„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
Trump interzice universității Harvard să înscrie studenți străini: Mii de studenți trebuie să se transfere sau să părăsească America
Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat îngrijorat cu privire la evoluţiile din regiunea Mării Negre, în contextul în care Rusia "ameninţă în continuare stabilitatea" regiunii, subliniind că este nevoie de "o abordare coerentă pe întregul Flanc Estic".
,,Avem nevoie să asigurăm o abordare coerentă pe întregul Flanc Estic. Sunt profund îngrijorat de evoluţiile din regiunea Mării Negre. Intensificarea constantă a activităţii militare a Rusiei în Crimeea, culminând cu incidentul de la Kerch, şi conflictul în desfăşurare din Ucraina de Est, hărţuirea avioanelor şi navelor aliate, nu fac decât să demonstreze că Rusia ameninţă în continuare stabilitatea acestei regiuni. Este timpul să ne întrebăm la modul cel mai serios: este NATO îndeajuns de eficient în aceste împrejurări? Ce spun toate aceste evoluţii despre postura şi despre acţiunile noastre? Răspunsul meu este că în mod cert este nevoie să facem mai mult. Este nevoie de o apărare robustă, terestră, aeriană şi maritimă, prin asigurarea planurilor, forţelor şi capabilităţilor corecte pentru întărirea prezenţei înaintate a NATO", a spus Iohannis, la sesiunea plenară a Summitului B9 - "Situaţia securităţii în Europa, în vecinătatea sa şi în afara ei şi implicaţiile acesteia în adaptarea NATO".
As we mark this year NATO's 70th anniversary, the #B9 countries send the message that the Alliance is strong, united and able to respond to all current challenges. Together we aim towards strengthening defence and deterrence and projecting stability in our region. #B9Košice pic.twitter.com/GIG8Q1L9Wk
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) 28 februarie 2019
El a arătat că, în primul rând, este nevoie de întărirea "posturii de descurajare" la Marea Neagră.
,,O postură de descurajare mai robustă ar trebui să înceapă cu suplinirea lipsurilor şi cu folosirea măsurilor agreate la capacitate maximă. Este nevoie de o prezenţă navală şi aeriană mai persistentă în regiune, atât din partea aliaţilor riverani, cât şi din partea celorlalţi aliaţi, pentru supraveghere, exerciţii şi vizite în port. Avem nevoie, de asemenea, de o prezenţă aliată terestră mai puternică", a detaliat şeful statului.
Preşedintele Iohannis le-a transmis şefilor de stat din statele membre B9 că România contează pe sprijinul lor pentru ca Brigada Multinaţională de la Craiova să fie cu adevărat multinaţională, capabilă să descurajeze şi să apere şi pentru înfiinţarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est.
El a punctat că ar trebui acordată mai multă atenţie partenerilor din est şi să fie oferit mai mult sprijin.
,,Putem să sporim capacitatea acestora de a se apăra singuri în faţa oricărui tip de ameninţări, fie ele militare, cibernetice, hibride sau pură propagandă. De asemenea, putem să le arătăm că nu sunt singuri, implicându-i mai mult în procesul de pregătire şi în exerciţii, în schimbul de informaţii şi în dialogul politic cu privire la securitatea în regiune", a spus Iohannis.
Şeful statului a subliniat şi faptul că partenerii NATO din Balcanii de Vest au nevoie de o atenţie sporită, întrucât această regiune se confruntă cu provocări de securitate complexe, atât interne, cât şi externe. În context, el a precizat că semnarea Protocolului de Aderare la NATO a Republicii Macedonia de Nord reprezintă un pas major pentru procesul de reconciliere regională.
Potrivit preşedintelui Iohannis, cooperarea NATO-UE are o importanţă deosebită pentru asigurarea unui mediu stabil şi sigur în zona euroatlantică, dar şi în afara acesteia.
,,Cuvintele-cheie pentru ca ea să funcţioneze şi să producă rezultatele preconizate sunt complementaritatea şi sinergia acţiunilor. Mobilitatea militară, sprijinul pentru partenerii noştri din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest, contracararea ameninţărilor hibride, ar trebui să rămână o prioritate comună. În acest sens, în timpul Preşedinţiei noastre la Consiliul UE, vom sprijini eforturile de consolidare a rolului UE în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea", a afirmat el.
Şeful statului a precizat că trebuie arătat că NATO este o "alianţă puternică, care livrează".
,,Rezultatele noastre în toate aceste domenii vor asigura succesul reuniunii liderilor NATO de la sfârşitul acestui an. (...) Puteţi conta pe noi, domnule secretar general, în ceea ce priveşte pregătirea adecvată a acestei reuniuni. Puteţi conta, de asemenea, pe România, care va continua să îşi îndeplinească toate angajamentele din cadrul NATO", a conchis Iohannis.
Preşedintele Iohannis a participat, joi, la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), care are loc la Kosice, în Republica Slovacă.
La eveniment au participat şi şefii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, precum şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. La finalul reuniunii a fost adoptată o declaraţie comună, care va evidenţia evaluările şi obiectivele comune ale statelor participante la acest format, inclusiv în pregătirea următorului summit aliat, preconizat pentru finalul acestui an.
Formatul Bucureşti (B9) a fost lansat la iniţiativa preşedinţilor României şi Poloniei. Primul summit a avut loc în noiembrie 2015, la Bucureşti, iar al doilea la Varşovia, în iunie 2018.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat în mai 2025 un pachet de acorduri, marcând o resetare semnificativă a relațiilor bilaterale în domeniile comerțului, apărării și mobilității, la aproape un deceniu de la votul pentru Brexit.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat, în ultima sa conferință de presă ca președinte interimar, că mandatul său a fost concentrat pe consolidarea celor două direcții fundamentale ale politicii externe și de securitate ale țării: apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, cu accent pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în timpul unei vizite la Erevan, unde a discutat cu omologul său armean Ararat Mirzoyan, a criticat Armenia pentru aprofundarea cooperării militare cu Franța și achiziționarea de arme de la aceasta. Potrivit șefului diplomației ruse, politicienii francezi urăsc Rusia.
Premierul interimar Cătălin Predoiu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții SIG Sauer pe tema unor posibile investiții ale companiei americane în România.
Viitorul Preşedinte al României, Nicuşor Dan, a afirmat, marţi, că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea Summitului NATO de la Haga.
Gazele din Marea Neagră sunt importante și pentru Turcia.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
China a afirmat marţi că susţine Pakistanul în "apărarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale", conform unui comunicat al ministrului său de externe, informează Agerpres și AFP.
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
Țările UE s-au pus de acord cu privire la viitoarea alocare a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro. Fondurile se acordă prin Instrumentul SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) pentru achiziții comune de arme. Aprobarea finală este preconizată pentru 21 mai.
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
O dispută aprinsă a izbucnit între premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron.
Nicuşor Dan, candidat independent, a obţinut 6.168.642 de voturi (53,60%), la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea tuturor celor 20.085 de procese verbale.
Președintele interimar Ilie Bolojan a efectuat o vizită la militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina, cu ocazia unei escale la Sarajevo, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Tirana. Vizita a fost motivată de respectul față de Armata României și de dorința de a transmite aprecierea față de militarii care contribuie la menținerea păcii în regiune.
Peste 92.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 16:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Primele discuții directe dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei de la începutul invaziei rusești din februarie 2022 au început vineri, la ora 13:40, la Palatul Dolmabahce din Istanbul.
Armata Statelor Unite și-a reafirmat angajamentul ferm față de apărarea colectivă a NATO prin desfășurarea sistemului de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată M142 HIMARS în cadrul Exercițiului Hedgehog 2025 (Ariciul 2025), cel mai amplu exercițiu militar național desfășurat vreodată de Estonia. Manevrele, la care participă peste 16.000 de militari din Estonia și din state membre NATO și care se desfășoară în apropierea orașului Voru, subliniază accentul strategic al Alianței pe pregătirea operațională și descurajarea de-a lungul Flancului Estic.
Conform planului, Consiliul Național de Securitate (NSC) s-ar micșora și ar trece de la a face recomandări președintelui la a-i executa ordinele.
Iranul este pregătit să accepte un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear în schimbul ridicării imediate a sancţiunilor, a declarat miercuri Ali Shamkhani, un consilier al liderului suprem iranian Ali Khamenei, pentru postul de televiziune american NBC News, relatează Agerpres și AFP.
Bosnia Herzegovina traversează o perioadă tot mai tensionată, iar apelurile la dialog și respectarea ordinii constituționale par să nu reușească să evite o destabilizare majoră în regiune.
Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.
După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.
Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.
Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.
Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.
În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.
În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Vineri noapte, forțele ucrainene au efectuat atacuri cu drone asupra peninsulei Crimeea, relatează site-ul cotidianului Ukrainska Pravda, citând relatări ale locuitorilor locali de pe rețelele de socializare.
Zilele trecute apărea informația că Administrația Trump a redirecționat din Ucraina către Orientul Mijlociu detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS II).
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În noaptea de 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene la scară largă asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Unele instalații iraniene de rachete balistice și instalații nucleare au fost lovite, într-un atac preventiv pentru a slăbi capacitățile nucleare ale Iranului. De asemenea, structura de comandă militară a fost decapitată.
NATO își extinde capacitățile de supraveghere prin satelit pentru a scana suprafețe întinse de teritoriu, permițând alianței să monitorizeze mișcările militare din Ucraina și de la granițele Rusiei cu flancul estic al NATO.
DefenseRomania a organizat azi conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025, unde pe lângă situația de securitate din regiune, un panel special a fost dedicat industriei de apărare. Iar un exemplu de succes în ceea ce privește transferul de tehnologie și producție în România este Cobra II, program despre care apar noi amănunte pozitive.
România urmează să înceapă în această vară asamblarea a mii de drone militare. Inițiativa, bazată pe un transfer tehnologic de la firma americană Periscope Aviation, are ca scop înzestrarea Forţelor Armate Romane cu sisteme aeriene fără pilot. Decizia de produce mii de drone vine ca urmare a unei lecții impuse cu brutalitate de războiul dronelor care face ravagii chiar alături de noi, în Ucraina.
Pe 12 iunie, de Ziua Națională a Rusiei, Ambasada de la București nu a găzduit doar o recepție diplomatică de rutină. A fost scena unei operațiuni de influență executate la vedere, având ca protagoniști doi dintre cei mai controversați actori de pe scena publică românească: senatoarea pro-Moscova Diana Șoșoacă și generalul (r) Radu Theodoru, un veteran de 101 ani, vizat de procurorii DIICOT într-un dosar de trădare.
În urma atacului fără precedent al dronelor ucrainene asupra aerodromurilor militare rusești, care a dus la distrugerea a peste 40 de bombardiere, Kremlinul a decis mutarea aviației strategice în baze cât mai îndepărtate de granița cu Ucraina, în principal în Orientul Îndepărtat, după cum se precizează pe canalul Telegram „Agenția” citând analiști din surse deschise.
O bornă sumbră și aproape de neconceput a fost atinsă în Ucraina. Potrivit Statului Major al Ucrainei, coroborat de evaluări din ce în ce mai directe ale serviciilor de informații occidentale, pierderile totale ale Rusiei – personal ucis, rănit sau scos din luptă – au depășit pragul de un milion de militari.
Departamentul de Stat a ordonat oficialilor guvernamentali care nu sunt aflați în situații de urgență să părăsească Irakul.
DEFENSE ROMANIA SECURITY DIALOGUE 2025 – FIRST EDITION - DC Media Group organizează prima ediție a DSD (2025) cu tema „Apărarea României în al patrulea an de război: Industria de apărare și reafirmarea alianțelor euro-atlantice”. Evenimentul reunește importanți oficiali politici, reprezentanți ai industriei de apărare și experți care vor analiza noile provocări geopolitice, revitalizarea industriei și reafirmarea angajamentelor euro-atlantice ale României.
Conform raportului din dimineața de 12 iunie, al Statului Major General (SMG) ucrainean, pierderile forțelor ruse au depășit un milion de oameni, de la începutul războiului.
Pe 11 iunie, Indonezia a ajuns la un acord cu Turcia pentru achiziționarea a 48 de avioane de luptă de generația a cincea KAAN, înregistrându-se astfel prima vânzare internațională majoră a avionului de luptă turcesc.
Secretarul de cabinet japonez, Yoshimasa Hayashi, și-a exprimat joi îngrijorarea profundă cu privire la un incident petrecut în apele internaționale, în care un avion de vânătoare chinez a trecut la limită pe lângă o aeronavă militară japoneză. Hayashi a îndemnat Beijingul să prevină repetarea incidentului. Japonia este, de asemenea, îngrijorată recent de trecerea portavioanelor chineze la est de Iwo Jima.
Unul dintre cei mai mari cumpărători mondiali de arme ar putea da o gură uriașă de oxigen pentru industria militară a Rusiei, grav afectată de război și sancțiuni.
Elbit Systems lansează PAWS-2 (HR), un sistem de avertizare cu infraroșu de nouă generație pentru avioanele de luptă.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Statele Unite retrag o parte din personalul diplomatic neesențial din țările din Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării a permis, de asemenea, plecarea voluntară a membrilor familiilor soldaților americani.
La Chișinău, Moscova a activat un nou instrument în războiul său hibrid purtat împotriva parcursului european al Republicii Moldova, dar mai ales pentru dinamitarea relaţiilor cu România. Aceasta nou instrument nu este o rachetă, nici un tanc, ci ceva mult mai subtil: un partid politic numit „Moldova Mare”. Condus de o politiciană afiliată unui oligarh fugar, sancționat de SUA pentru legăturile sale cu Kremlinul, acest proiect nu este despre istorie. Este o operațiune psihologică menită să submineze Ucraina, să antagonizeze România și să țină Republica Moldova captivă în sfera de influență a Rusiei.
Într-o demonstrație de coordonare tactică ce redefinește regulile jocului în spațiul aerian ucrainean, un pilot de F-16 al Forțelor Aeriene Ucrainene, ghidat de un avion de recunoaștere suedez, a reușit o performanță istorică: doborârea unui avion de superioritate aeriană rusesc, Suhoi Su-35. Incidentul, care ar fi avut loc deasupra regiunii Kursk din Rusia, nu este doar o victorie simbolică, ci dovada materializării unei noi și redutabile capacități aeriene pentru Kiev.
