Manualele de tactică și operații atrag atenția că linia de despărțire este una dintre zonele cele mai predispuse la infiltrarea inamicului pentru că, în practică, fie unitățile vecine se suprapun în anumite misiuni de acoperire, fie pasează responsabilitățile între ele. Nu se întâlnesc frecvent aceste lucruri dar, atunci când se întâmplă, consecințele pot fi destul de serioase.
O retragere prea precis anunțată crează de cele mai multe ori probleme.
Pe 17 februarie 2024, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Sirski, proaspăt numit în această funcție, a anunțat că a decis să retragă trupele ucrainene din Avdiivka pentru a evita încercuirea, pierderea vieții militarilor și pentru a ocupa poziții mai avantajoase la vest de localitate.
Deocamdată, nu se cunoaște cu precizie când a fost retras grosul forțelor ucrainene din Avdiivka, fiind informații că s-a executat cu una sau două zile mai înainte, dar cert este că mai mulți militari ucraineni au rămas în încercuire și au fost luați prizonieri.
Până acum nu eram obișnuiți cu o comunicare atât de oportună din partea armatei ucrainene atunci când desfășoară o activitate deosebit de importantă. De exemplu, nici acum nu este confirmat oficial că trupele ucrainene s-au retras total din Bahmut sau din Marinka.
Desigur, în prezent nicio mișcare mare de trupe nu mai reprezintă un secret pentru inamic care vede totul cu dronele și sateliții dar, este posibil ca o companie sau un pluton care ține cu dinții de o poziție care să le permită celorlalți să se retragă, să poată da pentru o zi sau două nu doar speranțe trupelor proprii ci chiar o imagine falsă adversarului.
Deși a fost pregătită extrem de bine pentru apărare, Avdiivka, în loc de centrul sistemului de apărare a ajuns la flancul unei direcții operativ-strategice.
Avdiivka, localitate situată la doar cinci km nord de orașul ocupat Donețk – centru de comandă și de sprijin pentru toate operațiile ruse din regiunea cu același nume, era condamnată să cadă chiar din primele zile ale războiului. Faptul că a rezistat până acum este o capodoperă a apărării oferită lumii întregi de armata ucraineană. A fost pregătită temeinic încă din 2014 și și-a făcut pe deplin datoria întârziind decisiv ofensiva rusă, în ultimii doi ani.
Sistemul de apărare de la Avdiivka, denumit de militarii ucraineni ”direcția (operativ-tactică) Avdiivka”, a dobândit însă treptat și unele dezavantaje pe măsură ce războiul înainta. Pe lângă faptul că forțele ruse au conștientizat tot mai mult că pentru a ieși din impas trebuie să treacă de fortificațiile de la nord și vest de Donețk, direcția Avdiivka a devenit flancul Grupului Operativ-Strategic (GOS) ucrainean ”Tavria”. Deci, linia de despărțire dintre două grupuri ucrainene de cel mai înalt rang trecea pe undeva la nord de Avdiivka.
Pe front, trupele ucrainene sunt organizate în patru GOS: ”Hortiția” de la granița cu Rusia în zona râului Oskil, până la nord de Avdiivka; ”Tavria” în continuare până la vest de centrala nucleară Zaporojie din Energodar; ”Odessa” restul frontului sudic, inclusiv nord-vestul Mării Negre; ”Nord” pe frontiera cu Belarus și Rusia exclusiv regiunea Harkov. Dintre toate zonele de luptă, cele mai solicitante sunt pe direcțiile grupurilor ”Hortiția” și ”Tavria”, grupuri care se învecinează între ele la nord de Avdiivka.
Acoperirea insuficientă a flancurilor poate duce la pierderea pozițiilor. Rușii au introdus în luptă la Avdiivka într-o zonă foarte îngustă peste 100.000 de militari, în timp ce ucrainenilor le-a fost imposibil să aducă în sprijin forțe, mijloace și mai ales muniții de pe alte direcții.
Sistemul defensiv Avdiivka, care a rezistat destul de bine atacurilor frontale rusești, a putut fi depășit, după cum s-a văzut, doar prin încercuire, dar și aceasta cauzată de resursele limitate de muniție, în special cele de artilerie. Manevrele ucrainene de răspuns la planul rusesc de învăluire (bazat pe o grupare de peste 100.000 de militari – foarte mulți pentru o direcție operativ-tactică), au consumat resursele grupului ”Tavria”, în timp ce grupul învecinat - ”Hortiția” se confrunta și el cu o intensificare a atacurilor rusești, dar pe flancul cel mai îndepărtat (de Avdiivka) – Kupiansk. Astfel, acoperirea liniei de despărțire dintre cele două GOS ucrainene a devenit treptat în ultimele patru luni de lupte grele, o sarcină care apăsa mai mult pe grupul ”Tavria” decât pe ”Hortiția”.
În plus, după ce fostul comandant-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Zalujnâi, a anunțat pe 1 noiembrie 2023 (interviu pentru The Economist) că este nevoie de o nouă mobilizare, a devenit tot mai clar că un sprijin pentru Avdiivka cu forțe și mijloace de pe alte direcții a devenit improbabil. O manevră pur logistică pentru asigurarea doar de muniții pentru Avdiivka ar fi rămas totuși la îndemână, dar după reducerea sprijinului american ca urmare a disputelor interne din Congresul SUA, și această perspectivă s-a îndepărtat.
Pe lângă dificultățile pur obiective întâmpinate de trupele ucrainene în păstrarea pozițiilor de la Avdiivka, nu poată fi exclusă nici diferența de viziuni dintre generalii comandanți ucraineni.
Comandantul GOS ”Hortiția” a fost până de curând chiar generalul-colonel Sirski, în timp de comandantul ”Tavria” este de mai bine de un an generalul de brigadă Tarnavski. Fiecare dintre ei răspundea de un front extrem de activ cu o lungime de 200 – 250 km. În 2022, cei doi generali au comandat operațiile de succes de la Harkov, respectiv Herson fiind considerați adevărate legende nu doar în Ucraina ci și în țările NATO.
Cu toate acestea, între cei doi generali exista o asimetrie vizibilă deși amândoi comandau grupuri similare de forțe. Sirski avea gradul de general-colonel și era inclusiv comandant al Forțelor Terestre – o autoritate care, teoretic, îi dădea acces la mai multe resurse. Tarnavski avea un grad mai mic - general de brigadă - și autoritate doar pe front în zona sa de reponsabilitate. Ce-i drept, fostul comandant-șef al trupelor ucrainene, generalul Zalujnâi, a fost mult mai prezent în zona de responsabilitate a lui Tarnavski decât în cea a lui Sirski, dar acest lucru nu a jucat neapărat în favoarea lui Tarnavski.
Posibilele neînțelegeri dintre generalii ucraineni ar fi putut pleca chiar de la planificarea contraofensivei, iar ulterior s-au amplificat pe măsură ce nu se obțineau rezultatele scontate.
Întreaga abordare de ducere a contraofensivei din vara-toamna lui 2023 a fost schimbată chiar de Zalujnâi, care după o creștere neașteptată a pierderilor ucrainene în atacurile de amploare de la debutul contraofensivei, a preferat prudența. Posibil, Tarnavski să fi fost de altă părere, dar apropierea de Zalujnâi, considerat principalul responsabil pentru rezultatele modeste ale contraofensivei, ar fi putut duce la o anumită distanțare față de el (inclusiv din partea lui Sirski) și reducerea sprijinului acordat.
Posibil, era de așteptat ca GOS ”Hortiția”, pe timpul contraofensivei, să atragă mai multe trupe rusești departe de regiunea Zaporojie unde urma să se rupă masiv frontul. Pentru asta, trebuia ca trupele ucrainene să câștige inițiativa la Kupiansk și Liman, lucru care nu s-a reușit. Situația GOS ”Hortiția” nu era deloc bună când a început contraofensiva ucraineană de anul trecut. Grupul tocmai venea după pierderea Bahmutului într-un șir lung de confruntări dificile cu mercenarii Wagner care au lăsat cu siguranță urme.
Cert este că un eventual atac ucrainean pe direcțiile Kupiansk și/sau Liman, ca sprijin pentru direcția Zaporojie, nu a venit, deși au existat atacuri de succes dar limitate pe direcția Bahmut. Probabil, GOS ”Hortiția” nu a avut resursele necesare pentru a-l face, deși este posibil ca un astfel de atac să nu fi fost deloc planificat. Poate nu întâmplător, a cerut Sirski avioane de luptă americane A-10, pe 12 ianuarie 2024, semnalând că trebuie ceva în plus pentru a se face mai mult.
Din acel moment se pare că Sirski a fost perceput că urmează o altă cale față de Zalujnâi, pentru că, surprinzător, solicitarea pentru A-10 americane a fost imediat întâmpinată cu reținere chiar de comandantul Forțelor Aeriene Ucrainene, generalul Mikola Oleșciuk, care a dat de înțeles că efortul aviatorilor săi trebuie să se concentreze pe F-16.
Avdiivka fost atacată masiv cu aviația în ultimele zile de rezistență ceea ce a făcut imposibil orice plan de apărare și a îngreunat considerabil planul de retragere.
Tușa finală pe episodul Avdiivka a fost dată de bombardamentele aeriene rusești cu bombe ghidate care au crescut exponențial în ultimele zile de dinaintea retragerii complicând și mai mult situația trupelor ucrainene. De la 10 – 20 de bombe lansate într-o zi s-ar fi ajuns la peste 500 în ultimele două-trei zile dinainte de retragere. Totuși, informația trebuie privită cu unele rezerve, fiind furnizată doar de bloggeri ruși.
Într-o astfel de situație extrem de dificilă, desigur era de dorit ca retragerea să se facă și sub protecție antiaeriană. În dimineața de 17 februarie, ziua când s-a anunțat retragerea, generalul Mikola Oleșciuk a anunțat că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât trei aeronave de luptă rusești. Pe 18 februarie s-a mai anunțat doborârea a încă unui avion de luptă rusesc. Desigur, generalul Oleșciuk și-a asumat un mare risc trimițând din nou complexe Patriot în zona frontului. Poate dacă ar fi avut mai multe, Avdiivka era încă la ucraineni. Dacă sistemele Patriot sau NASAMS nu luptă acum în Ucraina la capacitate maximă, nu vor mai lupta deloc pentru că vor fi depășite moral în următorul război.
Concluzie: Liniile de despărțire ucrainene sunt doar tactice în timp ce cele occidentale sunt strategice.
Se poate aprecia că operația ucraineană de apărare de la Avdiivka, desfășurată între 10 octombrie 2023 și 17 februarie 2024, deși a fost condusă profesionist, în condiții de inferioritate numerică clară, provocând pierderi importante trupelor ruse (47.000 de militari, 360 tancuri, 250 sisteme de artilerie, 750 vehicule blindate de luptă și 5 avioane), a evidențiat și anumite divergențe între generalii ucraineni.
Însă, nu se poate aprecia dacă eventualele divergențe dintre generali au fost decisive sau nu în pierderea pozițiilor fortificate de la Avdiivka care au rezistat aproape doi ani. Situația a fost și rămâne dificilă pe tot frontul, iar la un moment intensitatea atacurilor pe direcția Kupiansk crescuse foarte mult. Deci, o manevră dinspre direcția ”Hortiția” spre ”Tavria” era greu de realizat la o scară care să conteze.
În schimb, ar fi contat ca avioanele rusești să nu poată bombarda. Faptul că Avdiivka a rezistat timp de patru luni unui asalt prelungit și deosebit de intens indică un plan bine pus la punct care însă a cedat treptat pe măsură ce resursele se împuținau. Mai degrabă, se poate aprecia cu o mai mare certitutine că militarii ucraineni, dacă aveau suficientă muniție, nu ajungeau în situația limită, în care orice mică eroare să poată agrava situația.
Linia de despărțire este la început una obiectivă. Așa a fost convenită și trebuie gestionată. Ulterior, ea se dezvoltă în mintea conducătorilor și devine una mai mult subiectivă. Astfel, se poate mări sau se poate micșora în funcție de ceea ce cred și decid conducătorii. Unele linii de despărțire sunt tactice iar altele sunt strategice. Cea dintre grupurile ”Hortiția” și ”Tavria”, precum și cele dintre generalii ucraineni par strategice.
Cu toate acestea, ele pălesc pe lângă implicațiile liniilor de despărțire din interiorul Uniunii Europene și Statelor Unite. Occidentul gestionează resurse de sute de miliarde de euro în materie de apărare care pot da un impuls decisiv acestui război. Încă mai este timp pentru că Ucraina încă mai are soldați devotați. Dar, divergențele de natură economică și politică chiar în sânul Occidentului, conciliabile în mod normal, pot întârzia sprijinul dincolo de punctul în care nu se mai poate face nimic indiferent câte arme performante s-ar trimite. Dezastrul pentru Occident va fi mai mare decât cel pentru Ucraina.
Dacă liniile de despărțire se măresc prea mult, la un moment dat nu se mai poate comunica peste ele și, încet, încet se transformă în linii de front.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat sâmbătă Ordinul Libertăţii preşedintelui polonez Andrzej Duda, al cărui mandat se va încheia în august, transmit Agerpres și DPA.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
