarcei, cheltuielile se ridică la 2,2% din PIB, conform analizelor efectuate de Institutul Kiel - Norvegia abia dacă a contribuit cu 0,75% din PIB.
Diferența este că Norvegia, cu bogăție în hidrocarburi, a câștigat „cel puțin 1.000 de miliarde de coroane” (aprox. 90 mld dolari) vânzând gaze țărilor europene după izbucnirea războiului .
În ciuda profiturilor extraordinare, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg – fostul secretar general al NATO – respectă o regulă care prevede că țara nu poate cheltui mai mult de 4% din fondul său suveran de 1,7 trilioane de euro în fiecare an.
Acest lucru i-a înfuriat pe vecinii Norvegiei, care îndeamnă guvernul de la Oslo să împartă mai mult din profiturile sale din război cu Ucraina: „Este surprinzător faptul că o țară care a beneficiat indirect cel mai mult financiar de pe urma războiului din Ucraina este țara care anul trecut s-a clasat doar pe locul 11 printre țările care au donat cele mai mult”, se arată într-un material publicat săptămâna trecută în Afteposten și semnat în comun de Peter Wolodarski (redactorul-șef al publicației suedeze Dagens Nyheter) și Christian Jensen (redactor-șef al revistei daneze Politiken).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Armata israeliană susține că l-a ucis pe șeful Statului Major al Iranului pe timp de război.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.
Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.
Liderii G7 vor încerca să-l convingă pe Trump să acționeze decisiv față de Putin.
A fost o noapte grea pentru regimul teocrat al ayatollahilor. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au operat deasupra cerului Teheranului pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică, vizând facilități asociate programului nuclear al Iranului.
Armata rusă a atacat duminică sediul Boeing din Kiev, aparent în mod deliberat, provocând pagube extinse, a relatat Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu situația.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite relochează peste Oceanul Atlantic zeci de aeronave KC-135 și KC-46, concepute pentru a realimenta alte aeronave în aer, potrivit Times of Israel (ToI), citând date aviatice care leagă acest lucru de luptele în curs dintre Israel și Iran.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.
Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reacționat la decizia SUA de a suspenda o parte din ajutorul militar acordat Ucrainei.
Restricțiile impuse Ucrainei privind livrările de arme occidentale apropie sfârșitul conflictului, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la decizia Statelor Unite de a suspenda livrările de muniții cheie, precum rachetele Patriot, obuzele de artilerie de precizie Hellfire și alte rachete.
Danemarca a introdus recrutarea obligatorie pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Totuși, numărul foarte mare de voluntari, raportat la numărul de locuri din Armată, face ca nu nu toată lumea să fie nevoită să efectueze stagiul militar.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
În trecut, Iranul a mai ameninţat cu închiderea Strâmtorii Ormuz, dar nu a pus niciodată în practică o astfel de acţiune.
Compania Națională ROMARM a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu gigantul american din industria de apărare, Northrop Grumman, deschizând calea pentru coproducția în România a sistemului radar mobil G/ATOR. Acordul reprezintă un pas important în consolidarea capabilităților de apărare ale țării și în dezvoltarea industriei naționale, printr-un transfer de tehnologie de ultimă generație.
Împrumuturile comune pentru apărare ar putea impulsiona perspectivele pentru Europa şi moneda euro pe două fronturi: ar crea activele mari şi lichide necesare pentru funcţionarea lină a sectorului financiar şi ar îmbunătăţi capabilităţile de apărare, o necesitate pentru orice bloc care ar emite o importantă monedă de rezervă.
Statele Unite au oprit livrarea unor muniții critice către Ucraina, inclusiv rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, o decizie pe care Casa Albă a justificat-o prin necesitatea de a prioritiza interesele naționale americane în contextul epuizării stocurilor strategice.
Pe măsură ce tensiunile geopolitice continuă să crească, iar lecțiile învăţate deja pe baza conflictului din Ucraina subliniază importanța armamentului greu, contrar aşteptărilor, Europa face un pas decisiv spre consolidarea capacităților sale de apărare. La 1 iulie 2025, a fost lansat oficial Proiectul MARTE (Main ARmoured Tank of Europe), o inițiativă ambițioasă în valoare 20 de milioane de euro, finanțată prin Fondul European de Apărare (EDF), menită să dezvolte un ,,sistem de tanc de luptă principal'' (MBT) de ultimă generație. Și, în acest efort militar european, România joacă un rol esențial.
Conform unei analize a datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, publicată marți (01.07.2025) de AFP, avansul trupelor ruse în Ucraina s-a accelerat în iunie pentru a treia lună consecutiv, atingând cea mai mare scară din noiembrie 2024. Astfel, armata rusă a ocupat 588 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în iunie, comparativ cu 507 kilometri pătrați în mai, 379 de kilometri pătrați în aprilie și 240 de kilometri pătrați în martie.
Războiul din Ucraina a oferit o lecție incontestabilă Pentagonului: pe câmpul de luptă modern, supravegheat constant de drone, nu te poți ascunde. Tancurile și vehiculele blindate, cândva regii de necontestat ai ofensivei terestre, au devenit ținte vulnerabile pentru dronele ieftine. Astfel, Armata SUA a luat notă și, în sfârșit, alocă fonduri serioase pentru a contracara acest tip de amenințare.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.
Germania este cel mai important susținător european al Ucrainei, o demonstrează și noua serie de anunțuri, făcute în ultimele zile.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Membrii grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.
Președintele american Donald Trump a declarat că va lua în considerare deportarea lui Elon Musk în Africa de Sud, țara în care s-a născut și a crescut miliardarul.
Marți, 1 iulie, dronele ucrainene au atacat Uzina Electromecanică Kupol din orașul rusesc Ijevsk, situat la aproximsativ 1.300 de kilometri de Ucraina.
Forțele ucrainene au oprit înaintarea trupelor ruse în regiunea Sumi și încă mai dețin un cap de pod în raionul Glushkovsky din regiunea Kursk. Anunțul a fost făcut, pe 30 iunie, de Statul Major General (SMG) ucrainean, după ce Wall Street Journal (WSJ) a relatat, duminică, că înaintarea rușilor în Sumi a fost posibilă și pentru că pozițiile ucrainene de apărare nu au fost amenajate corespunzător.
Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan s-a adâncit și mai mult după ce anchetatorii din orașul industrial rusesc Ekaterinburg au efectuat săptămâna trecută o serie de raiduri asupra etnicilor azeri suspectați de implicare în crime nerezolvate din trecut, inclusiv crime în serie.
Atlantic Council își consolidează prezența în Europa de Est prin deschiderea unui birou regional la București, pentru a sprijini cooperarea transatlantică în domenii strategice precum securitate, energie și tehnologie.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Într-o demonstrație clară de forță și determinare, Norvegia își va disloca în Polonia, în această toamnă, cele mai avansate avioane de vânătoare, Lockheed Martin F-35A Lightning II. Misiunea lor este una extrem de precisă si are ca obiectiv să formeze un scut deasupra celui mai important nod logistic pentru ajutorul militar occidental destinat Ucrainei – aeroportul Rzeszow-Jasionka.
Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).
Serviciile secrete americane au interceptat o conversație telefonică confidențială între doi înalți oficiali iranieni care încercau să înțeleagă de ce atacurile americane asupra instalațiilor nucleare ale Republicii Islamice au fost mai puțin distructive decât se aștepta Teheranul, a relatat The Washington Post duminică, 29 iunie, citând mai multe surse de încredere.
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
