Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Jocul de putere în Mediterană: Acord istoric al Greciei și mutările Franței prin care Parisul i-a dat Turciei șah
Strategica
Data publicării:
Acum numai câteva zile, miniștrii de externe ai Egiptului și Greciei au semnat un acord la Cairo privind un plan preliminar pentru identificarea și stabilirea frontierelor maritime dintre cele două țări din Mediterană. 
Marina elenă, sursă foto: Hellenic Navy
EXCLUSIV
Marina elenă, sursă foto: Hellenic Navy

Harta granițelor maritime, care a fost publicată la momentul anunțului, a arătat că acordul este de fapt doar parțial și lipsesc detaliile cheie.

În timp ce unii au fost surprinși de anunț, adevărul este că durata consultărilor dintre cele două țări datează de pe vremea fostului președinte egiptean Hosni Mubarak. Decenii întregi Grecia și Egiptul au încercat să găsească solutii cu privier la spinoasa problemă a granițelor maritime, negocierile fiind practic uitate de către analiști. Ele au devenit de actualitate la sfârșitul anului 2014, cunoscând o noua dinamică la începutul 2018.

Ceea ce este cel mai surprinzător este însă momentul acordului, care a venit la câteva zile după anunțul că Turcia va suspenda toate activitățile de cercetare din estul Mediteranei, în urma inițiativei cancelarului german Angela Merkel de a controla tensiunile dintre cei doi vecini și de a deschide o fereastră pentru o nouă rundă de negocieri. Germania și-a arătat astfel forta nu numai în fața Turciei, dar a reuțit să imprime dinamici diferite atat proiectelor grecești cât și celor egiptene.

 

Acordul dintre Grecia şi Egipt  poate aprinde scânteia în Mediterană

 

Cu toate acestea, iar Berlinul a luat în calcul acest lucru, este interesant de știut dacă acest accord încheiat brusc între Grecia și Egipt este scânteia care poate aprinde și mai mult tensiunile dintre actorii principali din Marea Mediterană.  Pe 8 august, un raport oficial al analiștilor de la Berlin, strecurat în presa de politică externă germane, vorbea de posibilitatea reala a izbucnirii unor conflicte calde în estul Mediteranei.

Despre istoria negocierilor dintre cele doua țări se cunosc destule elemente pentru a ne da seama că ele au ajuns la un accord, fie el și incomplete, tocmai datorită necesarului de asigurare pe care Grecia îl solictiă de la principalii săi protectori europeni, Germania și Franța. Negocierile care au început sub Mubarak au fost complexe, Cairo avand strategia presiunii puternice prin maximizarea solicitărilor slae. În cadrul negocierilor din 2014, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a devenit semnificativ mai maleabil, Cairo făcând concesii privind demarcarea frontierei. La vremea respectivă, însă, guvernul grec s-a confruntat cu presiuni din partea Europei și a amânat toate discuțiile. Problema s-a redeschis la începutul anului 2017, deoarece discuțiile au continuat cu același model oferit de către concesiile egiptene pentru a începe rapid explorarea gazelor și a petrolului din estul Mediteranean. La acea vreme, partea greacă a cerut amânarea lor datorită reticienței guvernului Syriza, format din forte politice majoritar de stânga și naționaliste, condus de Alexis Tsipras de a incita noi tensiuni cu Ankara.

 

Atena este dominată de Paris. Franța, cel mai important jucător european pe dealul Acropolelor

 

Această încetinire greacă și lipsa de seriozitate s-au schimbat acum odată cu noua administrare a lui Kyriakos Mitsotakis. Cu toate acestea, vine în momentul nepotrivit. Astăzi, guvernul elen este puternic influențat de Paris. Președintele Emmanuel Macron pare a își fi construit o influență majoră la atena. Tsipras nemaifiind prim-ministru, Macron a știut abil să manevreze pentru a oferi Greciei protecția necesară în locul Marii Britanii, care a părăsit corabia europeană, lăsând un vid de influență. La vremea respectivă, Grecia a avut nevoie constant de sprijin european, atât financiar cât și politic, având în vedere rolul regional tot mai mare al Turciei, iar Mitsotakis, noul prim-ministru grec din iulie 2019, a apelat la Franța în Europa, la Israel la nivel regional și la Abu Dhabi în lumea arabă. Poziția slabă prezentată de guvernul elen a fost exploatată de Paris pentru a controla în mare detaliu politica externă greacă, astăzi Parisul fiind cel mai important jucător din Uniunea Europeană pe dealul Acropolelor.

Grecia, pentru prima dată, a decis să ia parte în diferitele conflicte din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, trimițând rachete Patriot și trupe în Arabia Saudită sau găzduind pe liderul general al Armatei Naționale Libiene (LNA), mareșalul Khalifa Haftar, pentru a oferi acoperire diplomatică într-o vizită coordonată cu Paris. Ca atare puterea regional grecească, sponsorizată de către Paris nu a făcut decât să crească și să se dezvolte. Un pariu riscant în acest moment, mai ales cel al pandemiei, în care economia Atenei este dur lovită.

Dar cu ajutorul francez, Grecia devine exemplul concret al strategiei creionată de ani buni, de către Macron, de a oferi Sudului European o voce în fața Ligii Hanseatice. Același joc, după cum se poate obeserva deja a fost declanșat de către Paris și în Liban, oportunist exploatând drama exploziei devastatoare din portul Beirut.

 

Strategia Franței, în patru etape, de a pune presiune pe Turcia

 

În cele din urmă, cel mai important anunț a fost demarcația frontierei maritime cu Egiptul. Pentru a înșelege complexitatea jocului trebuie amintit ca acordul neașteptat obținut între Grecia și Egipt face parte dintr-o strategie franco-emirateză de a pune presiune asupra Turciei în conflictul libian.

Prima etapă a planului francez aprobate de UAE a venit din Cairo, atunci când parlamentul egiptean a aprobat desfășurarea militară egipteană în Libia sub pretextul protejării securității naționale a Egiptului. Această mișcare s-a făcut la presiunea Emiratelor Arabe Unite (Emiratele Arabe Unite), care au promis că guvernul egiptean, destul de sărăcit din punct de vedre financiar va avea o miză în tortul libian.

A doua mișcare a fost făcută de către Rusia, care s-a confruntat recent cu creșterea tensiunilor în nordul Siriei, în principal în jurul provinciei Idlib. Ca atare Moscova a trimis mai multe forțe ale regimului sirian în zona Idlib, trimițând un mesaj clar Turciei că tentativele lor de implicare masivă ar putea complica și mai mult situația lor în Libia.

A treia etapă a planului o reprezinta acordul maritim greco-italian care trimita trimite un mesaj clar Turciei pe măsură ce tensiunile din Mediterană cresc prin prezenta nedorită a flotilei militare turce. Erdogan devine nervos pe acest plan și dislocă complet rețeaua anti israeliană din Oman, pentru a permite finalizarea nefocierilor de deschidere a relațiilor diplomatice dintre Ierusalim și UAE. Fapt care este imediat preluat de către administrația Trump și premierul Netanyahu care practic, zilele acestea, sunt pe punctul de anunța semnarea primei declarații de pace și de instalare a unei ambasade a unei țări arabe, după cea semnată cu Egiptul acum mai bine de 40 de ani.

De aceea, acordul de la Cairo privind delimitarea frontierei maritime dintre Grecia și Egipt este considerat o a patra etapă a planului franco-emirateztreia mișcare, alimentând tensiunile dintre Grecia și Turcia în estul Mediteranei și sporind presiunea externă asupra Ankara pe mai multe fronturi. Scopul Parisului a fost atins. Urmează Libanul.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

„Momentul adevărului” pentru europeni: Șeful apărării din UE cere un plan de pace european, independent de cel propus de SUA
Rachetele Oreshnik din Belarus fac din baza de la Deveselu o țintă principală. Cum va răspunde NATO la amplasarea de rachete rusești la câteva sute de km de capitale europene
„Cimitirul” de fier vechi al Rusiei: De ce noile autorități siriene refuza să utilizeze tancurile „inutile” furnizate de ruşi
Sursă foto: US Army Facebook
EXCLUSIV
Ultimatum de la Washington: Statele Unite impun termenul limită 2027 pentru ca Europa să preia conducerea apărării NATO
O nouă forță militară de descurajare în Orientul Mijlociu: SUA pariază masiv pe dronele de atac ieftine pentru a contracara amenințările regionale
Noua strategie de securitate a SUA avertizează asupra „declinului civilizațional” al Europei și pune sub semnul întrebării viitorul NATO
Războiul din Ucraina şi „sindromul Tbilisi”: Un general rus de top critică „eșecul total” al serviciilor de informații și admite că Rusia a fost nepregătită
Analistul și expertul Dorin Popescu, directorul Asociației Mării Negre și fost diplomat român atât în Ucraina, cât și în Federația Rusă. Foto: Colaj DefenseRomania
EXCLUSIV
De ce războiul rus la granițele Europei e un proiect pe termen lung care va continua și după epoca Putin | Dorin Popescu, la Obiectiv EuroAtlantic
O pace „urâtă” la orizont: De ce sfârşitul războiului din Ucraina va avea un gust amar și ce ne spune „dușul rece” finlandez
Revelația unui general NATO: Cum a ajuns o forță minusculă de 2% a Ucrainei să provoace jumătate din toate pierderile armatei ruse
Marco Rubio susține că s-au făcut „progrese” către acordul de pace - dar spune că doar Vladimir Putin poate pune capăt războiului din Ucraina
„Condamnate din start”: Motivul pentru care discuțiile Statele Unite-Rusia nu pot opri războiul din Ucraina
Psihologia slăbiciunii în UE: Europa pică cu brio testul Ucraina pe care singură și l-a impus. Când va renunța Europa la strategia ei eșuată?
„Singuri în fața tăvălugului”. Scenariul militar testat de NATO la Cincu: Câte săptămâni ar trebui să reziste România fără americani
Alianța Ankara-Cairo: Cum remodelează Turcia și Egiptul echilibrul de securitate în Orientul Mijlociu
Încă o provocare rusească la frontiera cu Polonia: Apărarea antiaeriană poloneză a fost alertată din cauza unor avioane MiG-31 prezente în apropierea graniței
Sfârșitul iluziilor și „pacea de necesitate”. Are dreptate generalul ucrainean Valeri Zalujnîi când vorbește despre o victorie incompletă a Ucrainei?
Dincolo de mirajul celor 250 de avioane: De ce Ucraina trebuie să aleagă pragmatismul în fața ,,vitrinei occidentale'' de aeronave de luptă
Viktor Orban continuă să facă opinie separată în cadrul UE: După o vizită la Moscova, premierul ungar a spus că Ucraina trebuie să redevină o zonă tampon între NATO și Rusia
Tensiuni militare în Caraibe: SUA declară spațiul aerian venezuelean „închis” și mobilizează avioane F-35 împotriva regimului Maduro
Războiul din umbră al Rusiei se mută la Marea Baltică: De ce au devenit porturile germane noua țintă predilectă a spionajului rusesc
Avem dovada (Foto/Video): Ucraina a deschis oficial vânătoarea „flotei fantomă” în Marea Neagră. Imaginile care arată cum dronele Sea Baby au lovit petrolierele Rusiei
Dezinfectarea unui siloz de rachete aflat lângă orașul Derazhnya din centrul Ucrainei, 23 octombrie 1996. Sursa foto: Arhiva Radio Free Europe/AFP.
EXCLUSIV
Cum plătește Ucraina prețul naivității din 1994: A dat stocul de arme nucleare pe o bucată de hârtie, iar acum i se cere o amputare teritorială
Cum să supraviețuiești lângă Rusia: Estonia rescrie programa școlară și transformă pilotajul dronelor într-o competență vitală de apărare națională
Umilința scutului antiaerian rusesc: Dronele ucrainene au spulberat sistemele Buk și Tor, vitale pentru Kremlin. De ce devine Rusia vulnerabilă în propriul teritoriu
Mitul „Sarmat” s-a prăbușit din nou (FOTO/VIDEO): Eșecul catastrofal de la poligonul rusesc Yasny dovedește că șantajul nuclear al Rusiei nu are acoperire tehnică
Putin, odă pentru Orban care provoacă frisoane: Relațiile bilaterale, cele mai bune din istorie. Între timp, România vrea Lynx jumătate "made in Hungary"
Căderea lui Andrii Yermak: Când lupta anticorupție lovește chiar în mâna dreaptă a lui Zelenski, în cel mai vulnerabil moment al războiului
Ukrainian Army. Photo credit: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Mai există Ucraina ca stat pentru Statele Unite sau a rămas doar un teritoriu de negociat: Cum s-a ajuns la amputarea teritoriilor ucrainene de dragul Rusiei?
Cercul de foc din Caraibe se strânge: Cum transformă Statele Unite lupta antidrog într-un asediu tăcut la adresa Venezuelei

Ştiri Recomandate

Schimbarea la față a Armatei României: Marile programe ale acestui an, de la Cobra II la K9, Abrams sau F-16. Și ce urmează în 2026
''Scutul invizibil'' de 2 miliarde de dolari: Polonia ridică un zid electromagnetic care poate anihila dronele rusești fără a trage un foc
Scădere de 86% pe hârtie pentru exporturile de arme germane către Ucraina în 2025: Sfârșitul sprijinului sau o nouă strategie secretă?
Care pace? Gherasimov spune că Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului ocupat de Rusia în Ucraina pentru a forma o zonă tampon în nord-est
De la dronele FP-2 la rachete Flamingo: Fabrica din Ucraina care a devenit ținta unei investiții globale masive
Enigma Oreshnik în Belarus: De ce a ascuns Rusia lansatorul rachetei la ceremonia oficială de pe aerodromul Krichev-6 (FOTO/VIDEO)
Avioane Craiova se apără și le răspunde „experților” care au acuzat că IAR-99 Șoim nu pot zbura pe ceață. Un nou termen avansat pentru livrarea avioanelor
Trump anunță că SUA sunt gata redeschidă negocierile cu Turcia pentru F-35. De ce însă decizia va fi greu de implementat și va întâmpina rezistență
Încă trei F-16 Block 70 Viper au aterizat cu succes. Câte F-uri mai așteaptă Slovacia pentru a finaliza programul și când își va apăra singură spațiul aerian
Anihilarea „cuibului” de Shahed (VIDEO): Atacul masiv asupra bazei din Donețk forțează Rusia să își reevalueze întregul lanț de aprovizionare cu drone
Contract gigant pentru încă 25 de avioane F-15IA. Versiunea IA e adaptată cerințelor tehnice și operaționale ale Israelului
Testarea detașamentului Carpathian Vipers care vor asigura misiuni de Poliție Aeriană în Lituania, cu patru avioane F-16 Fighting Falcon. Photo: Ion Săvescu via ROAF
EXCLUSIV
Rolul României în reconstrucția Ucrainei și infrastructura bazelor militare din România | Cătălin Podaru, CEO Leviatan Group, la DefenseRomania
Medvedev lovește din nou: „Doamna cu coasa” îi suflă în ceafă ticălosului de Zelenski care va fi expus la St. Petersburg
Polonia crede că un acord de pace în Ucraina e posibil în următoarele săptămâni. Mingea e în terenul Rusiei
Dincolo de Marea Neagră: Ucraina își extinde războiul asimetric în apele interioare ale Rusiei cu noua dronă „Barracuda” (VIDEO)
Mocnește un nou război la finalul anului în Golf? Arabia Saudită a atacat Yemenul, acuzând Emiratele Arabe Unite de alimentarea războiului civil
Taiwanul răspunde și blochează tactic avioanele chineze: F-16 Viper ale Taiwanului au luat „în vizor” avioanele J-16 ale Chinei în timpul blocadei simulate de Beijing
Premieră mondială în aviație: Dronele Kizilelma au executat primul zbor în formație complet autonom (VIDEO)
După ce Olanda ne-a donat 18 avioane F-16 și a pus umărul la ridicarea în timp record a Centrului de pregătire pentru F-16, premierul olandez vizitează baza de la Câmpia Turzii
Rușii nu dau semne că-i interesează discuțiile de pace privind Ucraina: Comandanții i-au prezentat lui Putin raporturi triumfaliste privind iminenta victorie pe front
SUA schimbă radical strategia și trec la generația a 5-a de tancuri, îngropând definitiv programul SEPv4: Viitorul Abrams nu mai este doar o simplă actualizare
Atac sub steag fals? Putin i s-a plâns lui Trump că Ucraina a încercat să-i atace reședința iar astfel poziția Rusiei privind pacea va fi revizuită. Kievul neagă vehement presupusul atac
Câte avioane a primit Rusia în 2025? De la Su-34, „calul de bătaie”, la modernul Su-35 și până la „perla rară” Su-57
Iranul a lansat trei sateliți de pe teritoriul Rusiei. Trei motive pentru operațiunea iranienilor, care stârnesc îngrijorare în Israel
Zelenski a anunțat că e gata să se întâlnească cu Vladimir Putin
Navă comercială sau de război? China transformă un cargou civil într-un „Arsenal Ship” cu 60 de rachete, sub ochii tuturor (FOTO/VIDEO)
Rusia răspunde cu aceeași monedă: Un avion ucrainean An-26, distrus de o dronă kamikaze (Video). Și alte ținte au fost lovite la sute de km în spatele liniilor ucrainene
Intră în serviciu Sigma 155 Roem, primul obuzier complet automatizat din lume. După patru decenii Israelul spune „adio” obuzierelor americane M109
Coaliția de Voință se reunește la Paris pentru a finaliza garanțiile de securitate europene oferite Ucrainei după întâlnirea dintre Trump și Zelenski
Discuții de pace în Florida. Trump și Zelenski: Suntem de acord în privința a aproape 95% dintre punctele planului de pace în 20 de puncte
EAU își închid ușa la F-35 după demonstrația în premieră a Chinei în regiune. Avioane J-10 au zburat alături de Mirage de producție franceză. „Restricții” la F-16
Rușii au primit o nouă lovitură dureroasă: Brigada 14 a GRU, decimată de un atac cu drone ucrainene
pixel