Acesta nu a specificat despre ce versiuni ale sistemului este vorba. Rusia operează atât seria S-300P, amplasată pe șasiu cu roți 8x8, cât și S-300V, care utilizează un șasiu șenilat. Atât versiunile S-300P, cât și S-300V sunt folosite în conflictul din Ucraina de militari din ambele părți. Cele două tipuri de sisteme pot lansa o mare varietate de rachete.
Potrivit precizărilor lui Kim, se pare că rușii au lansat 12 rachete cu ajutorul unui sistem S-300, în timpul unui atac terestru, care a vizat Regiunea Nikolaev. Acesta a observat faptul că, deși rachetele sistemului au fost modernizate și dispun acum de dirijare prin GPS, ele nu sunt foarte precise împotriva țintelor terestre.
Deși partea occidentală se pare că a aflat abia acum despre capabilitățile sistemelor rusești de apărare antiaeriană S-300 de a angaja ținte terestre, în spațiul fost sovietic s-a vorbit demult despre acest lucru. De exemplu, site-ul de știri Navini din Belarus a informat, încă din 2011, că armata și-a testat în timpul unui exercițiu sistemele de apărare antiaeriană S-300 împotriva țintelor terestre importante de pe teritoriul unui potențial inamic. După cum au subliniat oficialii militari din Republica Belarus, a fost pentru prima dată când a fost verificată această capacitate de a distruge ținte la sol, la zeci de kilometri de pozițiile de tragere.
Autorii articolului publicat pe site-ul din Belarus au subliniat că posibilitatea de a lovi ținte staționare de la sol a fost încorporată de dezvoltatori în proiectarea sistemului de apărare antiaeriană S-300, introdus în serviciul de luptă în anul 1979.
La acea vreme, trupele din Belarus utilizau versiunea S-300PS (SA-10 Grumble în codificare NATO, introdus la mijlocul anilor 1980, care include rachete 5V55R cu o rază maximă de acțiune de până la 56 de mile împotriva țintelor aeriene. Autorii articolului din Navini au afirmat că raza maximă de acțiune a rachetelor sistemelor S-300 din Belarus împotriva țintelor terestre era de 75 de mile, fiind limitată mai degrabă de sistemul de dirijare, decât de propulsie.
Este interesant de remarcat faptul că, potrivit articolului din Navini, în trecut, inclusiv în perioada sovietică, costurile pentru utilizarea rachetelor sistmelor S-300 împotriva țintelor terestre erau foarte mari. În același timp, erau disponibile mult mai multe rachete tactice sol-sol.
Acum, sistemele S-300PS ale Rusiei au fost înlocuite în serviciul de luptă cu sisteme S-400, mult mai avansate, și a devenit posibilă testarea lor pentru rolul de atac terestru. Astfel, la începutul anului 2011, regimentele de apărare antiaeriană ale Regiunii Militare Est au efectuat o serie de manevre, în timpul cărora, cinci rachete au fost lansate de sisteme de rachete antiaeriene S-300 asupra unor ținte terestre, care au fost distruse complet.
În ceea ce privește motivul pentru care Rusia folosește acum sisteme S-300 pentru a ataca ținte terestre din Ucraina, acesta este oarecum neclar. Pe de o parte, acest lucru ar putea indica o lipsă de arme mai potrivite, inclusiv rachete dirijate de mare precizie.
Încă de la începutul conflictului din Ucraina, au existat rapoarte, inclusiv de la Pentagon, cu privire la o posibilă epuizare a stocurilor de rachete ale Rusiei, care pot fi lansate de pe bombardiere, lansatoare de la sol și de pe nave de luptă și submarine.
De asemenea, înlocuirea acestor rachete a devenit mai dificilă, nu numai din cauza faptului că sunt foarte scumpe, ci și pentru că, din cauza sancțiunilor împotriva Moscovei, anumite componente critice pentru producerea lor sunt mai dificil de procurat.
Din aceleași considerente, Rusia a decis să folosească rachetele cu bazare aeriană Kh-22 din perioada Războiului Rece împotriva țintelor terestre, lucru pentru care aceste rachete nu sunt cele mai potrivite, având în vedere destinația lor antinavă.
Un alt motiv pentru care Rusia a decis să folosească rachetele sistemelor antiaeriene S-300 împotriva țintelor terestre ar putea fi reprezentat de economisirea altor categorii de muniții, ca de exemplu cele ale complexelor Iskander-M, care sunt probabil în scădere, iar menținerea unui stoc minim reprezintă o problemă strategică.
Comentariul autorului: Având în vedere faptul că Rusia a decis, se pare, în cele din urmă să mizeze pe un conflict de lungă durată în Ucraina, are nevoie să-și eșaloneze rezervele de muniții pe termen lung.
În acest context, reprezentanții militari ruși au decis să folosească împotriva țintelor terestre de pe teritoriul ucrainean, care sunt mult mai numeroase decât țintele aeriene sau navale, o serie de rachete de la sisteme destinate, în primul rând, pentru distrugerea mijloacelor aeriene sau maritime.
Pe lângă rachetele antinavă Kh-22 folosite de bombardierele cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 este vorba și despre rachetele complexelor de coastă Bal și Bastion. Acestea din urmă, au fost folosite, în mai multe rânduri, de pe teritoriul Peninsulei Crimeea, pentru o lovi ținte terestre, în special din Regiunea Odesa.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe data de 5 noiembrie un bloc din Belgorod, Rusia, a fost lovit de o dronă. La momentul respectiv autoritățile ruse au acuzat Ucraina de „crime de război” și atacuri asupra populației civile. Guvernatorul rus al regiunii a fost cel care a declarat în primă fază că drona care a lovit blocul a fost una ucraineană.
Pierderile suferite de forţele ruse în Ucraina au atins un nivel record de 1.770 militari pierduţi într-o singură zi, potrivit cifrelor publicate de Kiev pe 11 noiembrie. Totalul depășește recordul anterior de 1.740 din 13 mai. Potrivit Statului Major al forțelor armate ucrainene, totalul pierderilor, în materie de trupe, se ridică acum la 710 660.
Libanul a anunțat, duminică, că intenționează să consolideze desfășurarea armatei în sudul țării, care a asistat de mai multe săptămâni la bombardamente violente israeliene asupra locațiilor Hezbollah. Ministrul libanez de externe, Abdullah Bouhabib, a declarat în discursul său la reuniunea ministerială arabo-islamică de la Riad: "Guvernul libanez a decis să recruteze și antreneze aproximativ 1.500 de soldați în vederea trimiterii a 5.000 de militari suplimentari, pentru a se alătura celor aproximativ 4.500 deja prezenți în această regiune".
Australia va furniza un număr important de tancuri M1A1 Abrams către Ucraina. Chiar dacă sunt într-o versiune mai veche, blindatele reprezintă o importantă gură de oxigen pentru forțele armate ucrainene.
Potrivit cotidianului american The Washington Post, care citează surse din Ucraina și SUA, Forțele Armate ale Federației Ruse au format o grupare militară puternică în regiunea Kursk, de 50.000 de militari, care include și trupele nord-coreene.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a vorbit cu președintele rus Vladimir Putin. Cei doi au vorbit joi, 7 noiembrie, despre războiul din Ucraina, a raportat Washington Post.
T-90M Proryv e cel mai avansat tanc rus, exceptând „fantoma” T-14 Armata. T-90M a fost folosit intens pe câmpul de luptă din Ucraina, unde a suferit inclusiv pierderi. Însă T-90M e de departe cel mai capabil tanc pe care ocupantul rus îl are azi la dispoziție.
Potrivit unui bilanț prezentat în această dimineață de reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în cursul nopții de 10.11.2024, trupele ruse au întrebuințat un număr record de atacuri cu drone de tip Shahed (Geran-2) și de tip necunoscut asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Ministrul irakian al Apărării discută cu omologul său saudit un mecanism de instruire comună între forțele celor două țări, ca parte a eforturilor de a întări stabilitatea în regiune și de a face față provocărilor comune de securitate.
Fondatorul SpaceX, antreprenorul american Elon Musk, a participat la conversația telefonică dintre câștigătorul alegerilor prezidențiale din SUA, Donald Trump, și șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, după cum a informat vineri, 8 noiembrie, publicația online Axios, citând doi interlocutori familiarizați cu conținutul conversației dintre cei doi lideri.
Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, crede că Trump va depune eforturi pentru a pune capăt războiului din Ucraina și va încheia un acord cu Putin, dar este puțin probabil ca acordul să fie în interesul Europei și al ucrainenilor.
În ultimele luni ale mandatului său Joe Biden a decis să permită contractorilor americani din industria de apărare să opereze în Ucraina pentru a asigura întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Pentagon, potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, notează Agerpres. Această schimbare politică semnificativă are ca scop susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Serviciile de informații ucrainene spun că au analizat componentele găsite în urma prăbușirii dronei ruse S-70, care a fost lovită intenționat de o rachetă lansată de avionul rusesc Su-57.
Forțele ruse, probabil cu sprijinul soldaților nord-coreeni, au întețit atacurile asupra pozițiilor ucrainene din regiunea Kursk a Federației Ruse.
Armata ucraineană a lovit cu dronele sale o rafinărie de petrol rusă din regiunea Saratov, unde a izbucnit un incendiu, a informat guvernatorul regiunii, Roman Busargin, potrivit căruia nu sunt victime.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, la Budapesta, că soldaţi nord-coreeni, care se află în regiunea rusă Kursk, potrivit Kievului şi Occidentului, "au luat parte la lupte" alături de trupele ruse şi au suferit "pierderi" în ciocnirile cu forţele ucrainene, relatează Agerpres, AFP şi Reuters.
Câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, care a promis că va pune capăt conflictului din Ucraina, determină conducerea de la Kiev să caute noi soluții pentru a-și îmbunătăți poziția în perspectiva unor posibile negocieri cu partea rusă. Potrivit canalului ucrainean de pe rețeaua de socializare Telegram “Legitimny”, care citează „o sursă bine informată”, biroul lui Zelenski ia în considerarea opțiunea unei noi ofensive. Informația e publicată și de canalele de propagandă rusești, inclusivi Topwar, un portal de propagandă pro-război. Interesant e că și Forbes are un scenariu asemănător.
De la începutul războiului și până în prezent, Polonia a furnizat Ucrainei 324 de tancuri, 400 blindate de luptă pentru infanterie BMP-1, 14 avioane MiG-29, precum și alte echipamente extrem de valoroase care au permis forțelor ucrainene să țină frontul.
NATO a încercat joi, la Budapesta, să şi-l ralieze pe viitorul preşedinte american Donald Trump în faţa ameninţării ruse, subliniind că atragerea Coreei de Nord în războiul din Ucraina a schimbat situaţia, inclusiv pentru SUA, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 06.11.2024, că pierderile trupelor ucrainene în timpul ostilităților din regiunea Kursk au depășit 30.000 de militari.
De-a lungul campaniei pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat situația din Ucraina, avertizând că aceasta a făcut mai probabil un al treilea război mondial și susținând că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa de negocieri, fără însă a dezvălui cum ar face acest lucru. „Nu vă pot oferi acele planuri pentru că, dacă vi le dau, nu voi mai putea să le folosesc”, a declarat Trump în timpul campaniei, când, de fapt, apropiații săi confirmau că nu a fost stabilit un plan specific de pace, nici măcar privind modul în care Trump îi va convinge pe Putin și Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze.
Miercuri dimineață, armata ucraineană a reușit să lovească pentru prima dată flota rusă în Marea Caspică. Atacul efectuat de drone kamikaze ar putea fi începutul unei noi serii de lovituri îndreptate împotriva transporturilor de arme iraniene.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol spune că țara sa își ajustează procedura actuală din cauza implicării soldaților nord-coreeni, de partea Rusiei, în luptele de la granița Ucraina.
Bill Clinton, președintele american care a organizat summitul de la Camp David în anul 2000 unde a reușit să îi aducă la aceeași masă pe liderul palestinian Yasser Arafat și premierul israelian Ehud Barak, a vorbit despre propunerea pe care SUA și Israelul au înaintat-o palestinienilor la momentul respectiv pentru a-și forma un stat. Propunere la care, spune Bill Clinton, Yasser Arafat a spus „da”, dar în cele din urmă nu a acceptat-o.
Rusia vrea să profite de deruta post-electorală a Ucrainei și alimentează zvonurile privind o posibilă ofensivă în sud . Ucrainenii spun că sunt pregătiți.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a demis pe ministrul Apărării, Yoav Gallant, pentru că “și-a pierdut încrederea” în el, potrivit unei declarații venite marți, 5 noiembrie, din partea biroul primului ministru.
Dronele de atac au lovit o unitate militară și o fabrică de apărare din orașul Kaspiysk, Daghestan. Acest lucru a fost relatat de ediția rusă a revistei Astra. Potrivit autorităților locale, orașul a fost atacat de mai multe drone, dintre care una a lovit teritoriul unei unități militare situate în interiorul orașului. O altă dronă a fost interceptată.
Drona explozivă din clasa Shahed pare să fi devenit una dintre armele pe care Rusia se bazează pentru a câștiga războiul cu Ucraina. În perioada august – septembrie, forțele ruse au intensificat întrebuințarea UAV-urilor Shahed la un nivel greu de imaginat în urmă cu o jumătate de an.
Trupele ucrainene care luptă în regiunea Kursk din Rusia au un avantaj pe care nu l-au avut până acum în războiul cu Rusia, spun experții. Este vorba despre o mult mai mare libertate de mișcare operațională, care este oferită ucrainenilor de faptul că nu trebuie să apere orașele individuale.
Wall Street Journal a relatat luni, citând oficiali iranieni și arabi familiarizați cu planurile Teheranului, că Iranul a transmis mesaje diplomatice țărilor din regiune, indicând că intenționează să lanseze un atac complex asupra Israelului folosind focoase mai puternice decât cele desfășurate anterior, împreună cu alte arme avansate.
Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat în a treia lectură bugetul pentru anul viitor.
Ucraina mai controlează 800 de kilometri pătrați în regiunea rusă Kursk, cu 40% mai puțin decât cei 1.376 km cuceriți la începutul incursiunii din august, spune o sursă de la Statul Major ucrainean.
Grecia plănuiește modernizarea armatei sale, în primul rând prin achiziția de noi avioane F-35 americane și Rafale, de producție franceză, dar și prin dezvoltarea unui sistem antiaerian.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte , s-a întâlnit cu președintele proaspăt ales al SUA, Donald Trump. Întâlnirea a avut loc la Palm Beach, Florida, a declarat sâmbătă o purtătoare de cuvânt a NATO.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
Zilele trecute, două cabluri de fibră optică îngropate pe fundul Mării Baltice au fost avariate tocmai în timp ce deasupra lor se afla o navă chineză cu un căpitan rus.
Industria de apărare din Ucraina reușește ca în plin război împotriva unui adversar cu capacități economice, industriale, militare și demografice mult mai mari, să facă față și să producă în Ucraina tehnică, dar și muniție. Ucrainenii au nevoie de parteneriate pe termen lung cu state aliate, care să aibă și o componentă de finanțare, pentru ca producția să fie sustenabilă. Pentru că, cu alte cuvinte, industria are capacitatea de a produce mai mult decât poate Kievul cumpăra.
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat, pe 22.11.2024, că trupele ruse nu au întrebuințat în Ucraina o nouă rachetă balistică hipersonică de tip Oreshnik, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, cu o zi înainte, ci o rachetă balistică a complexului de rachete Kedr.
Evenimentele recente arată că există un risc real de izbucnire a unui conflict global, a declarat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, după ce Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu rază medie asupra unui oraş ucrainean, relatează Agerpres și Reuters.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Medierea asigurată de Sultanatul Oman și Arabia Saudită pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Iran și Maroc, confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Ismail Baghaei, a iritat Algeria care și-a activat diplomația pentru a bloca o reconciliere ce ar normaliza legăturile dintre cele două state islamice.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.
Austria a renunțat la blocajul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen. Acesta pare să fie mesajul care reiese din declarația președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Racheta balistică cu rază de acțiune intermediară cu care Rusia a atacat Ucraina a fost creată pe baza rachetei rusești RS-26 Rubizh.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Premieră neagră pentru Armata lui Kim din Ucraina - un ofițer superior din Armata nord-coreeană (posibil, chiar unul dintre cei trei generali trimiși de Kim în zona de război) a fost rănit în regiunea Kursk, în urma unui recent atac cu rachetă Storm Shadow, efectuat de Forțele de Apărare ale Ucrainei.
Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători din industria de apărare din Franța, lucrează prin intermediul joint-venture-ului EUROSAM pentru a convinge Grecia să adopte sistemul de rachete de apărare antiaeriană SAMP/T.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Potrivit informațiilor apărute în portalele de propagandă ruse, Federația Rusă a reușit în ultima perioadă să crească semnificativ producția pentru toate tipurile de rachete. Astfel, în prezent, partea rusă dispune de o rezervă de aproximativ 1.500 de rachete de diferite tipuri, pe care le poate întrebuința împotriva Ucrainei. Există și canale de Telegram ucrainene care arată că producția rusă a crescut.
"Statele Unite resping în mod categoric decizia Curţii (Penale Internaţionale, CPI) de a emite mandate de arestare împotriva unor înalţi responsabili israelieni", a reacţionat joi un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, citat de Agerpres și AFP.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
