Manualele de tactică și operații atrag atenția că linia de despărțire este una dintre zonele cele mai predispuse la infiltrarea inamicului pentru că, în practică, fie unitățile vecine se suprapun în anumite misiuni de acoperire, fie pasează responsabilitățile între ele. Nu se întâlnesc frecvent aceste lucruri dar, atunci când se întâmplă, consecințele pot fi destul de serioase.
O retragere prea precis anunțată crează de cele mai multe ori probleme.
Pe 17 februarie 2024, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Sirski, proaspăt numit în această funcție, a anunțat că a decis să retragă trupele ucrainene din Avdiivka pentru a evita încercuirea, pierderea vieții militarilor și pentru a ocupa poziții mai avantajoase la vest de localitate.
Deocamdată, nu se cunoaște cu precizie când a fost retras grosul forțelor ucrainene din Avdiivka, fiind informații că s-a executat cu una sau două zile mai înainte, dar cert este că mai mulți militari ucraineni au rămas în încercuire și au fost luați prizonieri.
Până acum nu eram obișnuiți cu o comunicare atât de oportună din partea armatei ucrainene atunci când desfășoară o activitate deosebit de importantă. De exemplu, nici acum nu este confirmat oficial că trupele ucrainene s-au retras total din Bahmut sau din Marinka.
Desigur, în prezent nicio mișcare mare de trupe nu mai reprezintă un secret pentru inamic care vede totul cu dronele și sateliții dar, este posibil ca o companie sau un pluton care ține cu dinții de o poziție care să le permită celorlalți să se retragă, să poată da pentru o zi sau două nu doar speranțe trupelor proprii ci chiar o imagine falsă adversarului.
Deși a fost pregătită extrem de bine pentru apărare, Avdiivka, în loc de centrul sistemului de apărare a ajuns la flancul unei direcții operativ-strategice.
Avdiivka, localitate situată la doar cinci km nord de orașul ocupat Donețk – centru de comandă și de sprijin pentru toate operațiile ruse din regiunea cu același nume, era condamnată să cadă chiar din primele zile ale războiului. Faptul că a rezistat până acum este o capodoperă a apărării oferită lumii întregi de armata ucraineană. A fost pregătită temeinic încă din 2014 și și-a făcut pe deplin datoria întârziind decisiv ofensiva rusă, în ultimii doi ani.
Sistemul de apărare de la Avdiivka, denumit de militarii ucraineni ”direcția (operativ-tactică) Avdiivka”, a dobândit însă treptat și unele dezavantaje pe măsură ce războiul înainta. Pe lângă faptul că forțele ruse au conștientizat tot mai mult că pentru a ieși din impas trebuie să treacă de fortificațiile de la nord și vest de Donețk, direcția Avdiivka a devenit flancul Grupului Operativ-Strategic (GOS) ucrainean ”Tavria”. Deci, linia de despărțire dintre două grupuri ucrainene de cel mai înalt rang trecea pe undeva la nord de Avdiivka.
Pe front, trupele ucrainene sunt organizate în patru GOS: ”Hortiția” de la granița cu Rusia în zona râului Oskil, până la nord de Avdiivka; ”Tavria” în continuare până la vest de centrala nucleară Zaporojie din Energodar; ”Odessa” restul frontului sudic, inclusiv nord-vestul Mării Negre; ”Nord” pe frontiera cu Belarus și Rusia exclusiv regiunea Harkov. Dintre toate zonele de luptă, cele mai solicitante sunt pe direcțiile grupurilor ”Hortiția” și ”Tavria”, grupuri care se învecinează între ele la nord de Avdiivka.
Acoperirea insuficientă a flancurilor poate duce la pierderea pozițiilor. Rușii au introdus în luptă la Avdiivka într-o zonă foarte îngustă peste 100.000 de militari, în timp ce ucrainenilor le-a fost imposibil să aducă în sprijin forțe, mijloace și mai ales muniții de pe alte direcții.
Sistemul defensiv Avdiivka, care a rezistat destul de bine atacurilor frontale rusești, a putut fi depășit, după cum s-a văzut, doar prin încercuire, dar și aceasta cauzată de resursele limitate de muniție, în special cele de artilerie. Manevrele ucrainene de răspuns la planul rusesc de învăluire (bazat pe o grupare de peste 100.000 de militari – foarte mulți pentru o direcție operativ-tactică), au consumat resursele grupului ”Tavria”, în timp ce grupul învecinat - ”Hortiția” se confrunta și el cu o intensificare a atacurilor rusești, dar pe flancul cel mai îndepărtat (de Avdiivka) – Kupiansk. Astfel, acoperirea liniei de despărțire dintre cele două GOS ucrainene a devenit treptat în ultimele patru luni de lupte grele, o sarcină care apăsa mai mult pe grupul ”Tavria” decât pe ”Hortiția”.
În plus, după ce fostul comandant-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Zalujnâi, a anunțat pe 1 noiembrie 2023 (interviu pentru The Economist) că este nevoie de o nouă mobilizare, a devenit tot mai clar că un sprijin pentru Avdiivka cu forțe și mijloace de pe alte direcții a devenit improbabil. O manevră pur logistică pentru asigurarea doar de muniții pentru Avdiivka ar fi rămas totuși la îndemână, dar după reducerea sprijinului american ca urmare a disputelor interne din Congresul SUA, și această perspectivă s-a îndepărtat.
Pe lângă dificultățile pur obiective întâmpinate de trupele ucrainene în păstrarea pozițiilor de la Avdiivka, nu poată fi exclusă nici diferența de viziuni dintre generalii comandanți ucraineni.
Comandantul GOS ”Hortiția” a fost până de curând chiar generalul-colonel Sirski, în timp de comandantul ”Tavria” este de mai bine de un an generalul de brigadă Tarnavski. Fiecare dintre ei răspundea de un front extrem de activ cu o lungime de 200 – 250 km. În 2022, cei doi generali au comandat operațiile de succes de la Harkov, respectiv Herson fiind considerați adevărate legende nu doar în Ucraina ci și în țările NATO.
Cu toate acestea, între cei doi generali exista o asimetrie vizibilă deși amândoi comandau grupuri similare de forțe. Sirski avea gradul de general-colonel și era inclusiv comandant al Forțelor Terestre – o autoritate care, teoretic, îi dădea acces la mai multe resurse. Tarnavski avea un grad mai mic - general de brigadă - și autoritate doar pe front în zona sa de reponsabilitate. Ce-i drept, fostul comandant-șef al trupelor ucrainene, generalul Zalujnâi, a fost mult mai prezent în zona de responsabilitate a lui Tarnavski decât în cea a lui Sirski, dar acest lucru nu a jucat neapărat în favoarea lui Tarnavski.
Posibilele neînțelegeri dintre generalii ucraineni ar fi putut pleca chiar de la planificarea contraofensivei, iar ulterior s-au amplificat pe măsură ce nu se obțineau rezultatele scontate.
Întreaga abordare de ducere a contraofensivei din vara-toamna lui 2023 a fost schimbată chiar de Zalujnâi, care după o creștere neașteptată a pierderilor ucrainene în atacurile de amploare de la debutul contraofensivei, a preferat prudența. Posibil, Tarnavski să fi fost de altă părere, dar apropierea de Zalujnâi, considerat principalul responsabil pentru rezultatele modeste ale contraofensivei, ar fi putut duce la o anumită distanțare față de el (inclusiv din partea lui Sirski) și reducerea sprijinului acordat.
Posibil, era de așteptat ca GOS ”Hortiția”, pe timpul contraofensivei, să atragă mai multe trupe rusești departe de regiunea Zaporojie unde urma să se rupă masiv frontul. Pentru asta, trebuia ca trupele ucrainene să câștige inițiativa la Kupiansk și Liman, lucru care nu s-a reușit. Situația GOS ”Hortiția” nu era deloc bună când a început contraofensiva ucraineană de anul trecut. Grupul tocmai venea după pierderea Bahmutului într-un șir lung de confruntări dificile cu mercenarii Wagner care au lăsat cu siguranță urme.
Cert este că un eventual atac ucrainean pe direcțiile Kupiansk și/sau Liman, ca sprijin pentru direcția Zaporojie, nu a venit, deși au existat atacuri de succes dar limitate pe direcția Bahmut. Probabil, GOS ”Hortiția” nu a avut resursele necesare pentru a-l face, deși este posibil ca un astfel de atac să nu fi fost deloc planificat. Poate nu întâmplător, a cerut Sirski avioane de luptă americane A-10, pe 12 ianuarie 2024, semnalând că trebuie ceva în plus pentru a se face mai mult.
Din acel moment se pare că Sirski a fost perceput că urmează o altă cale față de Zalujnâi, pentru că, surprinzător, solicitarea pentru A-10 americane a fost imediat întâmpinată cu reținere chiar de comandantul Forțelor Aeriene Ucrainene, generalul Mikola Oleșciuk, care a dat de înțeles că efortul aviatorilor săi trebuie să se concentreze pe F-16.
Avdiivka fost atacată masiv cu aviația în ultimele zile de rezistență ceea ce a făcut imposibil orice plan de apărare și a îngreunat considerabil planul de retragere.
Tușa finală pe episodul Avdiivka a fost dată de bombardamentele aeriene rusești cu bombe ghidate care au crescut exponențial în ultimele zile de dinaintea retragerii complicând și mai mult situația trupelor ucrainene. De la 10 – 20 de bombe lansate într-o zi s-ar fi ajuns la peste 500 în ultimele două-trei zile dinainte de retragere. Totuși, informația trebuie privită cu unele rezerve, fiind furnizată doar de bloggeri ruși.
Într-o astfel de situație extrem de dificilă, desigur era de dorit ca retragerea să se facă și sub protecție antiaeriană. În dimineața de 17 februarie, ziua când s-a anunțat retragerea, generalul Mikola Oleșciuk a anunțat că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât trei aeronave de luptă rusești. Pe 18 februarie s-a mai anunțat doborârea a încă unui avion de luptă rusesc. Desigur, generalul Oleșciuk și-a asumat un mare risc trimițând din nou complexe Patriot în zona frontului. Poate dacă ar fi avut mai multe, Avdiivka era încă la ucraineni. Dacă sistemele Patriot sau NASAMS nu luptă acum în Ucraina la capacitate maximă, nu vor mai lupta deloc pentru că vor fi depășite moral în următorul război.
Concluzie: Liniile de despărțire ucrainene sunt doar tactice în timp ce cele occidentale sunt strategice.
Se poate aprecia că operația ucraineană de apărare de la Avdiivka, desfășurată între 10 octombrie 2023 și 17 februarie 2024, deși a fost condusă profesionist, în condiții de inferioritate numerică clară, provocând pierderi importante trupelor ruse (47.000 de militari, 360 tancuri, 250 sisteme de artilerie, 750 vehicule blindate de luptă și 5 avioane), a evidențiat și anumite divergențe între generalii ucraineni.
Însă, nu se poate aprecia dacă eventualele divergențe dintre generali au fost decisive sau nu în pierderea pozițiilor fortificate de la Avdiivka care au rezistat aproape doi ani. Situația a fost și rămâne dificilă pe tot frontul, iar la un moment intensitatea atacurilor pe direcția Kupiansk crescuse foarte mult. Deci, o manevră dinspre direcția ”Hortiția” spre ”Tavria” era greu de realizat la o scară care să conteze.
În schimb, ar fi contat ca avioanele rusești să nu poată bombarda. Faptul că Avdiivka a rezistat timp de patru luni unui asalt prelungit și deosebit de intens indică un plan bine pus la punct care însă a cedat treptat pe măsură ce resursele se împuținau. Mai degrabă, se poate aprecia cu o mai mare certitutine că militarii ucraineni, dacă aveau suficientă muniție, nu ajungeau în situația limită, în care orice mică eroare să poată agrava situația.
Linia de despărțire este la început una obiectivă. Așa a fost convenită și trebuie gestionată. Ulterior, ea se dezvoltă în mintea conducătorilor și devine una mai mult subiectivă. Astfel, se poate mări sau se poate micșora în funcție de ceea ce cred și decid conducătorii. Unele linii de despărțire sunt tactice iar altele sunt strategice. Cea dintre grupurile ”Hortiția” și ”Tavria”, precum și cele dintre generalii ucraineni par strategice.
Cu toate acestea, ele pălesc pe lângă implicațiile liniilor de despărțire din interiorul Uniunii Europene și Statelor Unite. Occidentul gestionează resurse de sute de miliarde de euro în materie de apărare care pot da un impuls decisiv acestui război. Încă mai este timp pentru că Ucraina încă mai are soldați devotați. Dar, divergențele de natură economică și politică chiar în sânul Occidentului, conciliabile în mod normal, pot întârzia sprijinul dincolo de punctul în care nu se mai poate face nimic indiferent câte arme performante s-ar trimite. Dezastrul pentru Occident va fi mai mare decât cel pentru Ucraina.
Dacă liniile de despărțire se măresc prea mult, la un moment dat nu se mai poate comunica peste ele și, încet, încet se transformă în linii de front.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Aliații lui Trump susțin că Ucraina pierde războiul și că, prin urmare, eforturile de a ajunge la o soluție sunt justificate din punct de vedere moral.
Recent, SUA și-au exprimat interesul de a amplasa lansatoare de rachete în Japonia. Deși această mișcare este o măsură defensivă, menită să prevină acțiunile agresive ale Chinei, Beijingul și Moscova percep această desfășurare ca o amenințare și o escaladare a tensiunilor în regiune. Evident, presa de propagandă rusă încearcă să prezinte situația ca fiind o încercare din partea Washingtonului de a amplifica tensiunile din regiunea Asia-Pacific.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea ca Turcia să cedeze Statelor Unite sistemul de apărare antiaeriană S-400 de producție rusească. El a precizat că acordul de achiziție din 2017 include un certificat de utilizator final care interzice Turciei să vândă sau să transfere sistemul către orice terță parte fără aprobarea Rusiei. Declarațiile lui Lavrov au venit ca răspuns la informațiile apărute în presă potrivit cărora Washingtonul a propus Turciei să renunțe la controlul sistemului S-400 pentru a-și restabili rolul în programul de avioane de luptă F-35.
Dacă războiul din Ucraina va continua în aceeași manieră, Kievul va fi învins în 2025, potrivit mai multor experți americani importanți. În același timp, aceștia spun că acest lucru nu trebuie să se întâmple și dau indicații cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura victoria Ucrainei. Doug Livermore, vicepreședinte al Special Operations Association of America, comandant adjunct al Detașamentului de Operațiuni Speciale al Gărzii Naționale a Armatei din Carolina de Nord și fost consilier al subsecretarului american al apărării pentru informații și securitate, afirmă că, pentru a evita înfrângerea Kievului, Occidentul și guvernul ucrainean trebuie să își revizuiască abordarea față de acest război.
Africa prezintă o provocare complexă chiar și pentru o mare putere economică cum este China. Instabilitatea politică cronicizată, caracterizată de lupte locale, lovituri de stat și tulburări civile, generează provocări care împiedică încercarea de implicare pașnică a Chinei și o pot determina să desfășoare forțe militare și de securitate pentru a-și proteja investițiile în Africa. Fără acea stabilitate oferită de capitalismul de piață, democrație și ordine bazată pe reguli, China se confruntă practic cu o alegere între eșec sau neocolonialism.
Ucraina îndeplinește în mod categoric unul dintre punctele „planului de victorie” - mutarea războiului de pe teritoriul său - și, fără a primi permisiunea SUA pentru atacuri cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din Rusia, le lovește cu propriile drone. Acest lucru, potrivit analiștilor, ar putea schimba cursul războiului. Analiștii care au vorbit cu The Wall Street Journal sugerează că ar putea, de asemenea, „să-l forțeze pe președintele rus Vladimir Putin să negocieze o pace acceptabilă”.
Președintele rus Vladimir Putin a făcut o declarație care sugerează că „oboseala cu Ucraina” resimtita în Occident încurajează Rusia să își continue invazia la scară largă, au scris analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-o analiză.
Israelul a declarat sâmbătă că a lovit ținte militare din interiorul Iranului ca răspuns la atacurile iraniene anterioare, sporind din nou temerile că o confruntare de lungă durată dintre cele două armate puternice ar putea escalada într-un război regional total care ar atrage Statele Unite. Armata israeliană a declarat că a vizat facilitaţi militare iraniene unde sunt fabricate rachete și sisteme de apărare aeriană, dar a evitat infrastructura energetică critică, precum câmpurile petrolifere și instalațiile nucleare.
Ministerul lituanian al Apărării a confirmat că, începând de anul viitor, trei state membre NATO își vor trimite sistemele de apărare aeriană în Lituania ca parte a unei desfășurări prin rotație. Detaliile, comunicate de ministrul apărării Laurynas Kasciunas la radio Ziniu Radijas, indică faptul că aceste rotații ale unor sisteme de apărare urmăresc să asigure o prezență aproape continuă a capacităților de apărare aeriană ale NATO în statele baltice.
Ucrainenii nu-și fac iluzii că rușii nu vor ajunge la Pokrovsk și au amenajat orașul pentru a rezista cât mai mult posibil în fața atacurilor rusești. Zonele amenințate, aflate la est și sud de oraș, au fost sigilate. Dar oare cât vor rezista artileriei rusești care nivelează efectiv localități întregi, inclusiv orășele mai mici?
Chinei nu îi va plăcea și va fi „iritată” de implicarea militarilor nord-coreeni în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Jurnaliștii americani de la o serie de publicații au analizat previziunile mai multor analiști şi experţi militari.
Pentagonul și agențiile americane de informații au noi ordine de acțiune - să adopte și să implementeze mai rapid inteligența artificială ca o chestiune de securitate națională. Președintele american Joe Biden a semnat joi o directivă, parte a unui nou memorandum privind securitatea națională. Scopul este de a se asigura că Statele Unite rămân un lider în tehnologia inteligenței artificiale, încercând în același timp să împiedice țara să devină victima instrumentelor de inteligență artificială utilizate de adversari precum China.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că România "nu va fi atrasă în niciun război", iar pacea, stabilitatea şi securitatea ţării sunt garantate prin Parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO. Ciolacu, care a participat la ceremonia desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Armatei Române, a subliniat că, în contextul actual, trebuie accelerat ritmul de modernizare a Armatei, prin dotarea cu sisteme de armament de ultimă generaţie.
Occidentul nu este suficient de conștient de amenințările pe care le reprezintă un imperialism rus în ascensiune, însă timpul pentru a acționa prompt se scurge rapid, potrivit analiștilor din Europa Centrală și de Est care avertizează de decenii asupra pericolelor reprezentate de acţiunile ostile ale Rusiei. Țările care au o mai veche experienţa cu modul în care acţionează Rusia pe plan extern ar putea forma ,,un sistem critic de avertizare'' pentru restul Europei cu privire la agresiunea rusă, dacă statele aflate mai departe de granițele ruseşti ar fi dispuse să asculte. Dar chiar și acum, când timpul le-a dat dreptate, nu toată lumea este pregătită să acționeze, potrivit analiștilor din Europa Centrală și de Est care au depus mărturie miercuri (23 octombrie) în fața Comisiei Helsinki din cadrul Congresului SUA.
Cele mai importante alegeri din punct de vedere al implicațiilor globale sunt alegerile prezidențiale din noiembrie din Statele Unite, cea mai veche democrație continuă din lume. Alegerile prezidențiale din SUA devin din ce în ce mai intense pe fondul polarizării politice. Faptul că scrutinul prezidențial și congresional din SUA se vor desfășura sau nu ca „alegeri libere și corecte” va avea un impact major asupra viitorului ordinii internaționale.
Cea de-a 13-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, a fost marcată de o dezbatere despre utilizarea inteligenței artificiale de către sectorul public și mediul de afaceri. Google România a realizat un nou document care subliniază potențialul economic al acestei tehnologii, demonstrând că inteligența artificială generativă ar putea oferi avantaje majore economiei României, atât sectorului public, cât și celui privat.
România este un jucător "strategic" în regiune, a declarat, joi, preşedintele fondator al Aspen Institute România, Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, care a subliniat însă că ţara noastră ar trebui să aibă un rol "mai ferm".
Duma de Stat a Rusiei a aprobat astăzi, 24 octombrie, un acord de parteneriat strategic cu Coreea de Nord. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale. Decizia a fost luată pe fundalul rapoartelor despre transferul trupelor nord-coreene în Rusia și pregătirea lor pentru desfășurarea în războiul împotriva Ucrainei.
Belgia, Slovenia și Spania se numără printre cele șapte țări NATO reticente în a acorda Ucrainei invitația de a adera la NATO, a raportat Politico pe 23 octombrie, citând patru oficiali și diplomați anonimi din SUA și NATO. În timp ce Germania și SUA sunt deja cunoscute ca având rezerve cu privire la această mișcare, publicația a raportat că Belgia, Slovenia și Spania „se ascund în spatele” acestor două țări și încetinesc cererea în curs a președintelui Volodimir Zelenski.
Regatul Unit și Germania au semnat la Londra, la 23 octombrie, un acord „istoric” în domeniul apărării, subliniind necesitatea ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate în fața unei posibile escaladări a războiului din Ucraina. „Împărtășim aceleași amenințări: războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și agresiunea rusă în creștere. Împărtășim aceleași valori: democrația, libertatea și statul de drept”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey. Potrivit acestuia, aliații europeni trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea europeană, „iar aceasta este forța motrice din spatele strategiei noastre de apărare a NATO First”.
Declarația summitului BRICS din Rusia oferă viziunea statelor din așa-numitul Sud Global - coagulate în jurul Rusiei, Chinei și Indiei - privind o nouă ordine mondială.
Cea de-a 13-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, va avea loc în perioada 24 – 25 octombrie 2024, la București.
NATO merge înainte cu pregătirea pentru un eventual război de mare intensitate. De data aceasta, un număr record de comenzi majore ale Alianței, dislocate în toată Europa, desfășoară primul exercițiu adaptat realităților câmpului de luptă de secol 21 și inaugurează, după mai bine de doi ani de pregătire, un nou set de scenarii.
Kirilo Budanov, șeful Direcției principale de informații militare (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat marți într-un interviu că soldații nord-coreeni sunt așteptați să sosească miercuri în regiunea Kursk din Rusia, ca întăriri pentru forţele ruse care vor să respingă incursiunea Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU) în această regiune. „Ne așteptăm ca primele unități să ajungă mâine pe frontul Kursk”, a declarat Budanov.
Comandantul general al U.S. Army Pacific (USARPAC) a lansat un avertisment puternic cu privire la necesitatea de a contracara puterea militară chineză în această regiune. Adresându-se unei audiențe restrânse la expoziția din cadrul evenimentului 2024 Association of the US Army (AUSA) de la Washington, DC, din 14 octombrie, generalul Charles A Flynn și-a început discursul menționând: „Avem în prezent un război regional limitat în Europa, avem în prezent un război regional limitat în Orientul Mijlociu și ultimul lucru pe care ni-l putem permite este un alt război regional limitat în Asia.
Turcia a blocat în liniște exportul de produse militare de origine americană către Rusia, în urma unui avertisment venit din partea Washingtonului, a relatat Financial Times (FT) la 22 octombrie. În ultimele săptămâni, Ankara și-a actualizat sistemele vamale pentru a opri exportul a peste 40 de categorii de produse fabricate în SUA, considerate esențiale pentru maşinarea de război a Rusiei, potrivit surselor FT.
Statele Unite salută acțiunile oricărei țări care sprijină Ucraina în fata agresiunii militare a Rusiei. Purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Vedant Patel, a declarat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă desfășurată marți, 22 octombrie, comentând declarația oficialilor sud-coreeni cu privire la posibilitatea furnizării de arme Ucrainei, pe fondul posibilei participări a trupelor nord-coreene (RPDC) la război.
La 15 octombrie 2024, guvernul suedez și-a prezentat strategia de apărare pentru perioada 2025-2030. Planul alocă 170 de miliarde SEK (14,9 miliarde EUR) pentru domeniul militar și 35,7 miliarde SEK (3,1 miliarde EUR) pentru apărarea civilă, cu scopul de a crește cheltuielile de apărare la 2,6% din PIB până în 2028. Planul include, de asemenea, o creștere treptată a conscripției, vizând 10 000 de recruți anual până în 2030 și până la 12 000 până în 2035.
Rușii au schițat planurile de a construi un nou portavion în 2021, iar astăzi discută despre un portavion naval. În prezent, marina rusă are un singur portavion, Admiral Kuznețov, care este cunoscut în primul rând pentru faptul că este într-un continuu proces de reparație. Rapoarte recente sugerează chiar că Rusia ar fi trimis o parte din echipajul acestui portavion pe câmpul de luptă din Ucraina, suficient pentru a formă mai multe batalioane. Cu toate acestea, până în prezent, nu există nicio dovadă că întregul echipaj a fost ''debarcat la țărm dintr-o dată''.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la un „răspuns puternic” din partea partenerilor internaționali față de implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei, citând dovezi că Phenianul a început să trimită trupe pe lângă echipamente militare. „Avem dovezi clare că din Coreea de Nord se furnizează Rusiei militari, și aceștia nu sunt doar muncitori în industrie, ci și personal militar”, a declarat Zelenski într-un discurs video difuzat duminică seara.
O unitate de drone din cadrul Brigăzii 27 Pechersk a Gărzii Naționale ucrainene a distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene BUK-M1 în valoare de 10 milioane de dolari, a menţionat ministrul ucrainean de interne Ihor Klimenko la 16 noiembrie.
Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei Suspilne, difuzat pe 16 noiembrie. În timpul interviului, Zelenski a menţionat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește pacea, ci va folosi negocierile pentru a se apropia de statele occidentale care l-au izolat de la începutul agresiunii militare.
Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.
Piloţii Escadrilei 494 de Luptă a U.S. Air Force, supranumită ''Panterele'', au fost premiați pentru doborârea mai multor drone iraniene în timpul atacului asupra Israelului din luna aprilie a acestui an. Primul şi cel mai important aspect care trebuie menţionat este medalierea căpitanului Lacie Hester din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA, operator de sisteme de armament F-15E al Escadrilei 494 de Luptă. Lacie Hester este prima femeie pilot care primește Steaua de Argint pentru curajul şi măiestria de care a dat dovadă în timpul misiunii care a dus la doborârea unor drone iraniene.
Royal Air Force a desfășurat avioane de luptă Typhoon pentru a monitoriza un ''Bear-F'' rusesc, cunoscut și sub numele de avion de recunoaștere Tupolev Tu-142, care zbura aproape de spațiul aerian al Regatului Unit. Două avioane de vânătoare de la baza aeriană Lossiemouth a RAF au fost trimise pentru a supraveghea avionul de recunoaștere în timp ce zbura deasupra Mării Nordului, deși acesta nu a intrat în spațiul aerian al Regatului Unit. Acest lucru se întâmplă la câteva zile după ce fregata Amiral Golovko a marinei ruse, înarmată cu rachete hipersonice anti-navă, a traversat Canalul Mânecii în timp ce era monitorizată de HMS Iron Duke.
Livrarea unor arme către Ucraina în cadrul programelor de sprijin ale SUA ar putea avea loc după încheierea mandatului prezidențial al lui Joe Biden, la 20 ianuarie. Acest lucru a fost explicat pentru Voice of America de către Pentagon. Este posibil să treacă ceva timp între anunțarea anumitor pachete de ajutor și sosirea lor fizică, a adăugat departamentul.
Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Recent, au apărut imagini care arată cum o dronă rusească de tip FPV care distruge un tanc britanic Challenger 2, demontând afirmațiile britanicilor privind invincibilitatea acestui blindat. Challenger 2, furnizat Ucrainei de Regatul Unit, a fost avariat de o dronă în timp ce se aflat în regiunea Kursk, unde au avut loc lupte intense în ultima perioadă între forţele ucrainene şi cele ruse. Din păcate, acest nou incident reprezintă o nouă lovitură de imagine dată reputației tancului britanic. După cum era de aşteptat, mass-media rusă de propagandă glorifica reuşita trupelor ruse.
Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători francezi de apărare, acționează prin intermediul joint-venture-ului lor EUROSAM pentru a convinge Grecia să folosească sistemul de rachete de apărare aeriană SAMP/T. Acest efort vine în contextul în care Grecia încearcă să creeze un scut de protecție avansat similar Iron Dome al Israelului, pe fondul tensiunilor actuale cu Turcia. Cu toate acestea, concurența cu ofertele de apărare ale Israelului, în special cu sistemul SPYDER, se anunță a fi acerbă.
Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.
Presa rusă a semnalat, pe 15.11.2024, că Forțele Armate ale Federației Ruse continuă să-și dezvolte ofensiva în zona operației militare speciale. Potrivit jurnaliștilor ruși, trupele proprii au preluat și dețin ferm inițiativa pe toate sectoarele frontului. Astfel, dacă până de curând cele mai active acțiuni ale armatei ruse au fost efectuate, în principal, în direcțiile Donețk și Harkov, acum acele zone care au fost menționate mai puțin în rapoartele Ministerului rus al Apărării “încep să prindă viață”.
SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.
Suedia s-a alăturat oficial unei inițiative ample de achiziționare de rachete Patriot GEM-T prin semnarea unui acord cu NATO Support and Procurement Agency [NSPA]. Acest acord subliniază importanța tot mai mare a cooperării regionale în consolidarea apărării aeriene în întreaga Europă.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de nave (OSK) din Federația Rusă a anunțat, pe 15.11.2024, că, până la sfârșitul acestui an, crucișătorul greu cu propulsie nucleară Amiral Nakhimov va începe testele pe mare, după finalizarea procesului de reparații și modernizare.
Republicanii au câștigat majorități în ambele camere ale Congresului SUA, consolidând controlul partidului și al președintelui ales Donald Trump asupra guvernului și legislativului țării. Trump, care va fi învestit în funcție la 20 ianuarie 2025, s-a întâlnit recent cu republicanii din Camera Reprezentanților. Redacţia de limbă ucraineană a Voice of America a vorbit cu unii reprezentanți ai republicanilor după întâlnire, întrebându-i despre viziunea lor asupra politicii Congresului SUA față de Ucraina cu noua majoritate.
Israelul a lovit infrastructura Hezbollah din beirut, dar și rutele de tranzit aflate de-a lungul graniței dintre Siria și Liban, care erau folosite de Hezbollah pentru a transfera arme.
. Tensiuni în negocierile pentru noua Comisie Europeană. Parlamentul European încă nu a ajuns la un acord cu privire la următoarea Comisie Europeană, programată să preia atribuțiile la 1 decembrie, scrie Agerpres care citează o analiză EFE.
Politico arată că principalul obstacol îl reprezintă aprobarea vicepreședinților noii Comisii Europene (fiind negociată inclusiv poziția candidatului României, Roxana Mînzatu) și a propunerii Ungariei. Problema o reprezintă neînțelegerile dintre cele două mari grupări politice europene, popularii și social-democrații.
Obuzierul autopropulsat de mare putere, 2S7 Pion, considerat ”cea mai grea armă din lume”, este folosit de Forțele Ucrainene lângă Torețk.
Xi Jinping și președintele peruan Dina Boluarte au participat la ceremonia de deschidere a portului Chancay din Peru, confirmând astfel importanța strategică a acestui proiect.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 noiembrie 2024, începând cu ora 10.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat țării sale să înceapă producția în masă de drone sinucigașe.
În ultimele zile, Donald Trump a continuat să își construiască echipa pentru un eventual al doilea mandat.Echipa de șoc din viitoarea Administrație Trump. Lista numirilor de până acum
Ucraina nu intenționează să creeze o bombă nucleară, deoarece aceasta nu este o decizie care ar putea schimba semnificativ situația de pe linia frontului, afirmă Mikhailo Podoliak, consilier al șefului Biroului președintelui, într-un comentariu pentru canalul de YouTube RBC-Ucraina.
Surse rusești de pe rețelele de socializare au prezentat, pe 14.11.2024, fotografii cu un tun autopropulsat nord-coreean cu rază ultra-lungă de acțiune de tip M1989 Koksan, care se deplasează pe o platformă feroviară în direcția zonei de desfășurare a operației militare speciale. Acest lucru poate fi privit ca o dovadă că personalul militar nord-coreean a sosit efectiv în Federația Rusă. Mai mult, se pare că acesta nu a venit cu mâna goală.
Rusia încearcă să dicteze termenii posibilelor discuții de pace privind Ucraina care ar putea avea loc după venirea la putere în Statele Unite a președintelui ales Donald Trump și semnalează că nu este dispusă să facă nicio concesie noii administrații. Această evaluare a fost publicată în ultimul său raport, la 13 noiembrie, de către Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Polonia a desfășurat tancuri sud-coreene de tip K2 Black Panther produse de compania Hyundai Rotem în apropierea regiunii Kaliningrad, adică lângă granița cu Rusia. Acestea au ajuns miercuri în portul Gdynia, iar joi, pe 14.11.2024, au fost puse la dispoziția Brigăzii 9 Tancuri staționate în orașul Braniewo.
Comisia Europeană a aprobat finanțarea pentru cinci proiecte transfrontaliere, menite să sprijine o achiziție mai coordonată și eficientă în domeniul apărării între statele membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt implementate în cadrul Instrumentului de Consolidare a Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Comune (EDIRPA), fiecare dintre cele cinci proiecte urmând să primească câte 60 de milioane de euro, cumulând o finanțare totală de 300 de milioane de euro. România face și ea parte din achiziția comună de sisteme Mistral.
Versiunea F-35C a avionului de vânătoare de generația a 5-a, versiune care e dezvoltată special pentru a opera de pe portavioane, a primit ceea ce americanii numesc botezul focului.
Cu un viitor sprijin american tot mai incert, Ucraina trebuie să reziste agresiunii Federației Ruse.
La 8 noiembrie 2024, Estonia a sărbătorit oficial redeschiderea bazei aeriene Amari după finalizarea unor lucrări ample de modernizare. Acest proiect, care a implicat îmbunătățiri semnificative ale pistelor și căilor de rulare ale bazei, consolidează sprijinul Estoniei pentru misiunea de poliție aeriană a NATO și sporește capacitatea operațională a Alianței pe flancul său estic.
