S-a ajuns astfel ca o mare parte din națiunea rusă și chiar dintre cetățenii altor țări impresionați de istoria glorioasă a Rusiei să își însușească mecanic și să promoveze astăzi o serie de sintagme care alimentează mândria, naționalismul și imperialismul ruse, precum, “Rusia este de neînvins”, “Rusia nu a pierdut niciun război” sau “Rusia se învecinează cu cine vrea ea”.
Nu neapărat pentru a demonta acest mit propagandistic sponsorizat puternic de Kremlin, ci mai degrabă pentru a arăta că lumea nu ar trebui să fie atât de surprinsă de rezultatele slabe ale campaniei militare ruse din Ucraina, în ultimul timp istoricii au readus în atenția opiniei publice mai multe situații din istoria militară a Rusiei, considerate unanim erori de strategie.
Ivan cel Groaznic (Ivan al IV-lea), părintele Imperiului Rus, lupta pentru extinderea statului la Marea Baltică prin ocuparea porturilor cheie din regiune. Rezistența pe care a întâmpinat-o în prima fază a fost cea opusă de o putere în declin, numită Confederația Livoniană (Letonia și Estonia de astăzi). Lucrurile au început destul de bine pentru Rusia, dar, odată pus în mișcare, războiul a atras și alte puteri de partea livonienilor.
Suedia, Danemarca și Polonia (Regatul Poloniei) au venit în ajutorul Livoniei și, după 25 de ani de război, Rusia nu numai că nu a obținut accesul pe care și l-a dorit la Marea Baltică, ci a trebuit să cedeze teritorii Suediei, Danemarcei și Poloniei pentru pace. Ivan cel Groaznic a murit în anul următor (1584).
Lista războaielor ruso-turce este lungă și, deși Rusia a câștigat mai multe decât Turcia, unele dintre cele pierdute demonstrează cât de hazardante sunt uneori ambițiile ruse în luptă.
În 1710, țarul Petru cel Mare a cucerit ceea ce Ivan al IV-lea nu a putut obține în luptele pentru ocuparea porturilor baltice. După ce a fost învins, regele suedez Karl al XII-lea a fugit în Imperiul Otoman, iar Petru le-a cerut turcilor să îl predea. Sultanul otoman (Ahmed al III-lea) urmărea să obțină controlul asupra Cetății Azov din Marea Neagră și, folosindu-l pe regele suedez ca pretext, a declarat război Rusiei pentru a-și atinge scopul.
Rusia a trimis o armată de 38.000 de luptători în Basarabia, unde armata sa a fost rapid înconjurată de 190.000 de soldați otomani. Petru cel Mare a participat la lupte și, pentru a nu fi ucis, a trebuit să cedeze întregul acces al Rusiei la Marea Neagră și să distrugă o flotă de sute de nave.
Alături de trupele ruse a participat la lupte și mica oștire moldoveană condusă de Dimitrie Cantemir.
În 1805, trecuseră aproximativ 100 de ani de când Rusia pierduse o bătălie majoră. Imperiul Rus s-a bucurat de o armată mare, rezistentă, cu unele dintre cele mai bune artilerii din Europa. Aristocrația rusă credea că armata sa era invincibilă. Apoi a venit Napoleon, care a demontat acest mit în mai puțin de nouă ore.
Francezii au fost depășiți numeric, dar forțele Coaliției antifranceze se pare că au fost afectate de prezența pe câmpul de luptă împăratului Francisc I și a țarului Alexandru I (bătălia avea să fie numită mai târziu Bătălia celor Trei Împărați), care puteau decide peste mareșali în timpul bătăliei. Napoleon a dovedit mai multă abilitate și, în timp scurt, a reușit să împărțit armata coaliției în două și să o determine să se retragă. Chiar și împărații coaliției au fost nevoiți să fugă de teamă să nu fie capturați de francezi.
Imperiul construit de Ivan cel Groaznic în 1547 a reprezentat o imagine de glorie de care Rusia a beneficiat sute de ani. Odată ce Primul Război Mondial a izbucnit pe continent, aliații Rusiei erau încrezători că Imperiul Rus este o forță formidabilă, dar războiul a scos la suprafață o mulțime de probleme care se accentuau în interiorul granițelor sale.
Imperiul Rus a fost un uriaș pe hârtie, dar când a fost vorba de a lupta efectiv într-un război, armata sa s-a prăbușit. Apoi imperiul însuși s-a prăbușit. Apoi a intrat într-o perioadă de ani de război civil care l-a detronat pe ultimul țar, a pus capăt sistemului imperial și a introdus un nou tip de guvernare: comunismul.
Căderea comunismului a reprezentat începutul unei ere de speranță în noua Federație Rusă. Fostele state sovietice și-au declarat independența, iar majoritatea au primit-o fără a fi nevoite să ducă un război. Însa nu toate republicile sovietice au fost atât de norocoase. În 1994, o mică republică din zona Caucazului, care fusese republică autonomă în perioada sovietică, a încercat să își declare independența față de Federația Rusă. Kremlinul nu a lăsat însă Cecenia să plece atât de ușor.
Timp de doi ani, aproape 100.000 de soldați ruși au luptat în Cecenia împotriva a aproximativ 7.500 de luptători separatiști. Ceea ce ar fi trebuit să fie o luptă ușor de câștigat din partea forțelor ruse a dezvăluit de fapt eșecurile sale militare. În cele din urmă, rușii au fost nevoiți să semneze un tratat de pace prin care Rusia să recunoască autonomia Ceceniei. Ulterior, în 1999-2000 a avut loc al doilea război cecen și situația s-a schimbat, regiunea trecând printr-o o criză umanitară de proporții.
Această scurtă exemplificare arată că, în pofida unei serii lungi de războaie câștigate de Rusia în ultimii 500 de ani, au existat destule situații în care deciziile militare luate s-au dovedit a fi erori extrem de mari, cu consecințe semnificative pentru propria națiune. Modul în care decurge în prezent invazia din Ucraina arată că Rusia se îndreaptă mai degrabă spre o astfel de situație, decât spre un succes al neoimperialismului rus promovat anacronic și brutal de către Kremlin.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie, fiind suspectată că a sabotat un cablu subacvatic de comunicații din Marea Baltică.
Există o probabilitate reală ca un atac neconvențional al Rusiei asupra NATO, cum ar fi sabotajul sau incendierea, să ducă la pierderi substanțiale, a precizat James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru inovare într-un interviu acordat Sky News.
Escadrila 37-a de rachete de apărare aeriană, parte a Brigăzii a 3-a de rachete de apărare aeriană din Varșovia, a atins gradul inițial de pregătire operațională (IOR) cu sistemul Wisla, cea mai recentă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot. Miercuri, ministrul apărării naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că a primit un raport care confirmă pregătirea inițială a sistemului Wisla și integrarea acestuia cu IBCS (Integrated Battle Command System).
Cea mai înaltă autoritate militară a NATO, Comitetul Militar, se va reuni la Bruxelles pe 15 și 16 ianuarie 2025. Summitul va reuni șefii Statelor Majore ale Apărării din țările membre ale NATO, alături de peste 20 de omologi din țările partenere.
În octombrie 2023, după o lungă perioadă de solicitari, forțele ucrainene au primit în cele din urmă de la Statele Unite rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS (Army TACtical Missile System) care puteau fi lansate de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS). Cu toate acestea, ei nu au fost autorizați să le utilizeze pentru a viza obiective militare aflate pe teritoriul Rusiei. Pentru Washington, scopul era de a evita orice „escaladare” cu Moscova.
„Nimeni nu ne va garanta securitatea, respectarea incontestabilă a încetării focului.” Arhitectul armatei, care în doar două luni a salvat Ucraina de la ocuparea totală de către Rusia oprind înaintarea triumfală a forțelor ruse către Kiev, generalul Viktor Mujenko, fostul șef al Statului Major General ucrainean în perioada 2014 – 2019, avertizează că o eventuală „înghețare” a frontului are foarte multe dezavantaje.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat raportul său anual intitulat Military and Security Developments Involving the People's Republic of China 2024. Această lucrare foarte așteptată oferă o analiză aprofundată a capacităților militare în creștere, a obiectivelor strategice și a politicilor de securitate ale Chinei, oferind o înțelegere crucială a dinamicii în evoluție a relațiilor SUA-China și a securității globale.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a generat noi provocări și atribuții pentru producătorii de armament, demonstrând eficiența utilizării unor tehnologii relativ ieftine pe câmpul de luptă. Acest lucru reiese dintr-o analiză a publicaţiei Defense One privind inovațiile tehnologice din domeniul apărării pentru 2024. Analiştii militari au atras atenția asupra dezvoltărilor ucrainene și americane utilizate și testate în război, inclusiv senzori acustici și rețele de smartphone-uri care sunt rezistente la războiul electronic rusesc.
Guvernul condus de conservatori din Finlanda a prezentat un plan amplu de creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 6,8 miliarde de dolari în 2025 la 11,5 miliarde de dolari până în 2032. Propunerea guvernului, care a obținut sprijinul majoritar al principalelor partide de opoziție din Eduskunta, parlamentul finlandez, ar repoziționa cheltuielile anuale ale Finlandei pentru apărare mai aproape de 3,3% din PIB, situându-le cu mult peste linia de 2% a NATO. Se preconizează că, în 2025, cheltuielile Finlandei pentru apărare vor ajunge la aproximativ 2,4% din PIB-ul țării.
Joi, 26 decembrie, autoritățile finlandeze au anunțat că au preluat controlul asupra unui petrolier care venea din Rusia. Nava este suspectată de ruperea unui cablu electric în Marea Baltică, precum și de defectarea a trei cabluri de comunicații între cele două țări, care a avut loc miercuri, 25 decembrie.
NATO trebuie să aibă în arsenalul său arme cu rază lungă de acțiune pentru a răspunde amenințării noii rachete balistice hipersonice Oreshnik a Rusiei. Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Transformare, a declarat într-un interviu pentru Defense News.
Industria de apărare din Polonia face senzație cu un nou proiect îndrăzneț. În timp ce țările NATO se întrec în a-și moderniza arsenalele în fața agresiunii rusești, Varșovia face un pas semnificativ înainte: dezvoltarea primei sale rachete balistice.
În al treilea an de invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina, multe persoane din țările occidentale și din instituțiile internaționale manifestă indiferență față de crimele de război rusești, inclusiv față de execuția prizonierilor ucraineni de către ruși. Această opinie a fost exprimată într-un interviu pentru Radio Liberty de generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa. Acesta s-a arătat nemulțumit de faptul că abordarea crimelor de război ale Rusiei împotriva Ucrainei nu primește suficientă atenție, în special în mass-media.
Potrivit unui comunicat de presă publicat de Saab la 23 decembrie 2024, compania a anunțat un contract cu Swedish Defence Materiel Administration (FMV) pentru modernizarea sistemului de rachete antinavă de coastă al țării. Contractul, evaluat la 70 de milioane de euro, urmărește să sporească capacitatea Suediei de a răspunde provocărilor de securitate în continuă evoluție din regiunea baltică, livrările urmând să înceapă în 2026.
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit probabil facilitatea de mentenanță a unui aerodrom militar rus, unde avioanele de luptă erau supuse unor reparații. În noaptea de 23 spre 24 decembrie, un grup de drone ucrainene a atacat un aerodrom militar rus din regiunea Rostov, situat la 5 km nord-vest de orașul Millerovo. Militarii ruşi dintr-o garnizoană din apropierea bazei Millerovo au publicat pe reţele de socializare imagini cu momentul în care se încearcă respingerea atacului ucrainean cu drone.
Petrolierele rusești reprezintă o amenințare la scară largă în ceea ce privește finanțarea războiului și în ceea ce privește daunele aduse mediului înconjurător, Vladimir Putin nu face nimic cu privire la urmările dezastrului rezultat în urma scufundării petrolierelor - cantităţi enorme de păcură ajunse în Marea Neagră, el este interesat doar de Oreshnik și alte nebunii, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cotidianul britanic The Economist a relatat, la 23 decembrie 2024, că Ucraina avansează în programul său de dezvoltare a rachetelor prin crearea unei versiuni mai mari și mai puternice a rachetei sale de croazieră Trembita, concepută pentru a atinge potențial Moscova. Această nouă evoluție subliniază concentrarea Ucrainei asupra consolidării capacităților sale militare cu soluții rentabile, de producție proprie, în contextul continuării conflictului cu Rusia.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Studiind fragmentele rachetei balistice rusești cu rază medie de acțiune Oreshnik, folosită pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, cercetătorii şi tehnicienii ucrainenii din domeniul apărării au descoperit că prezentarea acestei rachete de către Vladimir Putin ca fiind un fel de ,,proiect nouă'' nu este departe de adevăr.
„Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la summitul Nord-Sud găzduit de Finlanda în acest weekend. La summit au participat liderii Finlandei, Italiei, Greciei și Suediei, precum și conducerea politicii externe a UE. Subiectele summitului au fost apărarea UE, Ucraina și migrația, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat, la 18 decembrie 2024, raportul său anual privind evoluțiile militare și de securitate referitoare la China. Raportul oferă o prezentare detaliată a progreselor militare ale Chinei, cu un accent deosebit pe Forța de Rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLARF), unitate care a fost înființată în 2015 pentru a gestiona arsenalul de rachete terestre deținut de aceasta. Potrivit raportului, China are în prezent sub comanda PLARF un total de 3 100 de rachete balistice.
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
Preşedintele american Donald Trump a reafirmat joi, într-o intervenţie online la forumul economic mondial de la Davos, că doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a opri războiul în Ucraina, ţară despre care a spus că este pregătită să încheie un acord cu Rusia, fără a oferi însă vreun detaliu concret, consemnează agenţiile internaţionale de presă.
Armata rusă se pregătește pentru o mare bătălie prin care urmărește să preia controlul inimii Donbasului (ce cuprinde provinciile ucrainene Donețk și Lugansk), înainte de începerea negocierilor dintre președintele rus Vladimir Putin și noul președinte american Donald Trump, care a amenințat că ar putea impune noi sancțiuni Rusiei dacă nu încheie rapid un acord de pace cu Ucraina, scriu agențiile Agerpres și EFE.
Gigantul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 270 de milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA pentru a integra un sistem de senzori cu infraroșu defensivi de ultimă generație pe avionul F-22 Raptor.
Președintele polonez Andrzej Duda a declarat joi, 23 ianuarie, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, trebuie să fie obligat „să implore Ucraina și pe aliații ei să se așeze la masă și să discute”.
MGCS (Main Ground Combat System), cunoscut adesea sub numele de Eurotank, a fost amânat din nou. Noul tanc franco-german este destinat să înlocuiască tancurile Leopard și Leclerc. Proiectul se află de mult timp în faza incipientă și se pare că coloșii franco-germani din domeniul apărării Nexter, Thales, Krauss-Maffei Wegmann și Rheinmetall nu reușesc încă să ajungă la un acord cu privire la Eurotank. Neînțelegerile cu privire la anumite decizii tehnologice sunt bine cunoscute.
Compania lituaniană Western Baltic Engineering, în colaborare cu furnizorul danez de servicii de proiectare OSK Design, a dezvoltat conceptul unei nave de patrulare de ultimă generație destinată Lituaniei.
Asocierea formată din companiile Leviatan Design și Ubitech Construcții, parte a Leviatan Group, alături de Orange România, Petrodesign și parteneri subcontractori, au realizat proiectul de extindere și modernizare a infrastructurii aeriane de la Câmpia Turzii, după ce au finalizat în timp record lucrările aferente fazei I, cu 25% înainte de termenul planificat, reafirmând astfel accentul pus pe responsabilitate și performanță în cadrul proiectelor, dar mai cu seamă în cadrul acelor proiecte de importanță strategică, esențiale pentru viitorul României.
Potrivit rapoartelor, în noaptea de 20 ianuarie 2025, dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune ale forţelor armate ucrainene au distrus Uzina Kazan Aircraft Production Association (KAPO), care construiește bombardiere strategice Tu-22M3 și Tu-160. În prezent, datele din surse deschise verifică doar momentul atacului cu drone asupra acestei fabrici. Cu toate acestea, numai acest fapt face ca o anchetă asupra producției actuale de bombardiere rusești Tu-22M3 și Tu-160 să fie esențială, deoarece faptele prezintă o imagine destul de contradictorie.
Marina britanică a monitorizat o presupusă navă de spionaj rusească denumită Yantar, care a navigat luni prin apele Marii Britanii, a declarat miercuri (22.01.2025) secretarul apărării, John Healey, în parlament. Potrivit acestuia, nava avea ca scop colectarea de informații și cartografierea infrastructurii subacvatice critice a Marii Britanii. Agenția de presă slovacă TASR a anunțat acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Talibanii nu vor returna niciunul dintre echipamentele militare lăsate în urmă de trupele americane în timp ce au părăsit Afganistanul în 2021, deoarece relațiile dintre Kabul și administrația Donald Trump încep într-o notă dură, după cum a declarat o sursă implicată în această problemă.
Germania a desemnat companiile europene de apărare Airbus și HENSOLDT pentru a-și moderniza centrul de război electronic (EW) pentru sistemele de arme aeropurtate, ca răspuns la amenințările regionale în creștere. În cadrul acordului, cele două companii vor furniza actualizări software și hardware esențiale pentru a se asigura că armata germană dispune de capacități EW „specifice misiunii”.
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Rusia și ''alte țări participante'' că va impune tarife, taxe vamale și sancțiuni asupra tuturor produselor vândute de ele Statelor Unite dacă nu se ajunge în curând la un acord privind încheierea războiului din Ucraina, informează Agerpres, AFP și Reuters. Analiștii economici atrag însă atenția că exporturile Rusiei către SUA sunt însă la un nivel minim istoric în ultimii 30 de ani, motiv pentru care impactul acestor sancțiuni e pus sub semnul întrebării.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.
Mali intenționează să aibă propria sa industrie de apărare până la sfârșitul anului 2025, construind fabrici pentru asamblarea de arme și vehicule și fabricarea de muniții și explozibili, a anunțat generalul Assimi Goita, președinte de tranziție și șeful juntei militare care a ajuns la putere odată cu lovitura de stat din 2021, cu ocazia sărbătoririi a 64 de ani de existență a Forțelor Armate Maliene (Fama).
Grupului de Luptă al NATO în România a avut ceremonia de schimbare a comenzii în cursul zilei de marți, 21 ianuarie.
Kallas spune că președintele american Trump are dreptate când spune că statele membre ale UE nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
