Forţele armate ale Republicii islamice au recunoscut la 11 ianuarie 2020 doborârea 'din greşeală' cu trei zile înainte a unui Boeing 737 care asigura un zbor al companiei Ukraine International Airlines între Teheran şi Kiev la scurt timp după decolare.
Toate cele 176 de persoane aflate la bordul aparatului, în majoritate iranieni şi canadieni, dintre care mulţi cu dublă cetăţenie, şi-au pierdut viaţa, transmite Agerpres.
În ziua de 8 ianuarie 2020, apărarea aeriană a Iranului se afla în stare de alertă maximă de teama unui atac american. Iranul se aştepta la o replică din partea Washingtonului după ce a lansat mai multe rachete asupra unei baze utilizate de armata americană în Irak, ca ripostă la eliminarea în data de 3 ianuarie, la Bagdad, a generalului iranian Qassem Soleimani.
N.red. - Problema este că avionul a fost doborât la decolarea de pe aeroportul din Teheran și nu la aterizare.
Într-un comunicat dat publicităţii miercuri, Gardienii Revoluţiei îşi exprimă regretul în legătură cu această tragedie, 'un eveniment amar survenit în urma aventurismului inuman al Statelor Unite şi acţiunilor lor teroriste în regiune'.
Tragedia 'a dovedit o dată în plus aroganţa mondială (a SUA), care a atins culmea viciului şi ranchiunei împotriva Republicii islamice şi a poporului iranian', susţine corpul de elită al armatei iraniene în text.
Potrivit unui raport al anchetei preliminare iraniene publicat în iulie, tragedia s-a produs în urma unei serii de erori umane, între care o setare greşită a radarului bateriei de rachete care a doborât avionul.
La sfârşitul lunii decembrie, Iranul şi-a anunţat intenţia de a acorda '150.000 dolari sau echivalentul în euro' fiecăreia dintre familiile victimelor zborului PS 752, un anunţ criticat de Kiev, care a cerut mai întâi publicarea concluziilor finale ale anchetei. În octombrie, Canada şi-a reafirmat dorinţa 'de a lucra neobosit pentru ca familiile victimelor să poată obţine răspunsurile la care au dreptul'.
În Iran, tragedia a provocat o gravă criză de încredere faţă de autorităţi, iar preşedintele Hassan Rouhani a afirmat miercuri într-o şedinţă de guvern că 'cei care se află la originea acestui incident vor fi cu siguranţă judecaţi de tribunal pentru neglijenţă sau culpă ori altceva'.
Pe de altă parte, preşedintele companiei aeriene ucrainene Ukraine International Airlines (UIA) a acuzat miercuri Iranul de trenarea deliberată a anchetei asupra avionului Boeing doborât în urmă cu aproape un an de către forţele sale armate, lansând un apel la creşterea 'presiunii' la adresa Republicii Islamice, potrivit AFP, transmite Agerpres.
Deşi a trecut aproape un an, 'noi nu am primit răspuns la principala întrebare: cum de s-a putut întâmpla aceasta şi cine este responsabil', a declarat Ievgheni Dâhne, preşedintele UIA, adăugând că 'procesul (anchetei) bate pasul pe loc'.
Potrivit acestuia, 'tactica părţii iraniene constă mai degrabă în a trece (evenimentele) sub tăcere, în a face lucrurile să treneze', decât să caute o 'soluţie'. 'Este necesară o presiune mai serioasă din partea ţărilor ai căror cetăţeni au pierit', între care Canada şi Ucraina, a adăugat el.
Dâhne a denunţat recent un anunţ al Iranului privind acordarea a 150.000 de dolari fiecăreia dintre familiile victimelor, anunţ deja criticat de diplomaţia ucraineană.
'Acestea nu sunt negocieri, ci o nouă strategie mediatică, ce vizează pur şi simplu să testeze reacţia noastră', a spus el, precizând că nu a primit nicio propunere oficială din partea Teheranului. Volumul compensaţiei trebuie să fie decis 'în funcţie de precedentele internaţionale existente' şi numai după încheierea anchetelor tehnice şi penale care să permită stabilirea dacă a fost o eroare umană sau un act 'militar' premeditat, a afirmat responsabilul ucrainean.
În stadiul actual, 'declaraţiile privind eventualele despăgubiri din partea statului a familiilor victimelor şi companiei aeriene sunt fără fundament', a indicat Dâhne.
SUA au acceptat în 1996 să acorde 61,8 milioane de dolari familiilor celor 290 de victime ale tragediei zborului Iran Air, doborât în 1988 de o navă americană, aminteşte AFP.
Libia şi-a recunoscut în 2003 responsabilitatea pentru explozia produsă în 1988 la bordul unui avion american deasupra Lockerbie, plătind 2,7 miliarde de dolari familiilor celor 270 de victime drept despăgubire.
Citește și: Avionul prăbușit la Teheran a fost lovit de două rachete
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O mare paradă militară a avut loc vineri la Moscova pentru a marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Moscova folosește evenimentul în scop pur propagandistic.
SBU, serviciul de informații al Ucrainei, anunțat vineri, 9 mai, prima demascare din istoria Ucrainei a unei rețele de agenți de informații militare, coordonate de Ungaria. Aceștia colectau informații privind amplasarea sistemelor S-300, dar era testată și reacția populației la o eventuală pătrundere în Transcarpatia a unui ”contingent de menținere a păcii”, din Ungaria.
Cererile Rusiei sunt „prea mari”, a declarat vicepreședintele american JD Vance într-un interviu acordat Fox News cu privire la conflictul din Ucraina. Potrivit acestuia, Kremlinul nu se poate aștepta să câștige teritorii pe care nu le-a cucerit încă.
Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.
Un avion de vânătoare pakistanez de fabricație chineză a doborât miercuri cel puțin două avioane militare indiene, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un eveniment ce marchează o piatră de hotar majoră în industria militară a Chinei. Unul dintre acestea ar fi un avion de producție franceză Rafale.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a autorizat marţi temporar administraţia Trump să excludă persoanele transgender din armată, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Un elicopter autonom Black Hawk, care integrează tehnologia Rain, a fost testat pentru misiuni de stingere a incendiilor, anunță compania producătoare Sikorsky.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump în Biroul Oval, la o săptămână după ce a preluat funcția.
Armata ucraineană a atacat regiunea Moscovei cu cel puțin două drone, marți după-amiază, a relatat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, potrivit căruia rușii au reușit să doboare ambele drone. El nu a specificat dacă resturile au provocat pagube sau răniri. Autoritățile au închis aeroporturile din Moscova din motive de securitate.
La aproximativ o săptămână după ce Donald Trump s-a întors la Casa Albă, secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat către trei companii aeriene de transport marfă să anuleze 11 zboruri care transportau obuze de artilerie și alte arme către Ucraina.Hegseth a oprit, în ianuarie, livrările de ajutoare către Ucraina, fără ca Trump să știe acest lucru
Friedrich Merz a fost ales noul cancelar al Germaniei în a doua rundă de vot. Politicianul a obținut 325 de voturi, numărul asigurând o majoritate suficientă pentru a fi noul cancelar. Anterior, îi lipseau doar 6 voturi pentru a reuși, ceea ce analiștii au numit o „înfrângere neașteptată pentru liderul CDU”.
UE va pune capăt dependenței sale de energia rusească prin oprirea importurilor de gaze și petrol rusesc și eliminarea treptată a energiei nucleare rusești, asigurând în același timp stabilitatea aprovizionării cu energie și a prețurilor la ea în întreaga Uniune, anunță un comunicat al Comisiei.
Liderul conservatorilor germani Friedrich Merz nu a reuşit marţi dimineaţă să obţină majoritatea necesară în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal) pentru a deveni cancelar al Germaniei, transmit Reuters, dpa, AFP şi EFE.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.
Europa joacă cartea diversificării surselor de energie, reducând la minim importurile de petrol și gaze din Rusia.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat din funcție luni după-amiază, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale.
În ciuda preocupărilor actuale legate de instabilitatea politică de la Washington, cooperarea dintre Statele Unite și Europa în domeniul industriei de apărare nu numai că continuă, dar este pregătită pentru o creștere semnificativă, potrivit experților prezenți la o recentă conferință de presă a think-tank-ului CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene). Evenimentul din 21 mai, axat pe revitalizarea strategiei industriale transatlantice în domeniul apărării, a evidențiat un impuls puternic pentru colaborare, care transcende fluctuațiile politice.
Statele Unite au aprobat o vânzare de sisteme de rachete anti-tanc Javelin, în valoare de 296 de milioane de dolari, către Estonia, o decizie menită să consolideze semnificativ capacitățile de apărare teritorială ale țării baltice și interoperabilitatea acesteia cu NATO. Anunțul, făcut public de Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate (DSCA), vine într-un moment în care importanța sistemelor anti-tanc moderne este mai evidentă că niciodată, grație rolului pe care Javelin l-a jucat pe frontul din Ucraina.
Serviciile americane de informații prezintă un tablou sumbru: Vladimir Putin, un lider care pare să nu fie copleșit de costul uman uluitor al războiului pe care îl poartă în Ucraina, este hotărât să lupte până la capăt pe tot parcursul anului 2025, considerând conflictul drept nimic mai puțin decât o „luptă existențială împotriva Occidentului”. Această evaluare dură din raportul ,,Annual Threat Assessment 2025'' al Agenției americane de informații pentru apărare (DIA) dezvăluie, începând cu pagina 17, o Moscovă „confortabilă cu costul actual al progreselor sale lente”, mizând pe un război de uzură care, fără o schimbare radicală în ceea ce privește ajutorul occidental, este pe cale să favorizeze Rusia.
Rusia a îmbunătățit rachetele sale balistice cu momeli radar și manevre evazive, făcându-le potențial mai greu de interceptat chiar și de sistemele de apărare aeriană Patriot, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat, pe 24 mai, după un atac masiv asupra Kievului, soldat cu rănirea a aproximativ o duzină de civili.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Surse rusești și ucrainene au confirmat faptul că, în cursul nopții de 25.05.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele consecrate de tip Geran, au fost întrebuințate rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
În cadrul Conferinței “Artileria viitorului” desfășurate pe 20 mai la Londra, compania britanico-americană Tiberius Aerospace a dezvăluit proiectilul echipat cu propulsie reactivă Sceptre TrBM 155HG, muniție care, potrivit specialiștilor, “a făcut furori”.
Statele din Europa de Est, care au învățat lecții esențiale în urma derulării războiul purtat de Rusia în Ucraina, își sporesc acum capacitățile de luptă cu drone, Polonia făcând o achiziție istorică de vehicule aeriene fără pilot, iar România având ca obiectiv o intensificare a eforturilor producţiei pe plan intern. Această „cursă a înarmării cu drone” marchează o schimbare la nivelul strategiilor militare, acordând prioritate sistemelor avansate fără pilot pentru îmbunătățirea eficienței pe câmpul de luptă și a protecției soldaților, după cum arată o analiză a publicaţiei DefenseNews.
Forțele Aeriene Ucrainene au efectuat cu succes o lovitură aeriană asupra unei clădiri din regiunea rusă Kursk, despre care se crede că găzduiește personal militar rus, inclusiv operatori de drone. Lovitura de precizie, efectuată de un avion de vânătoare ucrainean MiG-29 înarmat cu o bombă ghidată de precizie AASM Hammer furnizată de Franța, marchează un alt exemplu în care armele occidentale avansate au impact semnificativ pe câmpul de luptă.
Printr-o mișcare importantă de susținere a angajamentului său față de o apărare europeană mai robustă și mai autonomă, Franța avansează cu un program ambițios de dotare a viitoarelor sale sisteme de artilerie cu rachete dezvoltate la nivel național, capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 150 de kilometri. Această inițiativă, dezvăluită într-un raport prezentat recent parlamentarilor francezi, subliniază pledoaria Franței pentru autonomia strategică europeană, în special în contextul evoluției peisajelor geopolitice și a dorinței de a reduce dependența de partenerii externi, în special de Statele Unite.
Forțele Aeriene ale SUA își regândesc abordarea față de amenințările reprezentate de atacurile cu drone și rachete de croazieră, iar o dovadă care vine să confirme acest obiectiv este dată de o imagine surprinzătoare cu un avion F-15E Strike Eagle care testează un sistem de arme neobișnuit, dar formidabilă. Această schimbare strategică urmărește să ofere capacități de interceptare mai bune și la costuri reduse împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS).
Într-un interviu acordat TVR Info, disidentul rus Vladimir Kara-Murza, o voce curajoasă împotriva regimului Putin, a dezvăluit mecanismele de funcționare ale mașinăriei de propagandă și influență rusească, asemănând situația actuală din Rusia cu perioada ceaușistă din România și avertizând asupra pericolelor pentru democrația europeană.
Capitala ucraineană Kiev a fost lovită de unul dintre cele mai masive atacuri aeriene combinate de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu trei ani, forțele ruse lansând zeci de drone de atac și rachete balistice din seara zilei de 23 mai până în dimineața zilei de 24 mai. Barajul de rachete prelungit a avariat mai multe clădiri de apartamente și a rănit cel puțin 15 persoane, potrivit oficialilor.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Compania finlandeză de radio și televiziune Yle a informat, pe 23.05.2025, citând surse proprii, că, în luna iunie, NATO va efectua primele lansări-test ale dronelor de cercetare strategică de tip RQ-4D Phoenix de la baza aeriană Pirkkala din Finlanda. Zborurile de testare vor dura câteva săptămâni, iar în prezent pregătirea infrastructurii necesare este în curs de finalizare la bază.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.
Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută.
Dominanța aeriană a Americii se bazează pe capacitatea de a lovi orice țintă, în orice moment, de oriunde, și toate acestea fără a fi detectată. Ultimul element, adică capabilitățile de invizibilitate (stealth) sunt de fapt componenta-cheie a puterii aeriene americane care îi ține treji noaptea pe adversarii Statelor Unite. Iar când vorbim de avion „invizibil” referirea este semnătura radar redusă a acestora. F-35 precum F-22 sunt cele mai elocvente exemple.
În perioada 28 aprilie – 3 mai 2025, poligonul de instrucție Ādaži din Letonia a găzduit exercițiul militar „Iron Spear 2025”, o competiție complexă care a reunit echipaje de blindate din cadrul NATO pentru o serie de provocări tactice și trageri reale. Evenimentul a oferit atât oportunități de antrenament, cât și o demonstrație clară a capacității de apărare colectivă și a interoperabilității pe flancul estic al Alianței.
O campanie de dezinformare intensificată pe platforma TikTok propagă, în aceste zile, zvonuri nefondate despre o presupusă decizie a conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina. Aceste speculații, lipsite de orice bază reală, reprezintă o încercare clară de a amplifica teama și incertitudinea generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Rusia și Ucraina au început schimbul de prizonieri în baza unui acord încheiat la Istanbul. Rusia a primit 270 de soldați și 120 de civili din captivitatea ucraineană. Același număr de militari și civili au fost predați Ucrainei.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
Forțele Aeriene ale SUA își schimbă fundamental strategia de achiziție pentru F-47, avionul de vânătoare de generația a 6-a, cunoscut anterior ca Next Generation Air Dominance (NGAD). Această nouă abordare, confirmată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, urmărește să ofere armatei o mai mare proprietate asupra tehnologiei avioanelor, deschizând calea pentru actualizări viitoare mai rapide și mai accesibile.
Președintele american Donald Trump a declarat că recomandă o taxă vamală de 50% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană importate în Statele Unite.
Tactica de negociere a președintelui american este neobișnuită, cu atât mai mult cu cât inițial propusese un plafon de 20% pentru importurile din UE, iar oficialii europeni se abținuseră să escaladeze războiul comercial.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.
