Consiliul a fost creat în 1996 și a inclus Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Rusia, SUA și Suedia. Acesta funcționa bine și a stabilizat rezonabil problema frontierelor arctice dintre Rusia și ceilalți.
Consiliul a fost marcat de cooperarea dintre membri pentru exploatarea pașnică a resurselor naturale, în special a energiei. Un document de politică publicat în martie 2020 cerea „întărirea relațiilor de bună vecinătate cu statele arctice” în cooperarea economică, științifică, culturală și transfrontalieră. Și când Rusia a preluat președinția Consiliului (2021-2023), nimeni nu a obiectat.
Însă, pe 3 martie 2022, la zece zile după ce Rusia a invadat Ucraina, ceilalți șapte membri ai Consiliului Arctic au anunțat oprirea temporară a participării la toate reuniunile Consiliului.
Iar anul trecut, SUA au declarat că „decizia Moscovei de a-și invada vecinul, un stat independent și suveran, face ca menținerea cooperării să fie practic imposibilă pentru viitorul previzibil”. Cu alte cuvinte, SUA doresc acum funcționarea Consiliul fără Rusia.
La rândul ei Rusia și-a modificat strategia inițială pentru Arctica, prin care se cerea „întărirea relațiilor de bună vecinătate cu statele arctice” în cooperare economică, științifică, culturală și transfrontalieră.
Pe 21 februarie a acestui an, președintele rus Putin a decretat un amendament privind ștergerea tuturor referințelor anterioare la formatele de cooperare multilaterală, regională, cum ar fi Consiliul Arctic.
Documentul revizuit plasează acum interesele naționale ale țării în Arctica înaintea eforturilor de cooperare economică, științifică, tehnologică și culturală. Se precizează că orice cooperare care urmează să fie făcută acum se va face pe o bază bilaterală, de la țară la țară.
În mod semnificativ, schimbarea politicii sale arctice a fost făcută în aceeași săptămână în care Rusia a anunțat suspendarea tratatului START privind armele nucleare cu SUA.
Eforturile militare ale aliaților vin însă în contextul în care Rusia a obținut o victorie juridică în Arctica, cu implicații strategice serioase pentru țările regionale: Statele Unite, Canada, Norvegia și Danemarca.
După mai bine de 20 de ani de diplomație rusă extinsă și expediții cu spărgătoare de gheață, nave de cercetare și submarine sub gheața polară, Comisia ONU pentru limitarea platoului continental (CLCS) a emis „recomandări de aprobare” pentru majoritatea revendicărilor Moscovei asupra fundului mării din părțile centrale ale Oceanului Arctic.
Acum, Rusia va avea legal aproximativ 1,7 milioane de kilometri pătrați pe fundul mării arctice.
Zona sa economică exclusivă (ZEE) se întinde acum peste Polul Nord, până la ZEE ale Canadei și Groenlandei. Rusia revendică suprafețe și în mările de la nord de Strâmtoarea Bering și Alaska, în apropiere de linia dreaptă definită printr-un acord separat cu Statele Unite, care delimitează marea teritorială și platforma continentală între cele două țări.
Până acum, interesele strategice ale tuturor statelor din zona arctică – Rusia, Statele Unite, Danemarca, Canada și Norvegia – s-au concentrat pe „accesul și utilizarea coridoarelor de transport globale emergente, viitorul rețelelor de date prin cabluri submarine, oportunități preeminente de bazare pentru componentele terestre ale sistemelor satelitare utilizate atât în scopuri militare, cât și științifice, precum și pentru acces la (și potențial control asupra) resurselor arctice (vii și nevii).” Acum ies la suprafață și dimensiunile militare ale acestor interese.
Zonele de pe uscat din Canada, Rusia și SUA (Alaska) au fost deja explorate pentru hidrocarburi, ducând la descoperirea a peste 400 de zăcăminte de petrol și gaze la nord de Cercul Arctic.
Aproximativ 2,6 milioane de barili de combustibili fosili sunt pompați zilnic din Arctica rusă și canadiană. Până acum latentă, Norvegia a început, de asemenea, să exploreze și să producă minerale pe platforma continentală extinsă.
În plus, unele națiuni arctice au atras state non-artice (cum ar fi Rusia și China, Norvegia și Regatul Unit) să exploreze în comun petrol și gaze, metale rare și pescuit.
Rutele maritime alternative care leagă Indo-Pacificul de Europa prin această regiune prin evitarea Canalului Suez sunt, de asemenea, semnificative. În acest context, cea mai importantă se întâmplă să fie Ruta Mării Nordului (NSR).
Aceasta este o linie de transport de la Marea Kara până la Oceanul Pacific, care circulă în special de-a lungul coastei arctice rusești, de la strâmtoarea Kara Gates, între Marea Barents și Marea Kara, de-a lungul Siberiei, până la strâmtoarea Bering. Și are mai multe pasaje și rute alternative între insula Novaia Zemlya și strâmtoarea Bering.
Se așteaptă ca NSR să ofere Rusiei beneficii strategice și comerciale enorme. De exemplu, în comparație cu ruta Canalului Suez, transportul estimat prin NSR va reduce distanța dintre Shanghai și Rotterdam (cel mai mare port comercial al Europei din Țările de Jos) cu 22%, adică peste 5.000 km.
Potrivit unui studiu rusesc, 2020 a doborât încă un record în ceea ce privește temperaturile, iar calota glaciară arctică a scăzut de cinci până la șapte ori față de anii 1980. Ca urmare, aria acoperită cu gheață din Oceanul Arctic se micșorează cu mii de kilometri pătrați în fiecare an.
Acest lucru, la rândul său, a făcut NSR din ce în ce mai navigabil, cu o nevoie mai mică de spărgătoare de gheață, dintre care Rusia, de altfel, are cea mai mare flotă din lume. În orice caz, aproape toate navele comerciale de astăzi sunt bine echipate cu capacități de spargere a gheții, permițându-le să-și facă singuri călătoriile peste Ruta Mării Nordului.
Toate aceste activități ale Rusiei în regiunea arctică au stârnit îngrijorări serioase în rândul factorilor de decizie americani.
Într-o întâlnire recentă a Subcomisiei de credite pentru apărare, congresmanul Betty McCollum l-a convocat pe șeful Operațiilor navale, Mike Gilday, pentru a-l întreba despre nivelul de pregătire al Statelor Unite în această regiune strategică. Aceasta a remarcat că, în timp ce „Rusia are 40 de spărgătoare de gheață, inclusiv două cu propulsie nucleară”, SUA au un singur spărgător de gheață, greu operațional, USCGC Polar Star.
În afară de faptul că dețin cea mai mare flotă de spărgătoare de gheață din lume, bazele Rusiei din interiorul Cercului Arctic depășesc numărul NATO cu aproximativ o treime, potrivit Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS).
Sunt informații potrivit cărora, în proiectul de construcție a noii clase de spărgătoare de gheață “Lider”, Moscova intenționează echiparea navei cu două reactoare nucleare de tip RITM-400, astfel încât aceasta să aibă o putere totală de 120 MW, adică de două ori mai mult decât cele mai puternice spărgătoare de gheață din prezent.
În plus, Rusia a dezvăluit că noua strategie maritimă prevede protejarea apelor arctice „prin toate mijloacele”, inclusiv prin utilizarea sistemelor de rachete hipersonice, în timp ce avioanele rusești survolează în mod regulat regiunea.
Pregătirea americană împotriva oricărei situații de criză se bazează în prezent pe parteneriatul cu alte țări NATO. NATO desfășoară în zonă exerciții militare regulate.
„Formidable Shield” va implica 4.000 de militari în apele din apropierea insulei Andøya. Vor avea loc trageri reale de luptă împotriva țintelor aeriene care evoluează la viteze subsonice și supersonice, precum și a rachetelor balistice.
„Națiunile aliate și partenere ale NATO desfășoară cele mai avansate tehnologii și capabilități din lume, iar exercițiile cu trageri reale de luptă, cum este Formidable Shield, oferă un prilej ideal pentru a integra și a maturiza aceste capabilități în toate domeniile”, a declarat căpitanul Jon Lipps, expert în apărarea antiaeriană și antirachetă integrată, fost comandant al Sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.
Între timp, informațiile relevă că șapte nave de luptă rusești se află deja în regiune pentru a monitoriza activitățile NATO. Navele includ distrugătorul „Viceamiral Kulakov”, patru corvete, tancul petrolier „Kama” și fregata „Amiral Grigorovici”. De asemenea, aeronavele de patrulare maritimă Tu-142 efectuează misiuni de zbor pe direcția sud, spre Marea Nordului, de la baza aeriană rusă din Peninsula Kola.
În ceea ce îi privește pe americani, pe lângă participarea la exerciții în cadrul NATO, la sfârșitul lunii februarie 2023 Comandamentul Strategic al SUA a trimis unul dintre avioanele sale E-6B Mercury în Islanda.
Cunoscut în limbaj colocvial ca „avionul apocalipsei”, acesta este conceput pentru a servi drept centru de comandă și control pentru Marina SUA, permițând comunicații sigure cu submarinele nucleare. În caz de urgență, avionul poate fi folosit ca post de comandă pentru președintele SUA, care poate autoriza lansarea armelor nucleare. Avionul are o amprentă radar redusă și o anduranță considerabilă, astfel că afișarea sa în regiune este considerată un semnal clar pentru Kremlin.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cooperarea din ce în ce mai accentuată între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este un motiv de îngrijorare pentru țările NATO. Alianța încearcă să evite o confruntare directă, dar analiștii fac unele presupuneri cu privire la modul în care adversarii celei mai puternice alianțe militare, inclusiv Rusia, ar putea atrage NATO într-un conflict direct.
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Ucraina a primit un nou pachet extins de arme din Germania, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Kiev, informează Agerpres și DPA. Printre altele pachetul include tancuri Leopard 1A5, sisteme antiaeriene Gepard sau obuziere PzH 2000.
Avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen ale Forțelor Aeriene Regale Tailandeze au reușit o performanță excelentă în exercițiile comune cu avioanele Su-27 ale Forțelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului din China (PLAAF). Astfel, în cadrul unor simulări de dogfight (n.r. - lupte aeriene), tailandezii care pilotau avioane Gripen au reușit să „doboare” 41 de Su-27 și au fost „doborâți” de 9 ori.
Pierderile înregistrate în rândul militarilor nord-coreeni care participă de partea Federației Ruse la operațiile militare împotriva Ucrainei sunt estimate la aproximativ 1.100 de persoane, după cum a informat luni, 23 decembrie, agenția Renhap, citând surse sud-coreene.
Taiwanul, care a atins în august un buget record pentru apărare de 20,2 miliarde de dolari în contextul intensificării agresiunii chineze, a primit în această lună primul lot de 38 de tancuri americane M1A2T Abrams.
O analiză militară recentă susține utilitatea pe câmpul de luptă a unui avion de vânătoare stealth de generația a VI-a, după cum informează Breaking Defense. Cu toate acestea, decizia finală privind platforma Next Generation Air Dominance (NGAD) aparține acum administrației Trump. O analiză recentă a Forțelor Aeriene ale SUA susține dezvoltarea unui nou avion de luptă cu echipaj, de ultimă generație, relatează publicaţia Breaking Defense pe baza consultării mai multor surse oficiale americane. Acesta decizie ar fi o constatare care coincide cu o dezbatere de actualitate privind viitorul programului Next Generation Air Dominance (NGAD), în valoare de câteva miliarde de dolari.
„Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la summitul Nord-Sud găzduit de Finlanda în acest weekend. La summit au participat liderii Finlandei, Italiei, Greciei și Suediei, precum și conducerea politicii externe a UE. Subiectele summitului au fost apărarea UE, Ucraina și migrația, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Presa rusă a informat că, în ultimele zile, navele mari de desant Ivan Gren (Proiect 11711), Alexander Shabalin și Alexander Otrakovsky (Proiect 775) aparținând Flotei de Nord și Flotei din Marea Baltică au trecut prin Strâmtoarea Gibraltar și se îndreaptă spre portul sirian Tartus.
În fața reducerilor bugetare de după Războiul Rece, Forțele Aeriene ale SUA au continuat să investească în celebrul şi costisitorul avion de luptă F-22 Raptor, în parte din cauza unui motiv poate neașteptat: îngrijorările cu privire la apărarea aeriană siriană. Secretarul Forțelor Aeriene, Frank Kendall, a vorbit recent despre rolul pe care apărarea aeriană siriană la jucat în dezvoltarea proiectului militar care a dat naştere avionului F-22.
Un incident recent în care dronele ruseşti de tip FPV au atacat un tanc Abrams operat de forțele ucrainene în regiunea rusă Kursk evidențiază rezistenta tancului american, dar și ingeniozitatea echipajului, care a reușit să suporte multiple lovituri directe fără a suferi pierderi. Deși tancul a fost avariat, protecția tancului a permis echipajului să supraviețuiască, subliniind necesitatea modernizării echipamentelor de luptă pentru a contracara amenințările emergente precum dronele FPV.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Forumurile platformei de gaming War Thunder sunt în centrul unei alte controverse în urma scurgerii de documente clasificate legate de sistemele radar ale aeronavei Eurofighter Typhoon.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Drone explozive ucrainene au lovit un depozit de petrol situat lângă orașul Orel, Federația Rusă.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
