Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Jocul de putere în Mediterană: Acord istoric al Greciei și mutările Franței prin care Parisul i-a dat Turciei șah
Strategica
Data publicării:
Acum numai câteva zile, miniștrii de externe ai Egiptului și Greciei au semnat un acord la Cairo privind un plan preliminar pentru identificarea și stabilirea frontierelor maritime dintre cele două țări din Mediterană. 
Marina elenă, sursă foto: Hellenic Navy
EXCLUSIV
Marina elenă, sursă foto: Hellenic Navy

Harta granițelor maritime, care a fost publicată la momentul anunțului, a arătat că acordul este de fapt doar parțial și lipsesc detaliile cheie.

În timp ce unii au fost surprinși de anunț, adevărul este că durata consultărilor dintre cele două țări datează de pe vremea fostului președinte egiptean Hosni Mubarak. Decenii întregi Grecia și Egiptul au încercat să găsească solutii cu privier la spinoasa problemă a granițelor maritime, negocierile fiind practic uitate de către analiști. Ele au devenit de actualitate la sfârșitul anului 2014, cunoscând o noua dinamică la începutul 2018.

Ceea ce este cel mai surprinzător este însă momentul acordului, care a venit la câteva zile după anunțul că Turcia va suspenda toate activitățile de cercetare din estul Mediteranei, în urma inițiativei cancelarului german Angela Merkel de a controla tensiunile dintre cei doi vecini și de a deschide o fereastră pentru o nouă rundă de negocieri. Germania și-a arătat astfel forta nu numai în fața Turciei, dar a reuțit să imprime dinamici diferite atat proiectelor grecești cât și celor egiptene.

 

Acordul dintre Grecia şi Egipt  poate aprinde scânteia în Mediterană

 

Cu toate acestea, iar Berlinul a luat în calcul acest lucru, este interesant de știut dacă acest accord încheiat brusc între Grecia și Egipt este scânteia care poate aprinde și mai mult tensiunile dintre actorii principali din Marea Mediterană.  Pe 8 august, un raport oficial al analiștilor de la Berlin, strecurat în presa de politică externă germane, vorbea de posibilitatea reala a izbucnirii unor conflicte calde în estul Mediteranei.

Despre istoria negocierilor dintre cele doua țări se cunosc destule elemente pentru a ne da seama că ele au ajuns la un accord, fie el și incomplete, tocmai datorită necesarului de asigurare pe care Grecia îl solictiă de la principalii săi protectori europeni, Germania și Franța. Negocierile care au început sub Mubarak au fost complexe, Cairo avand strategia presiunii puternice prin maximizarea solicitărilor slae. În cadrul negocierilor din 2014, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a devenit semnificativ mai maleabil, Cairo făcând concesii privind demarcarea frontierei. La vremea respectivă, însă, guvernul grec s-a confruntat cu presiuni din partea Europei și a amânat toate discuțiile. Problema s-a redeschis la începutul anului 2017, deoarece discuțiile au continuat cu același model oferit de către concesiile egiptene pentru a începe rapid explorarea gazelor și a petrolului din estul Mediteranean. La acea vreme, partea greacă a cerut amânarea lor datorită reticienței guvernului Syriza, format din forte politice majoritar de stânga și naționaliste, condus de Alexis Tsipras de a incita noi tensiuni cu Ankara.

 

Atena este dominată de Paris. Franța, cel mai important jucător european pe dealul Acropolelor

 

Această încetinire greacă și lipsa de seriozitate s-au schimbat acum odată cu noua administrare a lui Kyriakos Mitsotakis. Cu toate acestea, vine în momentul nepotrivit. Astăzi, guvernul elen este puternic influențat de Paris. Președintele Emmanuel Macron pare a își fi construit o influență majoră la atena. Tsipras nemaifiind prim-ministru, Macron a știut abil să manevreze pentru a oferi Greciei protecția necesară în locul Marii Britanii, care a părăsit corabia europeană, lăsând un vid de influență. La vremea respectivă, Grecia a avut nevoie constant de sprijin european, atât financiar cât și politic, având în vedere rolul regional tot mai mare al Turciei, iar Mitsotakis, noul prim-ministru grec din iulie 2019, a apelat la Franța în Europa, la Israel la nivel regional și la Abu Dhabi în lumea arabă. Poziția slabă prezentată de guvernul elen a fost exploatată de Paris pentru a controla în mare detaliu politica externă greacă, astăzi Parisul fiind cel mai important jucător din Uniunea Europeană pe dealul Acropolelor.

Grecia, pentru prima dată, a decis să ia parte în diferitele conflicte din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, trimițând rachete Patriot și trupe în Arabia Saudită sau găzduind pe liderul general al Armatei Naționale Libiene (LNA), mareșalul Khalifa Haftar, pentru a oferi acoperire diplomatică într-o vizită coordonată cu Paris. Ca atare puterea regional grecească, sponsorizată de către Paris nu a făcut decât să crească și să se dezvolte. Un pariu riscant în acest moment, mai ales cel al pandemiei, în care economia Atenei este dur lovită.

Dar cu ajutorul francez, Grecia devine exemplul concret al strategiei creionată de ani buni, de către Macron, de a oferi Sudului European o voce în fața Ligii Hanseatice. Același joc, după cum se poate obeserva deja a fost declanșat de către Paris și în Liban, oportunist exploatând drama exploziei devastatoare din portul Beirut.

 

Strategia Franței, în patru etape, de a pune presiune pe Turcia

 

În cele din urmă, cel mai important anunț a fost demarcația frontierei maritime cu Egiptul. Pentru a înșelege complexitatea jocului trebuie amintit ca acordul neașteptat obținut între Grecia și Egipt face parte dintr-o strategie franco-emirateză de a pune presiune asupra Turciei în conflictul libian.

Prima etapă a planului francez aprobate de UAE a venit din Cairo, atunci când parlamentul egiptean a aprobat desfășurarea militară egipteană în Libia sub pretextul protejării securității naționale a Egiptului. Această mișcare s-a făcut la presiunea Emiratelor Arabe Unite (Emiratele Arabe Unite), care au promis că guvernul egiptean, destul de sărăcit din punct de vedre financiar va avea o miză în tortul libian.

A doua mișcare a fost făcută de către Rusia, care s-a confruntat recent cu creșterea tensiunilor în nordul Siriei, în principal în jurul provinciei Idlib. Ca atare Moscova a trimis mai multe forțe ale regimului sirian în zona Idlib, trimițând un mesaj clar Turciei că tentativele lor de implicare masivă ar putea complica și mai mult situația lor în Libia.

A treia etapă a planului o reprezinta acordul maritim greco-italian care trimita trimite un mesaj clar Turciei pe măsură ce tensiunile din Mediterană cresc prin prezenta nedorită a flotilei militare turce. Erdogan devine nervos pe acest plan și dislocă complet rețeaua anti israeliană din Oman, pentru a permite finalizarea nefocierilor de deschidere a relațiilor diplomatice dintre Ierusalim și UAE. Fapt care este imediat preluat de către administrația Trump și premierul Netanyahu care practic, zilele acestea, sunt pe punctul de anunța semnarea primei declarații de pace și de instalare a unei ambasade a unei țări arabe, după cea semnată cu Egiptul acum mai bine de 40 de ani.

De aceea, acordul de la Cairo privind delimitarea frontierei maritime dintre Grecia și Egipt este considerat o a patra etapă a planului franco-emirateztreia mișcare, alimentând tensiunile dintre Grecia și Turcia în estul Mediteranei și sporind presiunea externă asupra Ankara pe mai multe fronturi. Scopul Parisului a fost atins. Urmează Libanul.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Cine leagă de mâini piloții români de F-16 care vor să apere România. Dar mesajul transmis Rusiei este că „pe aici nu se trece”
Rusia vrea România afară din NATO? Cristian Diaconescu: Rușii le-au cerut americanilor împărțire sferelor de influență şi retragerea trupelor americane din Europa de Est
Ilie Bolojan, după întâlnirea cu Emmanuel Macron: Prezența militară franceză va fi consolidată în perioada următoare
Europa reacționează la declarațiile lui Trump potrivit cărora Zelenski „nu ar fi trebuit să înceapă” războiul: Nimeni în afară de Putin nu a început sau nu a dorit acest război în inima Europei
Trupele ucrainene din regiunea Kursk sunt în pericol: Putin susţine că militarii ruși au pătruns în regiunea Sumy, încercând probabil să taie aprovizionarea forțelor din direcția Sudzha
Polonia susține că statele vecine Rusiei nu ar trebui să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina: Ar putea duce cu ușurință la declanşarea de provocări
Legea care permite doborârea dronelor care intră în spațiul aerian național, adoptată de Camera Deputaților
România, cap de pod al Europei către Asia Centrală. Coridorul Asia Centrală-Caucaz-Europa poate spori securitatea economică și energetică a regiunii
Cum putem preveni o nouă agresiune militară rusă? Ministrul de externe lituanian: „Sute de mii” de trupe străine ar trebui să fie desfășurate în Ucraina
Imprimatur: Cui îi este frică de JD Vance?
Franța a convocat pentru miercuri un nou summit, la care este invitată și România
Garanții de securitate pentru Ucraina | Rutte: Europa este pregătită și dispusă să-și asume un rol de lider
Nu există plan B în relația cu SUA. Naumescu: La Paris, Europa și-a arătat din nou limitele. Divergențe inclusiv privind trupe de menținere a păcii în Ucraina
Administrația Trump și europenii pică primul lor examen privind reacția la escaladarea nucleară? Atacul dronei ruse de la Cernobîl, testare pentru aliați
Poziția Beijingului faţă de războiul ruso-ucrainean. Zelenski: „Pentru prima dată vedem interesul Chinei”
Statele europene vor o pace în Ucraina, dar şovăie în luarea unor decizii concrete: Liderii europeni au atitudini diferite față de trimiterea forțelor de menținere a păcii în Ucraina
Reprezentanții NATO au atras atenția Ucrainei privind utilizarea ineficientă a armamentului primit 
Mesajul congresmanului american Crenshaw pentru Europa: Ar trebui să fie mai agresivă și să-și „dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina
„Pacea” din Ucraina și de ce Rusia va avea nevoie de un nou război în epoca post-Trump. Moldova, un „candidat” pentru Putin
Nu atât de uşor pe cât părea! Marco Rubio: Este nevoie de mai mult de o întâlnire pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Putin desface șampania: Șeful conferinței de la Munchen, copleșit de evenimente, izbucnește în plâns. E capabilă Europa să treacă la următorul nivel de integrare?
Avioanele chineze, invitate de ruși până în Alaska, îngrijorează Washingtonul. Parteneriatul ruso-chinez din Arctica, una din marile provocări pentru NORAD
Coridoare de Mobilitate Militară, parteneriatele cu Lockheed și Rheinmetall, întrevederi cu oficiali europeni și americani. Ce au discutat oficialii români la Conferința de la Munchen
Rusia a produs anul trecut 4.300 de blindate, dar tot e pe minus. Expansiunea industriei militare rusești e frânată doar de Războiul din Ucraina
Pacea care face Rusia mai mare și mai măreață. Experimentul 1938 ne arată că pofta de teritorii nu se potolește prin cedări
Câtă dreptate are JD Vance privind alegerile din România și cum răspundem celor două Românii care îl susțin pe candidatul Georgescu
Ce programe pentru înzestrarea Armatei încep în 2025 și cum putem implica industria de apărare | Viorel Manole, directorul Patromil, la Obiectiv EuroAtlantic
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus. Hossu: Ucraina a împins frontul la 9 km de Rusia, dar a fost obligată să se oprească. Războiul putea arăta complet diferit azi
Statele europene care s-au opus unui acord negociat de SUA cu Putin, fără participarea Europei și a Ucrainei: „Europa nu este o junglă”
Cum se negociază pacea din Ucraina sub ochii noştri? Acordul cu SUA privind minereurile va oferi Ucrainei un „scut de securitate” postbelic

Ştiri Recomandate

Industria germană de apărare este invitată să producă în Ucraina: Acord cu compania Diehl Defenсe pentru creșterea livrărilor de sisteme IRIS-T
Ucraina „s-ar putea să nu supraviețuiască” invaziei pe scară largă a Rusiei, cu sau fără sprijinul american. Trump: Indiferent de rezultatul războiului, SUA își vor banii înapoi
Pentru ce scenariu militar se pregătesc Statele Unite? Compania Boeing extinde cu 50% sistemul american de apărare antirachetă din Alaska
Sistemul CA-95 românesc a fost integrat în apărarea antiaeriană a Ucrainei: Chiar dacă este depășit din punct de vedere tehnologic, rămâne eficient în combaterea dronelor
Prezidenţiale 2025. Candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de BEC. Georgescu nu mai poate depune completări, subliniază Tudorel Toader
SUA cresc presiunea: Sistemele de război electronic de pe F-16-urile ucrainene nu vor mai primi actualizări. Musk spune că oprirea Starlink ar prăbuși apărarea ucraineană
Migrația, folosită ca armă: Kremlinul a amplificat fluxul de refugiați din Siria către Europa
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare comune în apropierea Iranului
Aproximativ 10% din pierderea forței de luptă a Rusiei în războiul din Ucraina se datorează dezertărilor
Germania, planuri mari pentru Armată: Serviciu militar obligatoriu și creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare
Ungaria şi SUA pregătesc un pachet de cooperare economică, care să compenseze potențialul război comercial între UE și Statele Unite
Militari ai Armatei SUA, acuzați că au transmis Chinei informații secrete. Date „super greu de obținut” despre HIMARS, vândute pe câteva mii de dolari
Bombardierele strategice americane rămân în Europa: Două B-52H Stratofortress și aeronave Eurofighter italiene au simulat misiuni de bombardament
Australia are în vedere trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina
Șeful serviciului german de informații sugerează că Kremlinul va testa eficacitatea articolului 5 NATO
Surse suedeze: SUA nu vor mai participa la planificarea viitoarelor exerciții NATO din Europa
Istoria se repetă, cu Putler în rol principal: Face Occidentul aceleași greșeli ca la Munchen, în 1938?
În Rusia sprijinirea Ucrainei provoacă frisoane. Rușii spun că România se pregătește să intre în „efectul Concorde” în Ucraina
Trupele ruse au spart apărarea armatei ucrainene în regiunea Kursk. Aproape 10.000 de militari ucraineni sunt în pericol de încercuire
Rutte: Bugetele militare mai mari sunt primul pas, este nevoie de o producție mai rapidă
Trump vrea să mute trupele din Germania pe Flancul Estic. Europa trebuie să-și dubleze forțele militare: Minim 300 de avioane de luptă, zeci de nave și minim 100 de arme nucleare
Rușii au schimbat tactica: Roiuri de drone kamikaze Shahed-2, folosite în atacurile nocturne asupra Ucrainei
Niciodată gubernie rusă! Polonia vrea arma nucleară și o armată de jumătate de milion de oameni
Harta Europei / pexels, aliaksei lepik
EXCLUSIV
Mai valorează ceva tratatele internaționale, în ziua de astăzi?
Cea mai valoroasă armă din Ucraina ar putea fi în pericol. Patriot, mai ușor de lovit de rachete și dronele ruse, după suspendarea ajutorului SUA
Trump nu poate asigura pacea în Ucraina fără Europa. Altfel riscăm să ne trezim cu Rusia la Gurile Dunării și cu un război major în Europa în următorii ani
Patru avioane F-16 ale României, în coasta Rusiei. Militarii români care vor apăra o regiune fierbinte a Europei au fost evaluați (Foto)
Obuze de artilerie, vehicule Rosomak sau tancuri K2 Black Panther. Polonia atrage Slovacia în proiecte de producție comună de tehnică militară
Trump spune că dacă Rusia nu va înceta să „strivească Ucraina pe câmpul de luptă” ia în calcul noi sancțiuni
Se va paria pe avioane Rafale? Franța a dezvăluit numărul impresionant de avioane Rafale pe care are capacitatea să-l producă lunar
Informațiile estoniene: Rusia a reușit să recupereze teritorii în regiunea Kursk. Luptătorii nord-coreeni revin pe câmpul de luptă
Ariane 6, la prima misiune complet operațională. Racheta europeană pune pe orbită un satelit francez de spionaj
pixel