Cu prilejul vizitei oficiale efectuate în Republica Franceză, Președintele Iohannis a purtat marți, convorbiri oficiale cu Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron, la Palatul Élysée, arată un comunicat al Administraţiei prezidenţiale.
Cei doi preşedinţi au discutat despre relaţia bilaterală dintre România şi Franţa, agenda europeană, în contextul pregătirilor pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, respectiv agenda internaţională şi de securitate.
În cadrul întâlnirii, şeful statului a subliniat semnificaţia deosebită a întâlnirii cu omologul său francez, atât pentru România, cât şi pentru relaţia bilaterală, 2018 fiind anul în care românii sărbătoresc Centenarul Marii Uniri, un moment fondator din istoria naţională, celebrat prin organizarea, împreună cu Franţa, a Sezonului franco-român, respectiv prin marcarea a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări.
În acest context, preşedintele Iohannis a menţionat faptul că Sezonul cultural România - Franţa este un proiect unic, cu peste 400 de evenimente culturale, care "arată elocvent faptul că cele două ţări sunt parteneri privilegiaţi, uniţi prin legături istorice, culturale şi lingvistice puternice, nefiind doar despre trecut, ci orientat mai ales spre viitorul european comun".
Cei doi preşedinţi au apreciat cooperarea foarte bună în diverse domenii, inclusiv în cel economic, şeful statului român apreciind rezultatele înregistrate pe plan comercial, cu schimburi de peste 8 miliarde de euro anul trecut.
Preşedintele Iohannis a încurajat mai multe investiţii franceze în ţara noastră şi valorificarea mai bună a potenţialului de creştere a schimburilor.
Un alt subiect de discuţie a fost cooperarea în materie de apărare, industrie, educaţie şi ştiinţă, fiind evocat proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) şi necesitatea impulsionării sale pe anumite segmente.
,,A avut loc şi un schimb substanţial de opinii asupra unor dosare europene prioritare, în care a fost reconfirmată convergenţa poziţiilor, în perspectiva unor momente-cheie la nivel european: preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, alegerile europarlamentare şi Summitul informal de la Sibiu privind viitorul UE. În acest cadru, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat rolul pe care îl poate juca intensificarea interacţiunilor în format trilateral România - Franţa - Germania cu privire la abordarea temelor europene prioritare, reiterând dorinţa României de racordare la nucleul dur al Uniunii", arată Administraţia Prezidenţială.
Cei doi preşedinţi au abordat şi teme precum dezvoltarea dimensiunii apărării la nivelul Uniunii Europene, căreia ambele state îi acordă o importanţă deosebită, precum şi dosarul migraţiei, cu mize foarte mari la nivel european, preşedintele Klaus Iohannis arătând că, pe perioada preşedinţiei Consiliului UE, România se va implica cu deschidere pentru a stimula găsirea unor soluţii acceptabile pentru statele membre. De asemenea, au fost discutate aspecte care ţin de consolidarea pieţei unice europene în contextul internaţional actual, precum şi despre aderarea României la spaţiul Schengen, care rămâne prioritară pentru ţara noastră.
,,În conexiune cu climatul politic european care premerge alegerilor pentru Parlamentul European, cei doi preşedinţi au pledat ferm împotriva populismului şi oportunismului politic, care constituie în prezent provocări importante la adresa viitorului Europei", precizează Administraţia Prezidenţială.
În ceea ce priveşte agenda regională, preşedintele Iohannis a reliefat importanţa pe care România o acordă vecinătăţii estice şi parcursului european al Republicii Moldova. În acest sens, Iohannis a evidenţiat necesitatea menţinerii angajamentului Uniunii şi al statelor membre în continuarea stimulării procesului de reformă în spirit european.
,,Preşedintele României a subliniat, totodată, ataşamentul pe care ţara noastră îl are faţă de politica de extindere şi faţă de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, în contextul preşedinţiei Consiliului UE exercitate de către România", menţionează Administraţia Prezidenţială.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a abordat procesul de aderare a ţării noastre la OCDE, fiind reiterat sprijinul Franţei în acest scop.
La începutul întrevederii, cei doi preşedinţi au semnat Declaraţia politică dintre România şi Franţa, care evidenţiază dorinţa de continuare a eforturilor pentru aprofundarea legăturilor deja tradiţionale dintre cele două ţări şi oferirea unui nou impuls colaborării viitoare.
Declaraţia politică va fi urmată de o Foaie de parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic, care va pune în practică liniile de acţiune la nivel bilateral, european şi internaţional agreate în document. Cei doi preşedinţi au decis impulsionarea eforturilor pentru finalizarea cât mai rapidă a acestei Foi de Parcurs.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Militanții islamiști, care au ocupat zone din ce în ce mai mari în Siria în ultimele zile, au capturat și două baze aeriene ale armatei siriene echipate cu arme rusești.
Tribunale din Georgia au ordonat vineri arestarea a doi lideri ai opoziţiei din această ţară din Caucaz, pe fondul represiunii împotriva grupărilor proeuropene care au sprijinit protestele împotriva amânării de către guvern a negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, relatează Agerpres și Reuters.
Declarația Președintelui României.
Iranul a crescut "dramatic" cantitatea de uraniu îmbogăţit la pragul de 60%, apropiat de cel de 90% necesar pentru a fabrica o bombă atomică, pe care este capabil să îl producă, a declarat vineri şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, într-un interviu acordat Reuters și citat de Agerpres.
Suntem îngrijorați de indicațiile tot mai mari ale operațiunii coordonate de influență străină online care vizează alegerile în desfășurare în România, în special pe TikTok.
Curtea Constituțională a României a decis, într-o ședință de urgență, fără precedent, anularea alegerilor prezidențiale din România, arată surse DCNews.
Iranul a declarat vineri că a efectuat o lansare spațială de succes cu cea mai grea încărcătură utilă de până acum, în cel mai recent program al său despre care Occidentul spune că îmbunătățește programul de rachete balistice al Teheranului.
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken l-a acuzat joi pe omologul său rus Serghei Lavrov de propagarea unui "tsunami de dezinformare".
În urmă cu o săptămână, șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Valery Gherasimov, a vorbit la telefon cu omologul său american, Charles Brown, care este șeful Comitetului Întrunit al șefilor de state majore din Forțele Armate ale SUA. The New York Times (NYT) a relatat despre conversație, pe care a numit-o una extrem de neobișnuită, deoarece Gherasimov a vorbit ultima dată la telefon cu colegul său american, Mark Milley, în octombrie 2022.
La Tbilisi, mii de oameni au ieșit pentru a șasea zi consecutiv pentru a protesta împotriva respingerii de către guvern a integrării europene.
Adevăratele schimbări dramatice pentru georgieni au început în primăvara acestui an, când în Georgia a fost adoptată așa-numita lege a agenților străini, care vizează mass-media și ONG-urile care au finanțare străină.
Dar adevăratele, adevăratele schimbări pentru georgieni au fost în 2018. Atunci, actualul guvern care se declară pro-european a consacrat în Constituție obiectivul aderării la UE, dar a eliminat toate puterile președintelui. Acum, Rusia culege roadele politicii abile de infiltrare a instituțiilor georgiene.
Armenia sugerează că a rupt definitiv legăturile cu OTSC, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia.
Forțele aeriene norvegiene, britanice și americane au desfășurat pe 3 decembrie un exercițiu aerian comun de tipul F2T2 (find, fix, tracking and target - găsire, fixare, urmărire și țintire) cu avioane de generația a cincea.
În timpul discursului de joi al ministrului rus de externe Serghei Lavrov la întâlnirea miniștrilor de externe ai OSCE, miniștrii Cehiei, Poloniei, Ucrainei, Estoniei și Letoniei au părăsit sala. Delegația lituaniană a părăsit întâlnirea înainte ca Lavrov să-și înceapă discursul.
Beijingul sancționează companii americane din industria de apărare.
Măsura e mai mult simbolică întrucât colaborarea dintre cele două state pe acest palier este aproape inexistentă. Singura relație dintre cele două industrii militare este una în care China fură tehnologie americană. ”Ăștia fură totul”, explica pentru DefenseRomania și Excelența Sa, ambasadorul Adrian Zuckerman, referindu-se la metodele folosite de China.
Adunarea Naţională a Franţei (Camera inferioară a parlamentului francez) a votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar al premierului Michel Barnier. Președintele Emmanuel Macron trebuie să caute acum un nou premier.
Războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei se transformă într-o amenințare pentru țările occidentale prin Coreea de Nord.
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
Consilierii președintelui ales al SUA, Donald Trump, propun planuri pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care includ cedarea unor părți din teritoriu Rusiei și încetarea posibilității de aderare a Ucrainei la NATO, potrivit unei analize Reuters.
O navă rusă a tras o rachetă de semnalizare asupra unui elicopter al armatei germane în Marea Baltică, relatează ziarul german Bild.
Excelența Sa Adrian Zuckerman vine, miercuri, 4 decembrie, de la ora 14:00, LIVE la DCNews, DCNewsTV și DefenseRomânia, ca invitat al analistului politic Bogdan Chirieac.
O Românie modernă, independentă și sigură este posibilă doar dacă rămânem cu fața către Vest. Acțiunile Rusiei nu lasă loc de dubii - Moscova clamează pacea și atacă state precum Georgia și Ucraina, inventând pretexte demne de Germania anilor 30. Singura pavăză credibilă rămâne Alianța Nord Atlantică.
Toți cei care strigă acum că ”NATO ne bagă în război” trebuie să se uite că, până una-alta, prietenia cu Rusia te bagă în război (a se vedea exemplul Coreei de Nord care își dovedește loialitatea față de Rusia, trimițănd militari să lupte împotriva Ucrainei).
Evaluările occidentale spun că moneda rusă e grav afectată de efortul de război, dar la Kremlin auzim o perspectivă complet diferită.
Potrivit lui Yoon Suk Yeol, măsura este esenţială pentru apărarea ordinii constituţionale a ţării.
Demonstraţiile masive din Georgia sunt rezultatul unei fraude electorale masive, urmată de o încercare a celor de la guvernare de a folosi aceste alegeri falsificate pentru a deturna atenţia de la Uniunea Europeană, a scris marţi pe X preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, făcând o paralelă cu situaţia din România, unde au avut loc cele mai recente alegeri din regiune, precum şi cu cele din Republica Moldova.
Miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc la sediul NATO de la Bruxelles marți și miercuri (3-4 decembrie 2024). La reuniune va participa și ministrul român de externe, Luminița Odobescu.
Dacă decizia se va concretiza, Berlinul va avea la dispoziție în total șase submarine.
Curtea Constituțională respinge solicitarea de anulare a primului tur de scrutin.
SUA va impune noi restricții asupra exporturilor către 140 de companii chineze, inclusiv companii producătoare de echipamente folosite la realizarea cipurilor avansate. Măsura vizează limitarea avântului Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu aplicabilitate militară.
Primele rezultate exit-poll pentru alegerile parlamentare 2024.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski admite că Ucraina ar putea suspenda eforturile de a recupera teritoriile ocupate de Rusia, dar dorește asistență militară și garanţii de securitate din partea NATO.
Liderul de la Kiev ar fi de acord cu o soluție în care întreaga Ucraină ar intra în NATO, dar articolul 5 să se aplice doar teritoriului controlat de Kiev, fără teritoriile aflate momentan sub controlul Moscovei.
Escadrila 37-a de rachete de apărare aeriană, parte a Brigăzii a 3-a de rachete de apărare aeriană din Varșovia, a atins gradul inițial de pregătire operațională (IOR) cu sistemul Wisla, cea mai recentă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot. Miercuri, ministrul apărării naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că a primit un raport care confirmă pregătirea inițială a sistemului Wisla și integrarea acestuia cu IBCS (Integrated Battle Command System).
Există o probabilitate reală ca un atac neconvențional al Rusiei asupra NATO, cum ar fi sabotajul sau incendierea, să ducă la pierderi substanțiale, a precizat James Appathurai, adjunctul secretarului general adjunct al NATO pentru inovare într-un interviu acordat Sky News.
Germania ar putea lua în considerare participarea la o misiune de menținere a păcii în Ucraina numai cu acordul Rusiei, a declarat Friedrich Merz, candidatul la funcția de cancelar al alianței CDU/CSU, pe 28 decembrie, potrivit Die Zeit. Declaraţiile sale au fost făcute în contextul publicării unor informaţii conform cărora Regatul Unit și Franța discută despre trimiterea de trupe pentru a monitoriza o încetare a focului în Ucraina, propuneri similare fiind presupuse a fi incluse în planul de pace al președintelui ales al SUA, Donald Trump.
Cea mai înaltă autoritate militară a NATO, Comitetul Militar, se va reuni la Bruxelles pe 15 și 16 ianuarie 2025. Summitul va reuni șefii Statelor Majore ale Apărării din țările membre ale NATO, alături de peste 20 de omologi din țările partenere.
În octombrie 2023, după o lungă perioadă de solicitari, forțele ucrainene au primit în cele din urmă de la Statele Unite rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS (Army TACtical Missile System) care puteau fi lansate de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS). Cu toate acestea, ei nu au fost autorizați să le utilizeze pentru a viza obiective militare aflate pe teritoriul Rusiei. Pentru Washington, scopul era de a evita orice „escaladare” cu Moscova.
Marea Britanie oferă Ucrainei 4,5 milioane de lire sterline (aproximativ 5,4 milioane în euro) pentru a ajuta la rezolvarea crimelor de război comise de forțele ruse în timpul invaziei.
După cum a relatat Military Observer pe 26 decembrie 2024, rapoartele care vin din Rusia sugerează că un tanc american M1A1 Abrams, capturat în timpul conflictului din Ucraina, a fost transportat către oraşul Nijni Tagil. Aici se afla uzina Uralvagonzavod, principala unitate de producție de vehicule blindate pentru armata rusă. Tancul Abrams se alătură unui tanc german Leopard 2A6, capturat anterior în timpul conflictului și livrat la aceeași unitate. Ambele tancuri sunt supuse unei examinări tehnice de către inginerii ruși.
Pe 27 decembrie 2024, un material video publicat pe rețelele sociale a arătat că sistemul THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) al armatei SUA a interceptat cu succes o rachetă balistică lansată de forțele Houthi din Yemen, care avea ca țintă Israelul. Acesta este primul caz operațional în care sistemul THAAD a fost utilizat pe teritoriul israelian, subliniind colaborarea în creștere între Statele Unite și Israel în domeniul apărării împotriva rachetelor.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat raportul său anual intitulat Military and Security Developments Involving the People's Republic of China 2024. Această lucrare foarte așteptată oferă o analiză aprofundată a capacităților militare în creștere, a obiectivelor strategice și a politicilor de securitate ale Chinei, oferind o înțelegere crucială a dinamicii în evoluție a relațiilor SUA-China și a securității globale.
Guvernul Italiei a dat vineri undă verde producătorului turc de drone Baykar să cumpere Piaggio Aerospace, firma aflată din 2018 sub administrarea specială a statului italian, un proces echivalent cu protecția împotriva falimentului, din cauza dificultăților financiare.
„Nimeni nu ne va garanta securitatea, respectarea incontestabilă a încetării focului.” Arhitectul armatei, care în doar două luni a salvat Ucraina de la ocuparea totală de către Rusia oprind înaintarea triumfală a forțelor ruse către Kiev, generalul Viktor Mujenko, fostul șef al Statului Major General ucrainean în perioada 2014 – 2019, avertizează că o eventuală „înghețare” a frontului are foarte multe dezavantaje.
Forțele ucrainene au atacat cu succes depozitul de drone explozive „Shahed” din regiunea ruseacă Oryol. Statul Major General (SMG) ucrainean și canalul ASTRA de Telegram au transmis, pe 28 decembrie, primele informații pe acest subiect.
În urmă cu câteva zile, Atena a convenit asupra livrării forțelor armate ucrainene a 24 de rachete antiaeriene Sea Sparrow. Acestea sunt rachete care există atât în arsenalul Marinei, cât și al Forțelor Aeriene, și au fost deja considerate inutile din punct de vedere operațional la nivel militar, potrivit unui articol din 27 decembrie al publicației elene Kathimerini.
Înainte de Anul Nou, în Rusia a devenit foarte mediatizat un videoclip în care sistemele rusești de apărare antiaeriană doboară cu o rachetă sania lui Moș Crăciun deasupra Kremlinului.
În cadrul unui interviu acordat jurnalistei Galina Ostapovets în studioul canalului de televiziune Noviny.LIVE, purtătorul de cuvânt al Direcției principale de informații (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării, Andrei Yusov, a declarat, pe 27.12.2024, că Rusia dispune în prezent de o rezervă de aproximativ 1.400 de rachete.
Pe 26 decembrie 2024, Arabia Saudită a început negocieri cu Turcia pentru achiziționarea a 100 de avioane de vânătoare de generația a V-a Kaan. Discuțiile au avut loc în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Istanbul, organizată de președintele industriei de apărare din Turcia, Haluk Gorgun, împreună cu vice-ministrul apărării saudit, Khaled bin Hussein Al-Biyari, și comandantul forțelor aeriene, Turki bin Bandar Al Saud. Negocierile s-au axat pe posibilitățile de achiziție a aeronavelor, oportunitățile de producție comună și acordurile de transfer de tehnologie, livrările fiind anticipate pentru inceputul anului 2030.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie în legătură cu defectarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică, transporta echipamente care puteau fi folosite pentru a spiona avioane și navele NATO. Informația a fost publicată de ziarul britanic Lloyd's List, pe 27 decembrie.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a generat noi provocări și atribuții pentru producătorii de armament, demonstrând eficiența utilizării unor tehnologii relativ ieftine pe câmpul de luptă. Acest lucru reiese dintr-o analiză a publicaţiei Defense One privind inovațiile tehnologice din domeniul apărării pentru 2024. Analiştii militari au atras atenția asupra dezvoltărilor ucrainene și americane utilizate și testate în război, inclusiv senzori acustici și rețele de smartphone-uri care sunt rezistente la războiul electronic rusesc.
Racheta ASN4G (Air-Sol Nucléaire de 4ème Génération), care va deveni operațională până în 2035, este dezvoltată pentru a îmbunătăți capacitatea Franței de a menține o descurajare credibilă în fața schimbărilor geopolitice și tehnologice. Acest sistem hipersonic, lansat din aer, este în prezent în dezvoltare de către compania MBDA Franța, cu sprijinul ONERA, și are rolul de a înlocui racheta ASMPA (Air-Sol Moyenne Portée Amélioré) în cadrul strategiei de descurajare nucleară a Franței.
Guvernul condus de conservatori din Finlanda a prezentat un plan amplu de creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 6,8 miliarde de dolari în 2025 la 11,5 miliarde de dolari până în 2032. Propunerea guvernului, care a obținut sprijinul majoritar al principalelor partide de opoziție din Eduskunta, parlamentul finlandez, ar repoziționa cheltuielile anuale ale Finlandei pentru apărare mai aproape de 3,3% din PIB, situându-le cu mult peste linia de 2% a NATO. Se preconizează că, în 2025, cheltuielile Finlandei pentru apărare vor ajunge la aproximativ 2,4% din PIB-ul țării.
Ucraina a primit deja avioane de luptă F-16 Fighting Falcon de producție americană pe care le utilizează intens, în special în operațiuni de apărare, în care F-urile americane sunt folosite pentru a intercepta rachetele lansate intens de ocupantul rus. Însă pe lângă F-16 ucrainenii vor primi un nou tip de avion occidental.
Serviciul național de informații din Coreea de Sud confirmă că Forțele armate ucrainene au capturat pentru prima dată un soldat din Republica Populară Democrată Coreeană care a luptat de partea Rusiei, a relatat agenția Yonhap.
Forțele Aeriene Turce vor primi primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 operațional de la Turkish Aerospace Industries (TAI), ceea ce reprezintă o etapă importantă în eforturile Turciei de a dezvolta sisteme aeriene fără pilot autohtone. Livrarea, anunțată pe contul de X al Turkish Century la 26 decembrie 2024, reprezintă un pas esențial în modernizarea capacităților militare ale armatei turce, după succesul modelelor anterioare din seria Anka. Anka-3 este proiectat să fie o platformă aeriană performantă, capabilă să îndeplinească diverse misiuni, de la recunoaștere și supraveghere la atacuri de precizie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.12.2024, submarinul nuclear Arkhanghelsk (Proiect 855M, clasa Yasen-M), echipat cu rachete de croazieră, a fost introdus în dotarea Forțelor Navale.
La 24 decembrie 2024, Ministerul israelian al Apărării a anunțat extinderea programului său de achiziții de interceptoare Arrow 3 printr-un contract cu Israel Aerospace Industries (IAI). Acordul, semnat de generalul-maior (rez.) Eyal Zamir, directorul general al ministerului, vizează abordarea amenințărilor în creștere cu rachete, în special din partea mișcării Houthi din Yemen, prin refacerea și extinderea stocurilor existente de sisteme Arrow 3. Evenimentele recente, cum ar fi lansările de rachete care au vizat Eilat și Gush Dan, au subliniat utilizarea operațională a sistemului.
Apărarea aeriană rusă a doborât avionul Azerbaijan Airlines care s-a prăbuşit în Kazahstan, omorând 38 de persoane, au declarat pentru Reuters patru surse aflate la curent cu concluziile preliminare ale anchetei Azerbaidjanului asupra dezastrului.
NATO trebuie să aibă în arsenalul său arme cu rază lungă de acțiune pentru a răspunde amenințării noii rachete balistice hipersonice Oreshnik a Rusiei. Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Transformare, a declarat într-un interviu pentru Defense News.
Germania a anunțat livrarea a încă 15 tancuri Leopard 1A5DK către Forțele Armate Ucrainene. Aceste tancuri, provin din stocul de rezervă al armatei daneze, aduc numărul total de tancuri Leopard 1A5 livrate Ucrainei la 103, inclusiv ultimul lot. Livrarea a fost confirmată de Ministerul german al Apărării, care a fost un partener-cheie în efortul de a furniza Ucrainei vehicule blindate modernizate pentru a contribui la apărarea sa împotriva invaziei ruse.
Joi, 26 decembrie, autoritățile finlandeze au anunțat că au preluat controlul asupra unui petrolier care venea din Rusia. Nava este suspectată de ruperea unui cablu electric în Marea Baltică, precum și de defectarea a trei cabluri de comunicații între cele două țări, care a avut loc miercuri, 25 decembrie.
Ucraina a anunțat în ziua Crăciunului, pe 25 decembrie 2024, că o rachetă rusă ar fi intrat preț de două minute în spațiul aerian al României, trecând totodată aproximativ 140 kilometri deasupra R. Moldova, înainte să lovească în Ucraina infrastructură energetică critică, în Cernăuți.
Industria de apărare din Polonia face senzație cu un nou proiect îndrăzneț. În timp ce țările NATO se întrec în a-și moderniza arsenalele în fața agresiunii rusești, Varșovia face un pas semnificativ înainte: dezvoltarea primei sale rachete balistice.
Sistemul de supraveghere radar al Armatei României a detectat joi, 26 decembrie, la ora 21.04, într-o zonă aflată la aproximativ 15 km est de localitatea Chilia Veche, județul Tulcea, un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni, care se deplasa pe un traseu către spațiul aerian național.
