Summit important la Bruxelles. Mai multe țări țin piciorul pe frână, însă doar două au o agendă pro-Kremlin
Agenda summitului UE este plină de potențiale puncte de criză, mai mulți lideri pregătindu-se să se opună unor probleme și să utilizeze dreptul de veto.
Summitul UE încearcă să lucreze la unitatea europeană, dar tabăra nemulțumiților nu scade, chiar dacă nou-veniții au alte motive de supărare.
De la modul de utilizare a activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei până la punerea sub semnul întrebării a obiectivelor climatice ale UE, agenda este presărată cu potențiale puncte de conflict, mai mulți lideri ai statelor membre pregătindu-se să se opună ferm anumitor probleme și să respingă anumite propuneri și decizii.
Politico a redus lista acestor lideri la patru premieri:
Prim-ministrul slovac Robert Fico
Prim-ministrul Slovaciei și-a semnalat deja intenția de a perturba summitul de joi, anunțând că nu este interesat să impună noi pachete de sancțiuni Rusiei decât dacă UE vine cu un plan de ajutorare a sectorului auto din Slovacia, aflat în pericol de colaps.
Se așteaptă ca summitul să aprobe în final cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, anunțat luna trecută, dar Fico se numără printre liderii UE cei mai prietenoși cu Kremlinul, vizitând Moscova în decembrie anul trecut și din nou în mai și exprimându-și anterior obiecțiile față de sancțiuni, deși și-a retras întotdeauna amenințările de a bloca fiecare nou pachet.
Este probabil să facă acest lucru din nou, estimează Politico, poate după ce va obține unele concesii pentru industria auto slovacă.
Premierul ungar Viktor Orbán
Văzut ca una dintre sursele principale care perturbă politicile UE, Orban este așteptat să provoace o adevărată agitație, ca întotdeauna. Liderul ungar a împiedicat luarea unor decizii unanime la summiturile anterioare, în special în ceea ce privește canalizarea ajutorului financiar și militar către Ucraina, obligând celelalte 26 de state membre ale UE să emită o declarație comună fără semnătura sa, și ar putea face acest lucru din nou.
De asemenea, Orban s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva planului de confiscare a activelor rusești, argumentând că acest lucru ar putea afecta relațiile Budapestei cu Moscova. Drept urmare, UE lucrează la o modalitate de a ocoli legal vetoul său. Ministrul de externe al lui Orbán, Péter Szijjártó, a negat că Ungaria va bloca cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
Orbán va rata cea mai mare parte a summitului din Zilei Naționale, dar chiar dacă nu va fi prezent fizic la toate evenimentele, Fico îl va reprezenta în discuții.
Prim-ministrul belgian Bart de Wever
Ca un fel de surpriză sau cel puțin o situație neobișnuită, Politico menționează Belgia, o țară despre care spune că este obsedată de compromisuri și care acum ar putea deveni cea care va ieși în evidență la Consiliul European.
Problema care îi preocupă pe belgieni este de nișă, dar afectează țara într-un mod unic: Euroclear. Activele rusești valoarează de 140 de miliarde de euro, iar majoritatea acestor active se află în Belgia, la depozitarul financiar Euroclear din Bruxelles.
Până acum, liderii statelor UE doreau utilizarea doar a veniturilor generate de aceste active, dar acum se studiază varianta confiscării activelor pentru a finanța o nouă rundă majoră de ajutor pentru Ucraina.
Guvernul belgian este îngrijorat că ar putea suporta greul represaliilor juridice și financiare ale Moscovei dacă UE își deschide vistieria cu aceste fonduri. După zile de tensiuni, Belgia a sugerat că nu va sta în calea planului, dar a dorit unele garanții juridice că blocul european va împărți riscurile înainte de a aproba orice propunere.
Cancelarul german Friedrich Merz
Friedrich Merz are un lucru în minte în special înaintea reuniunii Consiliului European: soarta sectorului auto german. Acum, Germania solicită Comisiei Europene să anuleze interdicția de facto privind motoarele cu ardere internă, co-semnând o scrisoare cu Italia la începutul acestei luni prin care solicită o revizuire radicală a legislației.
Berlinul este susținut de Slovacia, Republica Cehă și Polonia, toate având industrii puternice de furnizare a echipamentelor auto, dar și de Austria.
Franța este, de asemenea, deschisă acordării de concesii producătorilor auto privind obiectivul de zero emisii pentru 2035, dacă aceștia includ un anumit procent de componente europene în vehiculele lor.
Eliminarea completă a termenului limită din 2035 rămâne o problemă dificilă din punct de vedere politic, dar Merz pledează pentru ajustări - în special „neutralitate tehnologică”, permițând introducerea combustibililor alternativi în mixul energetic și - în practică - menținerea motoarelor cu ardere internă pe piață după 2035, așa cum conchide Politico.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News