Amintim că la finalul anului trecut, Senatul Statelor Unite a confirmat-o pe doamna Kathleen Ann Kavalec pentru funcţia de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în România, precizează Ambasada SUA la București.
Anunțul privind ajungerea înaltului diplomat american în țara noastră a fost făcut chiar de Ambasada SUA în România.
„Ambasadorul desemnat al Statelor Unite ale Americii în România, Kathleen Kavalec, a sosit astăzi la Bucureşti. În următoarele zile, ambasadorul desemnat Kavalec va prezenta scrisorile de acreditare preşedintelui Klaus Iohannis şi se va întâlni cu prim-ministrul Nicolae Ciucă şi cu ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu”, se arată într-un anunț al Ambasadei SUA în România.
Ambasadoarea Kavalec, întrevedere cu ministrul Bogdan Aurescu
Șefa misiunii diplomatice a SUA în România a fost primită la sediul MAE de șeful diplomației române Bogdan Aurescu.
MAE informează:
Bogdan Aurescu a transmis ambasadoarei SUA urări călduroase de bun-venit cu ocazia revenirii acesteia în România, după postul anterior efectuat în cadrul Ambasadei SUA la București, în perioada 2005-2008. De asemenea, oficialul român i-a urat mult succes în îndeplinirea mandatului primit și a asigurat-o de tot sprijinul autorităților române și al său personal în acest scop.
Șeful diplomației române a apreciat activitatea Ambasadei SUA la București în vederea consolidării relației bilaterale și a exprimat, totodată, încrederea că prezența noului ambasador american și experiența sa profesională vor contribui la dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic România-SUA, în toate dimensiunile sale, inclusiv cele privind securitatea, economia, energia, dezvoltarea relațiilor interpersonale.
Ministrul de externe român a evocat consultările politice deosebit de consistente pe care le-a avut în noiembrie 2022 cu Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, cu ocazia vizitei acestuia în România (https://www.mae.ro/node/60380 ), precum și importanța menținerii unui ritm susținut al contactelor la nivel înalt între România și SUA și pe parcursul anului 2023.
Ministrul Bogdan Aurescu și ambasadorul agreat al SUA au discutat prioritățile care trebuie urmărite în relația bilaterală, priorități care urmează să fie aprofundate cu ocazia următoarei runde a Dialogului Strategic România-SUA, programată a avea loc în prima parte a anului la București.
Cei doi oficiali au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la contextul de securitate regional, marcat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat faptul că România rămâne un aliat de încredere al SUA, implicat activ în zona Mării Negre, și a reiterat interesul României pentru viitoarea strategie a SUA pentru regiunea Mării Negre, scop în care ministrul român de externe a transmis deja Secretarului de Stat american, cu ocazia vizitei din noiembrie la București, un document consistent pentru procesul de reflecție inițiat de partea americană pe acest subiect.
Ministrul de externe român a transmis, de asemenea, aprecierea pentru sprijinul puternic al SUA pentru securitatea României și a aliaților europeni din NATO, în special a celor din Flancul Estic al Alianței, demonstrat și de creșterea consistentă a prezenței militare americane în România după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
A subliniat importanța cooperării și menținerii unității transatlantice în gestionarea efectelor agresiunii ruse la adresa Ucrainei, menționând implicarea multidimensională și extinsă a României, în special pe linie umanitară și de sprijinire a refugiaților, punerea la dispoziția partenerilor a unui hub umanitar la Suceava, asigurarea tranzitului pentru produsele agricole din Ucraina, care au ajuns la peste 12,9 milioane de tone. Ministrul Bogdan Aurescu a menționat, de asemenea, importanța sprijinului pentru Republica Moldova, stat care se confruntă cu dificultăți și riscuri sporite, ca efect al conflictului din Ucraina.
Ministrul Bogdan Aurescu a reamintit obiectivul comun al României și al SUA de includere a țării noastre în Programul Visa Waiver, reliefând dorința părții române pentru intensificarea cooperării în domeniu, precum și necesitatea înregistrării de progrese substanțiale în perioada mandatului ambasadoarei Kavalec în România.
Cu privire la proiectele strategice de interes comun, ministrul român a subliniat interesul României pentru un rol substanțial în asigurarea securității energetice, cu dezvoltarea de proiecte energetice în cooperare cu SUA, inclusiv a proiectelor nuclear civile care vizează Centrala de la Cernavodă și implementarea tehnologiei reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR).
În același timp, a menționat faptul că societatea românească rămâne profund angajată în favoarea relației de Parteneriat Strategic cu SUA și a parteneriatului transatlantic, România acționând în mod constant, în interiorul UE și al NATO, pentru întărirea acestei legături.
Ambasadoarea agreată a SUA Kathleen Kavalec a evidențiat că România este un partener și aliat puternic, foarte apreciat al SUA și a asigurat că va depune toate eforturile pentru a contribui la dezvoltarea Parteneriatului Strategic româno-american.
Diplomatul american a salutat, totodată, eforturile deosebite realizate de țara noastră în sprijinul Ucrainei și Republicii Moldova, respectiv în asigurarea securității energetice – evidențiind capacitatea României de a se poziționa drept exemplu la nivel regional, inclusiv în ceea ce privește independența energetică.
Kathleen Ann Kavalec este prima femeie nominalizată pentru funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România.
Potrivit Agerpres, Kathleen Ann Kavalec, membră de carieră a Înaltului Serviciu de Afaceri Externe cu rang de ministru-consilier, ocupa funcţia de şef al Misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în Bosnia şi Herţegovina, fiind detaşată de la Departamentul de Stat din 2019, conform unei prezentări care a fost făcută publică atunci când Casa Albă şi-a anunţat, la începutul lunii iunie, intenţia de a o nominaliza pe diplomată în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în România.
A deținut de-a lungul timpului mai multe funcții în Departamentul de Stat în relația cu state europene și eurasiatice. Ea a fost director al Biroului pentru Afaceri ruse și adjunct al misiunii UNESCO americane în Franța.
În 2018 ea a fost nominalizată ca ambasador american în Albania de fostul președinte Donald Trump, dar nominalizarea a fost retrasă în 2019, după ce fostul președinte a acuzat-o de implicare în acuzele care i s-au adus cu privire la contactele sale cu Federația Rusă.
Anterior, în timpul unei audieri în Senatul SUA, Kathleen Ann Kavalec a dat asigurări că va promova cooperarea dintre Statele Unite și România în chestiuni vitale privind securitatea.
„De la sfârșitul dictaturii comuniste în 1989, România a făcut progrese remarcabile în drumul său către democrație și economie de piață”, a precizat Kavalec, care a adăugat că prin „muncă asigură și determinare” România și-a atins obiectivul de a adera la NATO și UE, azi fiind un exemplu pozitiv în Alianță prin alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, urmând să ridice pragul la 2.5%.
Ea a remarcat că din bugetul de achiziții alocat pentru modernizarea Armatei, o mare parte a fost folosit pentru achiziționarea de echipament militar din SUA „în efortul masiv pe care România îl depune pentru modernizare”, dar și faptul că țara noastră găzduiește numeroase forțe NATO aliate, inclusiv un Grup de Luptă.
Toată această cooperare în materie de securitate va fi consolidată și întărită de viitorul ambasador american, le-a mai precizat Kathleen Ann Kavalec senatorilor americani.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La câteva luni după ce Pakistanul a folosit o rachetă chinezească cu rază ultra-lungă de acțiune pentru a doborî avioane de vânătoare indiene, cererile de finanțare din partea forțelor armate arată că SUA ar putea avea în curând propria armă avansată, după opt ani de dezvoltare: mult așteptata rachetă AIM-260.
Presa de stat nord-coreeană a relatat că incidentul a avut loc în timp ce soldații lucrau pentru închiderea definitivă a frontierei.
Premierul Ilie Bolojan a fost primit, sâmbătă, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu și premeriul moldovean Dorin Recean.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Agenții FBI au percheziționat casa fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, care l-a numit anterior pe Trump inapt să servească funcția de președinte, a relatat Associated Press, citând o persoană familiarizată cu situația.
În ultimele zile, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reușit performanța de a-l pune în paranteză pe șeful său, Vladimir Putin, și chiar pe președintele SUA, Donald Trump.
Exerciţiile navale din Marea Baltică au avut ca scop evaluarea unităţilor submarine de apărare împotriva sabotajelor, a explicat ministerul rus al apărării. De asemenea, în regiunea Kaliningrad, tancurile rusești exersează evacuarea după un atac cu drone.
Însă, după ce a fost prinsă de atâtea ori cu minciuna, Moscova nu mai reușește să convingă pe nimeni privind caracterul pur defensiv aș exercițiilor sale militare.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
SUA și statele europene au dezvoltat opțiuni militare ce urmează să fie analizate de consilierii pe securitate națională. Europa ar urma să suporte cea mai mare parte a efortului, în timp ce Washingtonul își evaluează rolul. Trump exclude trimiterea de trupe americane, dar nu elimină posibilitatea implicării militare indirecte.
Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară a lumii, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat ruse Rosatom, Alexei Lihacev.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că evenimentele din Lituania şi România sunt comparabile cu situaţia din Polonia, referindu-se la căderea unui obiect în estul Poloniei, regiune care se învecinează cu Ucraina.România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a sunat, marți, pe președintele Türkiye, Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a îndemnat la o construcţie mai rapidă a gardurilor de protecţie de-a lungul graniţelor ţării cu Rusia şi Belarus, aducând ca argument riscurile de securitate din războiul Moscovei în Ucraina, relatează Agerpres.
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi la videoconferinţa membrilor Consiliului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa trebuie să își extindă rapid armamentul nuclear și a catalogat exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud ca fiind o „expresie evidentă a voinței lor de a provoca război”, a relatat marți presa de stat KCNA, citată de Reuters.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnește cu președintele american Donald Trump.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei și al Zilei Drapelului Național, Ambasada Ucrainei în România organizează, pe 21 august, o acțiune solemnă de solidaritate cu Ucraina.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
Polonia a trimis aproximativ 40.000 de soldați la granițele sale cu Belarus și Rusia. Decizia a fost luată după ce, la începutul acestei săptămâni, premierul Tusk anunța că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, în legătură cu manevrele militare ruso-belaruse Zapad-2025, care urmează să înceapă vineri și să se încheie marți, 16 septembrie.
Egiptul a decis să se alăture oficial programului turcesc KAAN, avion de generația a cincea dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. E o apropiere militară majoră între două state cu relații complicate în istorie. În contextul în care Egiptul are în aviația militară „ADN occidental”, având flote mari de avioane de luptă occidentale, Cairo ar putea da un imbold important programului Kaan ce vizează dezvoltarea unui avion de generația a 5-a de către Turcia, ca urmare a excluderii din programul F-35 Lightning II.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat că Rusia s-a pregătit pentru o încălcare majoră a spațiului aerian polonez de câteva luni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.
Incidentul din zorii zilei de miercuri, când drone rusești au pătruns adânc în spațiul aerian al Poloniei, a declanșat o alertă fără precedent, mobilizând forțe aeriene aliate și generând o nervozitate palpabilă la Varșovia. Deși nu este prima violare a granițelor NATO de la invazia rusă în Ucraina, amploarea și natura provocării arată un joc de-a șoarecele și pisica, în care Rusia își testează limitele și încearcă să afle cât de hotărât este Occidentul să se apere.
Întreaga lume a privit îngrozită cum atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ucis aproape 3.000 de oameni la New York, Washington, D.C. și Shanksville, Pennsylvania. Azi se împlinesc exact 24 de ani de la atentatele care au schimbat lumea, inclusiv politic, social și militar.
În urma agresiunii rusești din noaptea de miercuri (10.09.2025), Republica Cehă va trimite o subunitate de elicoptere pentru operațiuni speciale, dotată cu trei elicoptere Mi-171Sh, pentru a ajuta Polonia. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul ceh al Apărării într-un comunicat de presă dat publicității în cursul serii.
Unul dintre cele mai tensionate momente din Orientul Mijlociu s-a consumat nu în Gaza, nu în Ierusalim, ci în inima Qatarului, într-un raid aerian israelian de o precizie șocantă. E o lovitură care a zdruncinat fragilele negocieri pentru pace și a aruncat o umbră de îndoială asupra alianțelor tradiționale din regiune. La prima vedere, o operațiune de succes. Dar, pe măsură ce fumul se așterne, ies la iveală erori și întrebări fără răspuns.
Rusia a respins acuzațiile poloneze potrivit cărora dronele doborâte pe 10 septembrie, în timpul nopții, în spațiul aerian polonez erau de origine rusă, numind declarațiile Varșoviei „nefondate”.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
La expoziția militară DSEI, care și-a deschis porțile la Londra, gigantul european MBDA prezintă Akeron MBT 120, un concept care se înscrie, un concept de ultimă generație. Mai exact este vorba de o rachetă care, dezvoltată pe baza familiei Akeron a MBDA, va putea fi lansată de tunul de 120 mm al unui tanc principal de luptă.
Ultimele aproxiamativ 24 de ore au fost un test important pentru Flancul Esic. Polonia a doborât în premieră drone ruse, după ce între 20 și 23 de drone ale Federației Ruse de tip Shahed/Geran și Gerbera au încălcat spațiul aerian polonez. Incidentul, petrecut în cursul nopții, marchează prima intervenție directă a aviației NATO împotriva unor ținte rusești de la începutul războiului din Ucraina, fiind folosite avioane F-16 Fighting Falcon și F-35 Lightning II poloneze și olandeze, dislocate în Polonia. Lucru remarcat și de corespondentul de război Radu Hossu, care remarcă într-o analiză că o astfel de utilizare, extrem de costisitoare, arată și unele lipsuri în ceea ce privește un sistem multi-stratificat de apărare aeriană. O problemă cu care se confruntă și România.
Celebrele rachete de croazieră aer-sol cu rază lungă de acțiune de tip Taurus au devenit în acest ultim an subiect unui „du-te, vino” în contextul discuțiilor despre posibile livrări ale rachetelor Taurus de către Germania, spre Ucraina. Dar o informație interesantă despre rachetele Taurus a publicat presa germană care anunță că industria de la Berlin pregătește deja noua generație de rachete. Și chiar dacă nu există momentan informații oficiale, experții militari germani oferă câteva indicii ale caracteristicilor noilor rachete Taurus NEO.
România este solidară cu Polonia, care a neutralizat în noaptea de marţi spre miercuri drone ruse în interiorul propriului spaţiu aerian, iar, dacă va fi cazul, procedurile sunt pregătite "pentru a reacţiona la fel" în România, a declarat, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, acuzat de trădare şi transmiterea de informaţii secrete către KGB din Belarus.
Sau, ca să-l parafrazăm pe președintele Trump, „Ce naiba vor rușii cu atacul ăsta nesăbuit?”
Un număr mare de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez miercuri dimineață, unele dintre ele fiind doborâte de avioane de vânătoare aliate.
Șefa Comisiei Europene susține un discurs despre starea Uniunii Europene în fața sesiunii plenare a Parlamentului European în fiecare septembrie.
Republica Belarus spune că a doborât mai multe drone străine care i-au încălcat spațiul aerian. În plus, autoritățile de la Minsk au avertizat Polonia și Lituania de apropierea dronelor “pierdute”.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Forțele de Apărare Teritorială (WOT) a Armatei Poloniei au redus considerabil timpul de prezentare în unități pentru militarii profesioniști și voluntari, după incidentul fără precedent în care drone ruse au încălcat spațiului aerian polonez și au fost doborâte. Concomitent au fost activate echipe terestre de căutare și identificare a UAV-urilor ruse doborâte.
Noaptea grea pe întreg Flancul Estic, unde Rusia recurge la provocări fără precedent în timpul atacurilor masive asupra infrastructurii critice a Ucrainei. În timp ce Polonia a doborât în premieră drone rusești, în celălalt capăt al Flancului, două avioane F-16 Fighting Falcon ale României au fost ridicate după ce un grup de drone opera în imediata apropiere a spațiului nostru. Trebuie subliniat că în comparație cu situația din Polonia, rușii nu au intrat în spațiul aerian al României.
Polonia şi-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană şi cele ale NATO pentru a doborî drone în spaţiul său aerian, după un atac aerian rus asupra Ucrainei, Varşovia, numind încălcarea spaţiului său aerian drept "un act de agresiune", informează DefenseRomania.
