În cel puțin unul dintre atacuri – lovitură despre care Teheranul a susținut că a vizat gruparea teroristă Stat Islamic din Idlib, Siria – Iranul părea să folosească una dintre rachetele sale cu cea mai lungă rază de acțiune și cele mai avansate, Kheibar Shekan.
Precizia sa au fost observate de oficialii apărării europeni și israelieni, precum și de experții străini care urmăresc dezvoltarea arsenalului iranian.
Rachete, dar și flota de drone pe care Rusia le cumpără în masă și cu care atacă în mod regulat Ucraina au ajutat Iranul să domine piața de arme din Orientul Mijlociu.
Teheranul a arătat că este pregătit să se implice în diferite conflicte precum războiul dintre Israel și Hamas și cel dintre Ucraina și Rusia.
Pentagonul trebuie să-și răspundă acum la o întrebare importantă: ar putea ca mișcările Iranului să ducă la un conflict direct între Washington și Teheran?
Până acum, planurile SUA de a contracara Iranul au depins în mare măsură de ipoteza că Teheranul nu are rachete deosebit de precise și că flota sa de drone este încă în faza de dezvoltare. Până de curând, cea mai puternică armă folosită pentru a ataca SUA și Occidentul erau armele cibernetice. Totuși, deși au efectuat mai multe atacuri reușite și notabile, hackerii iranieni sunt încă în urma hackerilor chinezi și ruși în ceea ce privește letalitatea.
Cu toate acestea, eficiența și viteza fabricilor de drone din Iran au surprins mulți oficiali. „Iranul furnizează, sprijină, inspiră și finanțează toate aceste activități care au perturbat viața în Orientul Mijlociu”, a declarat miercuri Mark Esper, fostul secretar al Apărării al SUA.
Diplomații și experții sunt de acord că atacurile Iranului sunt parțial furie, parțial avertismente și parțial reclamă.
Rachetele sale „obișnuite”, cele pe care Iranl le vinde membrilor mișcării Houthi și Hezbollah, pot fi folosite în tandem cu dronele și ”obosesc” sistemele de apărare aeriană.
Cu toate acestea, racheta Heybar Shekan are o rază de acțiune mai mare și este mai precisă decât orice rachetă pe care Iranul a produs-o până acum. Hejbar Shekan a fost introdus în 2022 și are o rază de acțiune de 1.450 de kilometri, ceea ce înseamnă că Iranul poate lovi Israelul cu acea rachetă.
În plus, focosul său este echipat cu aripioare aerodinamice care îi permit rachetei să execute manevre și să evite, astfel, sistemele tradiționale de apărare aeriană.
The New York Times relatează că modul în care Iranul l-a folosit până acum sugerează că este un proiect favorit al Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, o ramură a armatei iraniene care își dezvoltă rachetele în paralel cu Ministerul Apărării al Iranului.
De aceea, mulți au interpretat atacul iranian din această săptămână asupra unei ținte din Siria ca pe o demonstrație de forță. Dacă Iranul ar fi vrut doar să atace Statul Islamic, ar fi putut face asta cu o rachetă mai puțin sofisticată.
Serviciile de informații americane estimează că Iranul deține peste 3.000 de rachete balistice și își mărește încet, dar sigur, stocul de rachete de croazieră. Majoritatea acestor rachete sunt cu rază medie și scurtă de acțiune, iar unele sunt proiectate să lovească ținte situate la o distanță de doar 20 de kilometri.
Anul trecut, Iranul plănuia să cheltuiască 41% din bugetul său militar pentru dezvoltarea și producția de arme. Tancurile și avioanele de luptă ale Iranului sunt considerate învechite sau ineficiente.
Totuși, fabricile de rachete din Iran au avansat mult în ultimii 15 ani și sunt acum mai precise decât înainte.
Este posibil ca atacurile efectuate de Iran săptămâna aceasta să fi fost o demonstrație a priceperii tehnologice și un semn că Teheranul este un jucător regional puternic.
Oficialii serviciilor de informații americane spun că Iranul și Rusia par să fie pe punctul de a-și extinde înțelegerea. Pe lângă drone, Iranul ar putea începe să trimită și rachete balistice în Rusia. Acest lucru i-ar putea ajuta pe ruși să depășească sistemele occidentale de apărare aeriană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul a cumpărat avioane de luptă rusești Sukhoi Su-35, a declarat luni (27.01.2025) comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare, Ali Shadhani.
În dimineața zilei de 21 ianuarie 2025, pe aerodromul Engels-2, aflat la aproximativ 700 de kilometri de front, a fost observată prezența a cel puțin cinci avioane de atac la sol Su-25, precum și a cel puțin două bombardiere strategice Tu-95MS, două Tu-160, două Tu-22M3 și un elicopter Mi-26 alături de un avion de transport Il-76. Anterior, la începutul lui decembrie pe aceeași bază aeriană au fost dislocate 9 avioane de luptă-bombardiere Sukhoi Su-34 din cele aproximativ 120 pe care rușii le dețin.
Su-35 e de departe cel mai promovat avion al industriei aeronautice ruse. Prezent intens și pe frontul din Ucraina, avion de generația 4++ este azi probabil cel mai performant avion de luptă rus, exceptând Su-57 despre care rușii spun că e de generația a 5-a, dar care are o istorie cel puțin complicată.
Gigantul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 270 de milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA pentru a integra un sistem de senzori cu infraroșu defensivi de ultimă generație pe avionul F-22 Raptor.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.
La sfârșitul anului trecut, pe reţele de socializare au apărut informații despre două noi avioane chinezești din așa-zisa „nouă generație” J-50 și JH-XX, ceea ce a determinat Pentagonul să admită că Beijingul ar putea fi, în cele din urmă, prima în „cursa” pentru avioanele de luptă generaţia a VI-a. În plus, SUA a recunoscut ulterior avantajul de 12 ori mai mare pe care China îl are la capitolul aviație în Pacific, iar problema principală nu ţine strict doar de numărul de aeronave.
Bombele aeriene nucleare americane, în cea mai recentă versiune - B61-12, au fost dislocate pe poziții avansate, a anunțat șeful Agenției Naționale de Securitate Nucleară (NNSA), Jill Gruby. „Noile B61-12 sunt în totalitate desfășurate avansat” („The new B61-12 gravity bombs are fully forward deployed” – original în engleză)'', a spus Gruby, pe 16 ianuarie, la o conferință găzduită de Institutul Hudson.
Pentru prima dată, două avioane de luptă norvegiene F-35 au fost desfășurate pentru a proteja spațiul aerian polonez pe 15 ianuarie, ca răspuns la aeronavele rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei, potrivit Comandamentului aerian al NATO. Incidentul a marcat prima intervenție operațională a avioanelor norvegiene pentru apărarea activă a spațiul aerian al Poloniei.
În dimineața zilei de 17 ianuarie, forțele ruse au reluat o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective civile și a infrastructurii portuare din apropierea frontierei cu România, în județul Tulcea.
Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.
Rolul avionului Su-57 pe frontul din Ucraina a crescut de la începutul anului, conform jurnaliștilor și bloggerilor ruși. Alyona Zhilina, o jurnalistă rusa, afirmă că atacul asupra Ucrainei din 14 ianuarie susține aceste afirmații.
Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.
În contextul creșterii instabilității geopolitice din regiune Asia-Pacific, Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au colaborat pentru a desfășura manevre aeriene importante, având ca scop consolidarea capacităților lor comune de apărare. Exercițiile aeriene, care au avut loc miercuri, au făcut parte din eforturile de consolidare a securității și a pregătirii pentru a răspunde amenințărilor emergente din partea Coreei de Nord.
Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.
Ucraina a primit de la Franța bomba ghidată AASM Hammer, care a fost integrată cu succes pe avioanele de vânătoare de origine sovietică. Există dovezi că această muniție a fost deja instalată la bordul aeronavelor ucrainene. O fotografie rară surprinde momentul în care un pilot ucrainean de MiG-29 a lansat o astfel de bombă, aceasta desfășurându-și aripile pentru a se îndrepta spre țintă. Imaginea este considerată valoroasă, arătând momentul în care pilotul avionului MiG-29 verifică dacă bomba ghidată AASM Hammer îşi urmează traiectoria.
Deși pentru România nu pare a fi o prioritate achiziția de elicoptere, sunt state europene care mizează în continuare pe cartea elicopterelor.
Interoperabilitatea e unul din obiectivele Forțelor Armate ale Franței care fac pași etapizați pentru a se conecta cu toate rețelele logistice militare ale Europei. Astfel, pentru prima dată, tehnicieni de sol ai avioanelor franceze Rafale, vor deservi avioane de tip Eurofighter.
Cum va arăta viitorul pentru aviația militară a Ucrainei e greu de spus. Cert e că ucrianenii visează să piloteze și avioane de luptă F-35 Lightning II, de generația a 5-a.
Un material video interesant a apărut recent pe reţele de socializare, în care un cont de pe X susține că prezintă o întâlnire între un Sukhoi rus și un F-35 italian. Deși data și locația nu sunt clare, pilotul rus care apare în materialul video sugerează că aeronava din dreapta sa este într-adevăr un F-35 din Forțele Aeriene Italiene.
Aviația militară a SUA întâmpină probleme în a pregăti un număr suficienți de piloți. Pentru a rezolva problema se testează soluții de cooperare cu mediul civil. Ar putea deveni cel mai mare parteneriat militar-civil pe această direcție, după o abordare similară din cel de-al Doilea Război Mondial (WWII).
China ar putea distruge sau neutraliza în Indo-Pacific Forțele Aeriene ale SUA și ale aliaților într-un ipotetic conflict, cu mult mai puține lovituri decât ar fi necesar în sens invers, susține un raport al think tank-ului american Hudson Institute.
Bundeswehr și TAURUS Systems GmbH, un joint-venture între gigantul europea MBDA și firma suedeză Saab, au anunțat pe 20 decembrie 2024 că au semnat un contract pentru întreținerea și modernizarea rachetelor de croazieră aeriene TAURUS KEPD 350.
Anul trecut România a semnat contractul privind achiziția a 32 de avioane F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune posibilă, aflată azi în curs de dezvoltare.
Agenția de presă poloneză PAP a informat că, pe 08.01.2025, patru avioane de vânătoare norvegiene de tip F-35 au aterizat la baza aeriană din Poznan, Polonia. Potrivit reprezentanților Ministerului polonez al Apărării, aeronavele vor proteja centrul logistic de pe aerodromul Rzeszów, care se află la aproximativ 100 de kilometri de granița poloneză cu Ucraina și care distribuie ajutorul internațional destinat Kievului.
Apariția unor noi avioane de luptă chinezești în ultimele săptămâni – două potențiale bombardiere (unul mare iar celălalt mediu), o aeronavă mai mică de dimensiunile unui avion de vânătoare și o nouă platformă AWACS – nu a influențat deciziile recente ale conducerii actuale a Forțelor Aeriene ale SUA (USAF) privind programul NGAD sau perspectiva strategică mai largă a serviciului, a spus secretarul USAF, Frank Kendall.
Dronele ucrainene au lovit din nou în adâncimea teritoriului rus, în orașul Engels din regiunea Saratov, care găzduiește o importantă bază unde sunt dislocate bombardiere Tu-95 și Tu-160 folosite intens de ruși în lovituri asupra Ucrainei.
Ucraina a impresionat în multe rânduri pe parcursul conflictului de aproape trei ani cu Rusia, însă domeniul în care armata ucraineană s-a evidențiat clar este cel al utilizării dronelor aeriene de luptă, de la micile FPV-uri, la aparatele mai mari, precum Bayraktar TB-2.
Un pilot de vânătoare ucrainean, zburând la bordul unui avion F-16, a stabilit un record privind numărul de rachete doborâte la o singură ieșire.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Ucraina își propune să își mărească de patru ori producția de drone kamikaze cu rază lungă de acțiune, cu planuri de a ajunge la un nivel de producție lunară de câteva mii de unități. Generalul de brigadă Yuri Shchihol a menționat pentru Sky News că Ucraina produce în prezent câteva sute de astfel de drone în fiecare lună, dar se preconizează că acest număr va depăși 2 000 în viitorul apropiat.
Un incident în care au fost implicate un avion de vânătoare rusesc Su-35 și o dronă franceză MQ-9 Reaper a avut loc la 2 martie 2025, în spațiul aerian internațional situat deasupra Mediteranei de Est. Se pare că aeronava rusă s-a angajat în manevre periculoase, apropiindu-se în mod repetat de această dronă la mică distanță, putând astfel compromite stabilitatea acesteia în zbor.
Fantoma interferenței serviciilor secrete rusești planează în continuare asupra statelor est-europene, România aflându-se acum în prima linie a acestei lupte. GRU, FSB și SVR, agențiile de informații ale Rusiei, sunt implicate activ în operațiuni menite să destabilizeze ţara noastră și să submineze alianțele pe care le avem cu aliaţii occidentali.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
Administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, a declarat cu profunda dezamagire prim-ministrul polonez Donald Tusk la 4 martie, citând rapoarte de la frontiera poloneză, a relatat Rzeczpospolita. Mai multe instituții media occidentale au relatat azi că președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea ajutorului militar, inclusiv a ajutorului care era deja pe drum spre Ucraina.
Într-un podcast realizat de un controversat jurnalist american, Călin Georgescu a vorbit la modul cel mai deschis despre organizarea unui referendum pentru ieșirea României din UE și NATO. Fostul candidat la prezidențiale a bifat toate narativele propagandei ruse, vorbind inclusiv de „sclava România”. Tot azi, Serviciul Rus de Informații Externe a acuzat UE că este în spatele deciziei procurorului român de a-l acuza pe Călin Georgescu.
După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
Ieri, 3 martie 2025, prietenii și vecinii noștri bulgari și-au sărbătorit Ziua Națională.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
În armata poloneză este creată o unitate responsabilă cu introducerea inteligenței artificiale (IA) în forțele armate.Polonia introduce IA în Armată.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Românii au strâns o sumă record din donații pentru a ajuta Ucraina, în doar câteva ore de la turbulențele provocate de incidentul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Odată cu blocarea totală a ajutorului militar american, anunțată în urmă cu câteva ore, suma ar putea să bată și mai mult recordul. E vorba de o campanie organizată de activistul și corespondentul de război Radu Hossu, campanie ce vizează strict achiziția de echipamente defensive, adică drone de recunoaștere (ISR) sau echipamente de EW (Război Electronic) care să bruieze dronele kamikaze ale rușilor
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea întregului ajutor militar al Statelor Unite pentru Ucraina, blocând livrările de armament aflate în desfășurare în Polonia. În același timp Reuters scrie că Președintele Trump a cerut Secretarului Trezoreriei să întocmească o listă cu sancțiuni aplicate Rusiei care ar putea fi ușurate.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Ca urmare a răcirii relațiilor dintre SUA și Ucraina, cauzate de incidentele recente de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski și conducerea americană, respectiv președintele Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Franța încearcă să se impună ca unul dintre liderii mondiali în problema conflictului ucrainean.
În ediția din 02.03.2025, revista americană Forbes a semnalat faptul că cele mai mari arme din dotarea armatei ucrainene, respectiv obuzierele grele 2S7 Pion se confruntă cu deficite grave de muniție, cu calibrul de 203 milimetri.
Ambasada Ucrainei în România își exprimă recunoștința faţă de reacția românilor la evenimentele internaționale care au readus în prim-plan lupta poporului ucrainean. Ucraina, mai mult decât oricine, își dorește o pace echitabilă și durabilă, susținută de garanții de securitate de încredere.
Taurus Systems, un joint venture creat între MBDA Germania și Saab (Suedia) a primit un contract în valoare de 160 milioane USD pentru modernizarea și întreținerea sistemului de rachete de croazieră Taurus Kepd 350.
Rusia intenționează să lanseze cel puțin 500 de drone pentru fiecare atac aerian împotriva Ucrainei, a declarat Vadim Skibitskîi, șeful adjunct al Agenției ucrainene de Informații Militare (GUR), într-un interviu acordat RBC Ucraina publicat la 3 martie.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Ungaria a respins un proiect de document privind sprijinul pentru Ucraina la o întâlnire a ambasadorilor Uniunii Europene din 28 februarie.
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
Duminică, 2 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat un acord care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare pentru export pentru a cumpăra alte 5.000 de rachete de apărare aeriană.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump lucrează intens pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat duminică CNN, Waltz a declarat că acordul va include garanții de securitate asumate de europeni și va necesita concesii teritoriale din partea Ucrainei. Oficialul american și-a exprimat încă o dată „dezamăgirea” față de poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia întâlnirii din Biroul Oval și față de faptul că nu a fost semnat un acord privind minereurile ucrainene.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
Portavionul american USS Carl Vinson, împreună cu grupul de luptă aferent - format din mai multe nave de luptă care îl însoțesc și îi sprijină operațiunile - au ajuns duminică în portul Busan din Coreea de Sud.
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Ministerul polonez al Apărării Naționale a semnat un contract în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a prelua în leasing opt elicoptere de atac Boeing AH-64D Apache din Statele Unite, încă în acest an. Fapt ce arată cât se poate de clar că pentru Polonia elicopterele de atac sunt o prioritate.
Radu Hossu, corespondent de război cunoscut pentru implicarea sa activă în sprijinirea Ucrainei, a anunțat lansarea unei noi campanii de donații menite să ajute militarii ucraineni aflați în primele linii ale frontului. Campania vizează achiziționarea de echipamente non-letale pentru Regimentul Kraken, o unitate de elită ce luptă în zonele Chasiv Yar (Donbas), Kharkiv-Vovchansk și Zaporojie. De echipamente vor beneficia și românii care luptă sub comanda Armatei Ucrainei din deja cunoscuta Romanian Battlegroup "Getica".
Instrucțiunile secretarului american al Apărării sunt, aparent, parte a unui efort de a implica Rusia în negocieri despre război.
