Ion Iliescu a murit la 95 de ani. Era internat din 9 iunie în Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”.
Informația privid decesul lui Ion Iliescu a fost confirmată oficial.
Deși la 18 februarie 2004, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat în unanimitate proiectul de lege privind aderarea României la NATO sub președinția lui Ion Iliescu, care a promulgat, la 1 martie 2004, Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, acesta rămâne în istorie ca un personaj controversat, cu precădere în contextul Revoluției, dar mai ales al Mineriadelor.
Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al FSN între 22 decembrie 1989 - 1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992 - 1996 și 2000 - 2004.
Fostul președinte a fost trimis în judecată de două ori în dosarul 'Revoluției' și tot de atâtea ori dosarul a fost întors de instanțe la Parchetul Militar pentru refacerea anchetelor.
Ion Iliescu era inculpat și în Dosarul Mineriadei.
Ion Iliescu a mai fost trimis în judecată în acest dosar alături de ceilalți inculpați în anul 2017, însă instanțele au dispus restituirea cazului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.
-----
Dosarul Mineriadei. Conform unui comunicat al Parchetului General, în luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Virgil Măgureanu - directorul SRI, Adrian Sârbu - consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.
Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluția din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.
În acest context, spun procurorii, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naționale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potențială opoziție, în special studenți, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.
Procurorii acuză că începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.
Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte: moartea prin împușcare a 4 persoane; violul a două persoane; vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.311 persoane; persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1.211 persoane.
Punerea în aplicare a acțiunii represive s-a realizat în dimineața zilei de 13 iunie 1990, când peste două sute de persoane au fost ridicate și transportate în Unitatea Militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reținute până în după-amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Concomitent, s-a pătruns în forță, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziționate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violență.
Conform hotărârii luate de către președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, prim-ministru, viceprim-ministrul, conducători ai instituțiilor de forță, precum și de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naționale, în Piața Universității au fost aduși muncitori de la Întreprinderea de Mașini Grele București, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piața Universității împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanților.
Acțiunile întreprinse de autoritățile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanților, astfel că au fost incendiate sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române și Serviciului Român de Informații. S-a făcut uz de armă cu muniție de război de către forțele de ordine, în aceste împrejurări fiind împușcate mortal 4 persoane.
Represiunea autorităților a continuat, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe județe ale țării, care deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii.
În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ.
De asemenea, minerii au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității.
Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în Unitatea Militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 22 iunie 1990.
Cazarea civililor aduși de pe străzile Bucureștiului s-a realizat în condiții total improprii, în garaje, atât bărbați cât și femei, minori și bătrâni. În permanență, aceste persoane s-au aflat sub pază militară, inclusiv atunci când trebuiau să meargă la toaletă. Pe durata acestei perioade, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, nu au primit asistență medicală adecvată și au fost supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.
O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile de orice fel pentru a susține candidați proruși. Această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au decis în cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, că formațiunea condusă de fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, nu poate participa în actualele alegeri parlamentare.
Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.
Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.
Cetățenilor Republicii Polone care se află pe teritoriul Republicii Belarus li se recomandă să îl părăsească prin mijloacele comerciale și private disponibile, scrie presa poloneză.
Acest anunț a fost făcut în ziua redeschiderii frontierei polono-belaruse, care a fost redeschisă traficului pe 25 septembrie, după ce a fost închisă timp de aproape două săptămâni. Cu toate acestea, reprezentanți ai guvernului polonez, inclusiv prim-ministrul Donald Tusk , au avertizat că frontiera ar putea fi închisă din nou dacă situația se înrăutățește.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat joi cu privire la amenințarea tot mai mare reprezentată de activitățile spațiale rusești, invocând îngrijorări legate de doi sateliți ruși care urmăresc sateliții Intelsat utilizați de forțele germane și de alte organizații.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat o reuniune de urgență cu sute de generali și amirali americani, invitându-i să se reunească săptămâna viitoare la o bază a U.S. Marine Corps din Virginia. Anunțul a stârnit confuzie după ce administrația Trump a demis o serie de înalți oficiali în acest an.
Drone de atac în Polonia, avioane MiG-31 încalcând spațiul aerian al Estoniei, drone de supraveghere deasupra aeroporturilor din Copenhaga și Oslo: intruziunile pe teritoriul țărilor membre NATO s-au înmulțit în ultimele două săptămâni, punând întrebarea despre atitudinea de adoptat. Inclusiv în ceea ce privește posibila doborâre a avioanelor ruse care violează spațiul aerian aliat.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susţinut joi declaraţiile făcute săptămâna aceasta de preşedintele american Donald Trump, potrivit căruia ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice ar trebui să doboare dronele şi avioanele ruseşti dacă acestea intră în spaţiul lor aerian, dacă o astfel de măsură este necesară, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a avut pe ordinea de zi securitatea spațiului aerian național, s-a încheiat.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în data de 28 septembrie au o miză geopolitică foarte mare. Dacă alegerile vor fi câștigate de către proeuropenii din Partidul Acțiune și Solidaritate atunci va însemna continuarea parcursului european. Pentru Rusia va în însemna pierderea cu adevărat a Transnistriei.
Avioane de vânătoare rusești MiG-29 au ajuns în Iran ca parte a unui plan pe termen scurt de consolidare a forțelor aeriene, urmând ca avioane Sukhoi Su-35 mai avansate să urmeze treptat, a declarat marți un parlamentar iranian.
Horațiu Potra a fost reținut în Dubai.
Într-o escaladare fără precedent a conflictului, campania Ucrainei împotriva infrastructurii energetice rusești a început să-și arate efectele devastatoare. Loviturile cu drone asupra rafinăriilor de petrol, o sursă vitală de venit pentru Moscova, au redus capacitatea de rafinare și au provocat o criză internă, afectând direct economia și calmul social. Războiul s-a mutat acum în interiorul Rusiei, iar consecințele sunt tot mai greu de ascuns de propaganda Kremlinului.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Preşedintele american Donald Trump a cerut marţi, în discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, ca ţările europene să înceteze să mai cumpere gaze şi petrol din Rusia, el sperând că l-ar putea forţa astfel pe preşedintele rus Vladimir Putin să înceteze războiul în Ucraina, relatează Agerpres.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Cât de mult se ajută reciproc rusia și Coreea de Nord e greu de estimat. Spre exemplu, Armata sud-coreeană are informații conform cărora rusia ar fi putut furniza Coreei de Nord componente cheie pentru construirea de submarine cu propulsie nucleară.
Chiar și așa, Phenianul e încă ”pe minus” în relația sa cu federația rusă.
În ciuda apelului președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a înceta importurile de gaze și petrol din Rusia, Ungaria nu are nicio intenție să renunțe la resursele rusești.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a numit posibilitatea de a obține aceste resurse din altă parte un „vis frumos”.
Guvernul norvegian a raportat marți că Rusia a încălcat spațiul aerian norvegian de trei ori în 2025, adăugând că nu se știe dacă acest lucru a fost intenționat sau rezultatul unor erori de navigație.
Peste câteva zile, Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni pentru a analiza amenințările la adresa României. Este, fără exagerare, unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a acestei instituții.
Redăm, mai jos editorialul pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
China "devine foarte ostilă", a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, ameninţând Beijingul cu o creştere "masivă" a taxelor vamale, după ce ţara asiatică a decis să instituie un control şi mai mare asupra exporturilor de tehnologii legate de pământurile rare, relatează Agerpres și France Presse.
Nu mai e niciun secret că Turcia are nevoie de avioane noi pentru a-și moderniza flota îmbătrânită de F-16 Fighting Falcon, o problemă care a degenerat după excluderea Turciei din programul F-35 Lightning II, ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționa sisteme antiaeriene ruse de tip S-400.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Un număr important de documente interne ale gigantului rus de apărare, Rostec, a fost publicat pe internet de grupul de hackeri „Black Mirror”, dezvăluind contracte de miliarde de dolari pentru exportul de avioane de luptă Sukhoi de ultimă generație. Printre clienții-cheie se numără Iranul, Algeria și, cel mai surprinzător, Etiopia, care ar urma să achiziționeze șase avioane de vânătoare multi-rol Su-35.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în seara zilei de 09.10.2025, un avion de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 s-a prăbușit în districtul Chaplyginsky din regiunea Lipețk din vestul țării, în timpul unui zbor de antrenament.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
Consiliului de Stat al Chinei a lansat recent o nouă Cartă Albă intitulată „Liniile directoare ale PCC pentru guvernarea Xinjiangului în noua eră: practică și realizări”. Documentul, lansat în contextul vizitei Secretarului General Xi Jinping în regiune pentru a celebra 70 de ani de la înființarea acesteia sub RPC, este o justificare triumfalistă a politicilor PCC și o respingere fermă a îngrijorărilor internaționale privind drepturile omului.
Coreea de nord se transformă în depozitul de armament al Moscovei, confirmă și serviciile ucrainene de informații externe. În vară, Direcția de informații a Armatei ucrainene estima că 40% din muniția rușilor vine din Coreea de Nord.
Gruparea de hackeri „Black Mirror” a reușit o lovitură spectaculoasă, expunând publicului nu doar schițele și detaliile de producție ale sistemului rusesc de război electronic (REB) 1РЛ257 „Krasukha-4”, dar și documente financiare confidențiale. Este o breșă de securitate majoră pentru Moscova, care ridică serioase semne de întrebare asupra capacității sale de a-și proteja cele mai valoroase secrete militare.
În zilele noastre, când incertitudinea geopolitică reconfigurează prioritățile de apărare, anunțul făcut de Dassault Aviation pe 7 octombrie a reverberat cu o semnificație aparte: producția celui de-al 300-lea avion de vânătoare Rafale. Acest eveniment nu este doar o bornă industrială, ci simbolul tangibil al triumfului unei viziuni franceze care a pariat pe autonomia tehnologică, transformând un program criticat inițial într-un succes comercial răsunător.
Comisia pentru buget a Parlamentului german a aprobat achiziţionarea a 20 de avioane Eurofighter.
Epuizarea constantă a stocurilor masive de armament ale Rusiei nu mai este o ipoteză, ci o realitate demonstrată de imagini din satelit. Un nou studiu realizat de cercetătorul OSINT (Open Source Intelligence) Jompy, publicat pe X, face lumina in ceea ce priveste capacitățile Moscovei de a susține războiul de agresiune din Ucraina.
De unde ar fi putut porni în Republica Moldova un semnal de redresare din punct de vedere militar? Dacă nu chiar de la un Ministru al Apărării care recunoaște, franc, că Armata Națională a fost „prost gestionată, neglijată și subfinanțată” timp de decenii, ajungând să fie cea mai mică din Europa. Sau poate chiar de la o realitate sfâșietoare, descrisă cu brutalitate: agresiunea militară a Rusiei în Ucraina nu este un simplu conflict regional, ci o sursă permanentă și gravă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
Armata israeliană a anunţat joi că a început pregătirile şi stabileşte un protocol de luptă pentru a se retrage "în curând" din Fâşia Gaza pe linia convenită, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres și EFE.
După trei zile de negocieri indirecte tensionate, mediate de Qatar, Egipt, Turcia și SUA, președintele american Donald Trump a făcut miercuri noapte (ora Americii) un anunț care cutremură Orientul Mijlociu: Israelul și Hamas au "semnat ambele" prima fază a unui plan de pace pentru Fâșia Gaza.
