Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Linia de despărțire de la Avdiivka: Manualele de tactică atrag atenția că ''linia de despărțire'' este una dintre zonele cele mai vulnerabile
Strategica
Data publicării:
În terminologia militară, ”linia de despărțire dintre unități” este o zonă relativ îngustă care separă dispozitivele de luptă ale unităților învecinate. Definiția se extinde, desigur, și la marile unități tactice, operative sau strategice.
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine

Manualele de tactică și operații atrag atenția că linia de despărțire este una dintre zonele cele mai predispuse la infiltrarea inamicului pentru că, în practică, fie unitățile vecine se suprapun în anumite misiuni de acoperire, fie pasează responsabilitățile între ele. Nu se întâlnesc frecvent aceste lucruri dar, atunci când se întâmplă, consecințele pot fi destul de serioase.

O retragere prea precis anunțată crează de cele mai multe ori probleme.

Pe 17 februarie 2024, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Sirski, proaspăt numit în această funcție, a anunțat că a decis să retragă trupele ucrainene din Avdiivka pentru a evita încercuirea, pierderea vieții militarilor și pentru a ocupa poziții mai avantajoase la vest de localitate.

Deocamdată, nu se cunoaște cu precizie când a fost retras grosul forțelor ucrainene din Avdiivka, fiind informații că s-a executat cu una sau două zile mai înainte, dar cert este că mai mulți militari ucraineni au rămas în încercuire și au fost luați prizonieri.

Până acum nu eram obișnuiți cu o comunicare atât de oportună din partea armatei ucrainene atunci când desfășoară o activitate deosebit de importantă. De exemplu, nici acum nu este confirmat oficial că trupele ucrainene s-au retras total din Bahmut sau din Marinka.

Desigur, în prezent nicio mișcare mare de trupe nu mai reprezintă un secret pentru inamic care vede totul cu dronele și sateliții dar, este posibil ca o companie sau un pluton care ține cu dinții de o poziție care să le permită celorlalți să se retragă, să poată da pentru o zi sau două nu doar speranțe trupelor proprii ci chiar o imagine falsă adversarului.

Deși a fost pregătită extrem de bine pentru apărare, Avdiivka, în loc de centrul sistemului de apărare a ajuns la flancul unei direcții operativ-strategice.

Avdiivka, localitate situată la doar cinci km nord de orașul ocupat Donețk – centru de comandă și de sprijin pentru toate operațiile ruse din regiunea cu același nume, era condamnată să cadă chiar din primele zile ale războiului. Faptul că a rezistat până acum este o capodoperă a apărării oferită lumii întregi de armata ucraineană. A fost pregătită temeinic încă din 2014 și și-a făcut pe deplin datoria întârziind decisiv ofensiva rusă, în ultimii doi ani.

Sistemul de apărare de la Avdiivka, denumit de militarii ucraineni ”direcția (operativ-tactică) Avdiivka”, a dobândit însă treptat și unele dezavantaje pe măsură ce războiul înainta. Pe lângă faptul că forțele ruse au conștientizat tot mai mult că pentru a ieși din impas trebuie să treacă de fortificațiile de la nord și vest de Donețk, direcția Avdiivka a devenit flancul Grupului Operativ-Strategic (GOS) ucrainean ”Tavria”. Deci, linia de despărțire dintre două grupuri ucrainene de cel mai înalt rang trecea pe undeva la nord de Avdiivka.

Pe front, trupele ucrainene sunt organizate în patru GOS: ”Hortiția” de la granița cu Rusia în zona râului Oskil, până la nord de Avdiivka; ”Tavria” în continuare până la vest de centrala nucleară Zaporojie din Energodar; ”Odessa” restul frontului sudic, inclusiv nord-vestul Mării Negre; ”Nord” pe frontiera cu Belarus și Rusia exclusiv regiunea Harkov. Dintre toate zonele de luptă, cele mai solicitante sunt pe direcțiile grupurilor ”Hortiția” și ”Tavria”, grupuri care se învecinează între ele la nord de Avdiivka.

Acoperirea insuficientă a flancurilor poate duce la pierderea pozițiilor. Rușii au introdus în luptă la Avdiivka într-o zonă foarte îngustă peste 100.000 de militari, în timp ce ucrainenilor le-a fost imposibil să aducă în sprijin forțe, mijloace și mai ales muniții de pe alte direcții.

Sistemul defensiv Avdiivka, care a rezistat destul de bine atacurilor frontale rusești, a putut fi depășit, după cum s-a văzut, doar prin încercuire, dar și aceasta cauzată de resursele limitate de muniție, în special cele de artilerie. Manevrele ucrainene de răspuns la planul rusesc de învăluire (bazat pe o grupare de peste 100.000 de militari – foarte mulți pentru o direcție operativ-tactică), au consumat resursele grupului ”Tavria”, în timp ce grupul învecinat - ”Hortiția” se confrunta și el cu o intensificare a atacurilor rusești, dar pe flancul cel mai îndepărtat (de Avdiivka) – Kupiansk. Astfel, acoperirea liniei de despărțire dintre cele două GOS ucrainene a devenit treptat în ultimele patru luni de lupte grele, o sarcină care apăsa mai mult pe grupul ”Tavria” decât pe ”Hortiția”.

În plus, după ce fostul comandant-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Zalujnâi, a anunțat pe 1 noiembrie 2023 (interviu pentru The Economist) că este nevoie de o nouă mobilizare, a devenit tot mai clar că un sprijin pentru Avdiivka cu forțe și mijloace de pe alte direcții a devenit improbabil. O manevră pur logistică pentru asigurarea doar de muniții pentru Avdiivka ar fi rămas totuși la îndemână, dar după reducerea sprijinului american ca urmare a disputelor interne din Congresul SUA, și această perspectivă s-a îndepărtat.

Pe lângă dificultățile pur obiective întâmpinate de trupele ucrainene în păstrarea pozițiilor de la Avdiivka, nu poată fi exclusă nici diferența de viziuni dintre generalii comandanți ucraineni.

Comandantul GOS ”Hortiția” a fost până de curând chiar generalul-colonel Sirski, în timp de comandantul ”Tavria” este de mai bine de un an generalul de brigadă Tarnavski. Fiecare dintre ei răspundea de un  front extrem de activ cu o lungime de 200 – 250 km. În 2022, cei doi generali au comandat operațiile de succes de la Harkov, respectiv Herson fiind considerați adevărate legende nu doar în Ucraina ci și în țările NATO.

Cu toate acestea, între cei doi generali exista o asimetrie vizibilă deși amândoi comandau grupuri similare de forțe. Sirski avea gradul de general-colonel și era inclusiv comandant al Forțelor Terestre – o autoritate care, teoretic, îi dădea acces la mai multe resurse. Tarnavski avea un grad mai mic - general de brigadă - și autoritate doar pe front în zona sa de reponsabilitate. Ce-i drept, fostul comandant-șef al trupelor ucrainene, generalul Zalujnâi, a fost mult mai prezent în zona de responsabilitate a lui Tarnavski decât în cea a lui Sirski, dar acest lucru nu a jucat neapărat în favoarea lui Tarnavski.

Posibilele neînțelegeri dintre generalii ucraineni ar fi putut pleca chiar de la planificarea contraofensivei, iar ulterior s-au amplificat pe măsură ce nu se obțineau rezultatele scontate.

Întreaga abordare de ducere a contraofensivei din vara-toamna lui 2023 a fost schimbată chiar de Zalujnâi, care după o creștere neașteptată a pierderilor ucrainene în atacurile de amploare de la debutul contraofensivei, a preferat prudența. Posibil, Tarnavski să fi fost de altă părere, dar apropierea de Zalujnâi, considerat principalul responsabil pentru rezultatele modeste ale contraofensivei, ar fi putut  duce la o anumită distanțare față de el (inclusiv din partea lui Sirski) și reducerea sprijinului acordat.

Posibil, era de așteptat ca GOS ”Hortiția”, pe timpul contraofensivei, să atragă mai multe trupe rusești departe de regiunea Zaporojie unde urma să se rupă masiv frontul. Pentru asta, trebuia ca trupele ucrainene să câștige inițiativa la Kupiansk și Liman, lucru care nu s-a reușit. Situația GOS ”Hortiția” nu era deloc bună când a început contraofensiva ucraineană de anul trecut. Grupul tocmai venea după pierderea Bahmutului într-un șir lung de confruntări dificile cu mercenarii Wagner care au lăsat cu siguranță urme.

Cert este că un eventual atac ucrainean pe direcțiile Kupiansk și/sau Liman, ca sprijin pentru direcția Zaporojie, nu a venit, deși au existat atacuri de succes dar limitate pe direcția Bahmut. Probabil, GOS ”Hortiția” nu a avut resursele necesare pentru a-l face, deși este posibil ca un astfel de atac să nu fi fost deloc planificat. Poate nu întâmplător, a cerut Sirski avioane de luptă americane A-10, pe 12 ianuarie 2024, semnalând că trebuie ceva în plus pentru a se face mai mult.

Din acel moment se pare că Sirski a fost perceput că urmează o altă cale față de Zalujnâi, pentru că, surprinzător, solicitarea pentru A-10 americane a fost imediat întâmpinată cu reținere chiar de comandantul Forțelor Aeriene Ucrainene, generalul Mikola Oleșciuk, care a dat de înțeles că efortul aviatorilor săi trebuie să se concentreze pe F-16.

Avdiivka fost atacată masiv cu aviația în ultimele zile de rezistență ceea ce a făcut imposibil orice plan de apărare și a îngreunat considerabil planul de retragere.

Tușa finală pe episodul Avdiivka a fost dată de bombardamentele aeriene rusești cu bombe ghidate care au crescut exponențial în ultimele zile de dinaintea retragerii complicând și mai mult situația trupelor ucrainene. De la 10 – 20 de bombe lansate într-o zi s-ar fi ajuns la peste 500 în ultimele două-trei zile dinainte de retragere. Totuși, informația trebuie privită cu unele rezerve, fiind furnizată doar de bloggeri ruși.

Într-o astfel de situație extrem de dificilă, desigur era de dorit ca retragerea să se facă și sub protecție antiaeriană. În dimineața de 17 februarie, ziua când s-a anunțat retragerea, generalul Mikola Oleșciuk a anunțat că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât trei aeronave de luptă rusești. Pe 18 februarie s-a mai anunțat doborârea a încă unui avion de luptă rusesc. Desigur, generalul Oleșciuk și-a asumat un mare risc trimițând din nou complexe Patriot în zona frontului. Poate dacă ar fi avut mai multe, Avdiivka era încă la ucraineni. Dacă sistemele Patriot sau NASAMS nu luptă acum în Ucraina la capacitate maximă, nu vor mai lupta deloc pentru că vor fi depășite moral în următorul război.

Concluzie: Liniile de despărțire ucrainene sunt doar tactice în timp ce cele occidentale sunt strategice.

Se poate aprecia că operația ucraineană de apărare de la Avdiivka, desfășurată între 10 octombrie 2023 și 17 februarie 2024, deși a fost condusă profesionist, în condiții de inferioritate numerică clară, provocând pierderi importante trupelor ruse (47.000 de militari, 360 tancuri, 250 sisteme de artilerie, 750 vehicule blindate de luptă și 5 avioane), a evidențiat și anumite divergențe între generalii ucraineni.

Însă, nu se poate aprecia dacă eventualele divergențe dintre generali au fost decisive sau nu în pierderea pozițiilor fortificate de la Avdiivka care au rezistat aproape doi ani. Situația a fost și rămâne dificilă pe tot frontul, iar la un moment intensitatea atacurilor pe direcția Kupiansk crescuse foarte mult. Deci, o manevră dinspre direcția ”Hortiția” spre ”Tavria” era greu de realizat la o scară care să conteze.

În schimb, ar fi contat ca avioanele rusești să nu poată bombarda. Faptul că Avdiivka a rezistat timp de patru luni unui asalt prelungit și deosebit de intens indică un plan bine pus la punct care însă a cedat treptat pe măsură ce resursele se împuținau. Mai degrabă, se poate aprecia cu o mai mare certitutine că militarii ucraineni, dacă aveau suficientă muniție, nu ajungeau în situația limită, în care orice mică eroare să poată agrava situația.

Linia de despărțire este la început una obiectivă. Așa a fost convenită și trebuie gestionată. Ulterior, ea se dezvoltă în mintea conducătorilor și devine una mai mult subiectivă. Astfel, se poate mări sau se poate micșora în funcție de ceea ce cred și decid conducătorii. Unele linii de despărțire sunt tactice iar altele sunt strategice. Cea dintre grupurile ”Hortiția” și ”Tavria”, precum și cele dintre generalii ucraineni par strategice.

Cu toate acestea, ele pălesc pe lângă implicațiile liniilor de despărțire din interiorul Uniunii Europene și Statelor Unite. Occidentul gestionează resurse de sute de miliarde de euro în materie de apărare care pot da un impuls decisiv acestui război. Încă mai este timp pentru că Ucraina încă mai are soldați devotați. Dar, divergențele de natură economică și politică chiar în sânul Occidentului, conciliabile în mod normal, pot întârzia sprijinul dincolo de punctul în care nu se mai poate face nimic indiferent câte arme performante s-ar trimite. Dezastrul pentru Occident va fi mai mare decât cel pentru Ucraina.

Dacă liniile de despărțire se măresc prea mult, la un moment dat nu se mai poate comunica peste ele și, încet, încet se transformă în linii de front.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Joc de război: NATO ar câștiga posibilul conflict cu Rusia, iar frontul decisiv ar fi cerul Europei de Est 
Șeful diplomației turce afirmă că războiul din Ucraina ar putea fi încheiat până la sfârșitul anului: “Atât Rusia, cât și Ucraina își doresc încetarea focului”  
De ce e mai bine să descurajezi Rusia înainte să atace: Ucraina cheltuie în patru luni bugetul de anul trecut al României pentru apărare
Războiul hibrid al Beijingului: Cum încearcă China să paralizeze Taiwanul prin atacuri asupra infrastructurii critice?
De la 2% la 3,5% (sau 5%): Dincolo de politică, cât de mult este Europa pregătită să plătească pentru NATO?
UE publică Strategia pentru Securitate la Marea Neagră. Obiective majore: Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară și protecția platformelor energetice precum Neptun Deep
Planeta în trei culori: Visul lui Trump despre o lume împărțită cu Rusia și China
Europa intensifică ajutorul militar acordat Ucrainei, în timp ce Rusia respinge încetarea focului și se pregătește pentru ,,ofensiva de vară''
“Pentru reducerea tensiunilor din regiune”: Belarus a anunțat mutarea locurilor de desfășurare a exercițiului “Vest-2025” de la granițele occidentale în interiorul țării
Primul contact la vârful Washingtonului: Președintele Nicușor Dan, convorbire telefonică cu Donald Trump
Pacea, tot mai departe: Rusia îşi intensifică presiunea militară asupra Ucrainei, atacurile cu dronele fiind tot mai puternice
Oficiali militari taiwanezi: China este capabilă de a transforma exercițiile militare într-o invazie
Războiul dronelor: Armata britanică stabilește un nou standard de luptă bazat pe ,,strategia 20-40-40'', cu 80% sisteme autonome pe câmpul de luptă
Forţele Armate Ucrainene, liber la lovit teritoriul Rusiei cu rachete occidentale: Nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate
Tancuri, Obuze și Demografie: De ce pierderile imense nu opresc ,,mașina de război'' a Rusiei pe frontul din Ucraina
Vedeta exercițiului Swift Response 25: Desfăşurarea sistemului HIMARS, un semnal de forță arătat de NATO în Nordul îndepărtat și în statele baltice
Liderii Forțelor Aeriene ale SUA îndeamnă la o schimbare tactică radicală: Accentul se pune pe aeronavele F-47 și B-21 pentru a contracara amenințările Chinei
Trupele rusești au început să folosească frecvent pe frontul din Ucraina strategia așa-numitei “triple sufocări”, ce produce câștiguri teritoriale lente dar constante
Securitatea europeană sub lupă: Între agresiunea rusă și reechilibrarea domeniului apărării, ce este de făcut pentru un NATO mai puternic?
Războiul viitorului se va duce pe inteligența artificială. Iar cel mai important front de luptă al AI va fi protejarea sistemelor împotriva deturnării
Armata americană și-ar putea schimba strategia? SUA iau în considerare repoziționarea forțelor din Indo Pacific. Coreea de Sud afirmă că nu a purtat discuții legate de acest subiect
Pentagonul avertizează că rușii au pus rachete aer-aer cu focoase nucleare pe avioane MiG-31 și Su-35. Cât de eficiente ar fi împotriva unor ținte aeriene
Ucraina propune integrarea armatei sale în sistemul de apărare al U.E: Armata ucraineană are toată experiența necesară pentru acest lucru
Nevoia unei schimbări de paradigme la nivelul strategiei militare a Ucrainei. Generalul Zaluzhnîi: Să nu mai credem într-un miracol, iluzia granițelor din 1991 trebuie abandonată
Răspuns la amenințarea rusă asupra flancului estic al NATO: Germania staționează permanent câteva mii de militari în Lituania (Foto/Video)
Noua strategie a Rusiei: Dronele cu fibră optică țintesc armamentul crucial al Ucrainei (Video). Un sistem HIMARS a fost distrus pe front
Generalul Ben Hodges avertizează România: Portul Constanța, țintă sigură în cazul unui atac rusesc asupra NATO
B61-13, bomba nucleară finalizată de SUA cu un an mai devreme, va fi utilizată exclusiv de bombardierul de generația a 6-a B-21 Raider
Șeful Armatei Române, generalul Vlad: "Pericole constante de la Rusia" – De la Spoofing GPS la mine plutitoare în Marea Neagră
Nicușor Dan la Black Sea Forum: Eu văd România consolidată intern şi mai activă pe plan extern în UE și NATO

Ştiri Recomandate

Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Chinezii se laudă cu o nouă bombă, despre care se presupune că poate provoca pene de curent după impact
”În trei luni, situația s-ar putea schimba radical”. Ucraina are pe masă o soluție la problema Shahed
Va fi aruncată în luptă „Furnica” ucraineană. Noua dronă terestră Muraha va ajunge în premieră pe front
Ședință CSAT. Pacea în Ucraina trebuie să excludă ferm încercările Rusiei de redivizare a Europei în sfere de influență
Rușii au avansat cu 50.000 de soldați în regiunea Sumî. Cum se face că apărarea ucraineană nu a fost pregătită?
Iranienii se întorc la Fordow, arată imaginile din satelit
Spionaj, cipuri și un război tehnologic: Statele Unite acuză DeepSeek că a devenit un instrument AI în mâna armatei chineze
România va avea noi sisteme antiaeriene. Israelienii de la Rafael, câștigătorii licitației pentru SHORAD-VSHORAD?
UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei cu șase luni
Gulag 2.0. Manifestație de solidaritate cu victimele torturii rusești, organizată de comunitatea ucraineană din București
Armatele private ale Rusiei: Grupările paramilitare care activează în Ucraina, factor de instabilitate în regiune şi risc de securitate pentru Kremlin
Iranul renunță la avioanele de luptă rusești. Următoarea oprire: China, pentru „Ucigașul de Rafale” J-10C
Armata SUA vrea lansatoare de rachete autonome: Cum vor schimba noile sisteme de arme fața războiului modern?
,,Cupola de Oțel'' a Turciei are o ,,problemă franceză'': Ankara solicită acces la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T
Marea Britanie trimite Ucrainei 350 de rachete și mai multe lansatoare ,,FrankenSAM''. Fondurile provin din activele rusești înghețate
Morminte în noroi, dezinteres și vandalism: Mormintele soldaților ruși căzuți în războiul împotriva Ucrainei nu reprezintă niciun interes pentru statul rus
Fără J-35A, deocamdată. Deși s-a anunțat spargerea gheții, un aliat al Chinei a negat că e primul stat care a cumpărat „F-35-ul chinezesc”
Ucraina a mai pierdut un F-16: Pilotul a doborât șase ținte rusești, dar din păcate în timpul atacurilor ruse s-a prăbușit și nu a mai avut timp de catapultare
Un misterios avion chinez cu transponderul închis și alte zboruri din Iran spre China ridică o întrebare: Unde e de fapt uraniul îmbogățit al Iranului?
Lavrov: Occidentul nu a învins niciodată în istoria sa Rusia. Azi Occidentul colectiv s-a ridicat din nou împotriva noastră, dar nu ne va învinge nici acum
Mașinile de luptă Puma, despre care se zvonea că ar intra și în „bătălia pentru România” și care au avut la început probleme tehnice cu turela, „salvate” de Bundeswehr
Rusia a dezlănțuit din nou iadul stabilind un record: Zeci de rachete Kh-101 lansate de bombardiere Tu-95, sute de drone și rachete Iskander au fost lansate spre Ucraina din mai multe direcții
În cimitirul de tancuri din Ucraina: TOP 3 cele mai „îngropate” tancuri ale Rusiei, inclusiv „imbatabilul” T-90, cel mai performant tanc rus
Israelul a ordonat palestinienilor să evacueze zone din nordul Fâșiei Gaza înainte de intensificarea operațiunilor împotriva grupării teroriste Hamas
Kaan e un avion de viitor cu o altă menire, dar F-35 e palpabil: Cum ar putea Turcia reveni la F-35. Rămâne problema mărului otrăvit al Rusiei
Ivan pățitul: De teama Ucrainei, rușii își construiesc hangare speciale pentru a-și proteja „perlele rare”: Avioanele Su-57
B-2 Spirit, imagine concept. Photo source: NamuWiki
EXCLUSIV
Momentul în care Israelul a atacat nu a fost întâmplător: Zidul destructurat ce oferea Iranului adâncime strategică și paradoxul bombardierelor SUA B-2 care au lovit Iranul
Trump spune că nu va tolera continuarea procesului pentru corupție împotriva lui Benjamin Netanyahu, premierul Israelului
Ziua și provocarea: Un avion rus de spionaj Il-20 a decolat din Kaliningrad și s-a îndreptat spre Germania. Două Eurofighter germane au fost ridicate de la sol
Aflat pe final de mandat, președintele polonez Duda s-a dus la Kiev într-o vizită de adio unde a fost decorat de Zelenski
Continuă seria neagră pentru ruși: Patru Su-34 au fost lovite de drone ucrainene cu rază lungă de acțiune
pixel