Aşa cum am scris încă de săptămâna trecută, compania germană de apărare Rheinmetall se alătură echipei americane Raytheon pentru a oferi armatei SUA un nou vehicul de luptă pentru infanteriei. Armata SUA caută să-și înlocuiască miile de vehicule de luptă M2 Bradley cu ceva mult mai nou, iar KF41 Lynx este soluţia pe care Rheinmetall o propune. Publicaţia americană Popular Mechanics face referire în termeni laudativi la vehiculul de luptă pentru infanterie Lynx KF41, care nu numai că este mai bun din toate punctele de vedere, dar are și capacitatea de a fi controlat de la distanță pe câmpul de luptă.
Programul Optionally Manned Fighting Vehicle (OMFV), care va înlocui vehiculul de luptă Bradley, planificat să intre în folosință în 2026.
M2 Bradley a fost folosit pentru prima dată de armata SUA în anii 1980. Vehiculul nu numai că putea transporta infanterie, dar oferea și suficientă protecție militarilor în timpul unui atac. Vehiculele Bradley au fost folosite pentru prima dată, în condiţii reale de luptă, în războiul din Golf din 1991, apoi în Irak (2003) și în războiul din 2014 împotriva Statului Islamic. Pe parcurs, Bradley a devenit mai greu odată cu introducerea de noi echipamente electronice, armuri şi sisteme de protecţie suplimentare care au permis vehiculului să facă față pe câmpul de luptă la noi tipuri amenințări.
Cu toate acestea, după mai bine de 30 de ani de cât este folosit, Armata SUA a decis că este timpul ca Bradley să fie scos la pensiei şi să fie înlocuit cu un nou vehicul de luptă pentru infanterie care încorporează cele mai noi tehnologii militare.
Compania germană de apărare Rheinmetall, care a dezvoltat tunul M256 de 120 mm pentru tancul M1A2 Abrams, se alătură echipei Textron Systems pentru a participa la programul OMFV al armatei SUA, iar soluţia propusă este Lynx KF41.
Soluţia propusă de Rheinmetall este un vehicul cu șenile, cu un echipaj format din trei operatori, cu capacitatea de a transporta opt soldați în partea din spate. Lynx este înarmat cu o turelă Lancer 2.0. Pe turele Lance arma principală este tunul automat MK30-2 / ABM, dezvoltat și construit de Rheinmetall. Utilizarea acestui tun aduce o serie de avantaje pentru echipajul vehiculului.
Turela are o rezervă de 200 de runde de două tipuri diferite de muniție pentru armă principală. Acest lucru înseamnă că arma poate încărcată cu muniție fără ca soldații să fie nevoiți să părăsească interiorul vehiculului. Turela permite, de asemenea, ca țintele în mișcare să fie lovite cu precizie chiar și atunci când vehiculul în sine se deplasează. De asemenea, alte arme de diferite calibre sau de la alți furnizori pot fi integrate în şi pe turela Lance. În acest sens este asigurată o flexibilitate deplină pentru upgrade.
Turele Lancer sunt echipat cu un sistem de control al focului complet digital, de ultimă generație; două sisteme de camere electro-optice - fiecare echipat cu o cameră de înaltă rezoluție, o cameră cu termoviziune și un telemetru laser. Una dintre camere oferă vizibilitate la 360 de grade, indiferent de mișcarea turelei. Un avantaj deosebit îl reprezintă faptul că fiecare sistem poate fi operat atât de către comandant, cât și de către tunar. Versiunea mai avansată a turelelor Lancer, Lancer RC poate fi operată şi de la distanţă.
KF41 cântărește 44 de tone, semnificativ mai mult decât Bradley care are 30 de tone. KF41 este mai mare, dar este și mai agil, cu un raport greutate/cai putere de 26 la 1, comparativ cu Bradley unde raportul greutate/cai putere este de aproximativ 21 la 1.
Lynx KF41 din serviciul armatei SUA ar arăta probabil puțin diferit de vehiculul care a fost testat recent în Ungaria, deoarece SUA ar putea dori ca turela să fie echipată cu două rachete antitanc cu rază lungă de acțiune. Armata SUA poate dori, de asemenea, ca Lynx KF41 să dispună de un sistem activ de protecție şi de capacitatea de a fi operat de la distanță.
Noul program OMFV al Armatei SUA ar trebui să intre în linie dreaptă începând cu anul 2021 sau chiar în 2022. Sursa citată mai precizează că nu este exclus căa programul OMFV să nu reușească şi să nu fie găsit un înlocuitor pentru Bradley. Dacă totuşi, Lynx KF41 câștigă, Rheinmetall ar putea produce un vehicul care va fi principalul transportor blindat pentru trupe al armatei SUA, până cel puţin în 2050.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
Într-o Alianță Nord-Atlantică menită, teoretic, să asigure securitatea colectivă împotriva amenințărilor externe, o cursă a înarmărilor se desfășoară sub ochii tuturor, între doua state membre cheie. Grecia cere deja insistent Statelor Unite aprobarea pentru achiziția celor mai avansate rachete aer-aer, AIM-120D, pentru viitoarele sale avioane F-35. Motivul, declarat de către Atena, nu are legatura cu o amenințare de securitate de pe flancul estic. Motivul este Turcia.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
România va trebui să depună până la finalul acestei luni programele pe care dorește să le finanțeze din mecanismul european SAFE. Iar o idee de propunere ar fi un hub de mentenanță pentru blindate și avioane, hub pe care industria spune că are capacitatea de a îl realiza, cu finanțare europeană.
Cehia rămâne unul dintre marii susținători ai luptei Ucrainei pentru supraviețuire. Chiar dacă noua conducere politică de la Praga are o orientare mai apropiată de cea a Slovaciei, sprijinul societății civile cehe rămâne unul extrem de puternic.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
„În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025, Federația Rusă a lansat noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre”, anunță Ministerul Apărării Naționale. În timpul acestor atacuri o dronă s-a prăbușit în teritroiul României.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Senatul SUA a adoptat luni un proiect de lege care, odată aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, ar pune capăt paraliziei bugetare după mai mult de 40 de zile, dar a stârnit diviziuni în cadrul Partidului Democrat, informează Agerpres.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde este așteptat un vot miercuri. După aprobarea finală, va avea nevoie de semnătura președintelui Donald Trump pentru a deveni lege.
Discuțiile dintre România și gigantul german Rheinmetall ar depăși simpla înființare a unei fabrici de pulberi la Brașov. Deși investiția de 535 de milioane de euro este una strategică, finanțată prin noul instrument SAFE al UE, ea pare a fi, în realitate, ar fi uşa care deschide calea către un acord industrial mult mai amplu: asigurarea contractului de 6,5 miliarde de euro pentru 216 tancuri noi, unde Rheinmetall își poziționează puternic familia de blindate KF51 Panther.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Pe 9 septembrie, NATO a fost forțată să demonstreze, în contextul unui incident de securitate petrecut la granița Poloniei, exact cât de falimentară este doctrina sa actuală de apărare aeriană. Au fost ridicate avioane F-16 pentru a intercepta drone rusești. S-au tras rachete în valoare de aproximativ 500.000 de euro bucata. Rezultatul? Un eșec pe jumătate și un dezastru economic: ,,interceptoare de lux'', extrem de scumpe, irosite pe drone Shahed care valorează, în cel mai bun caz, o zecime din costul rachetei.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
Lockheed Martin a livrat cel de-al 750-lea HIMARS, o dovadă tangibilă a modului în care o fabrică dintr-un oraș mic susține forțele armate ale SUA și ale aliaților săi din întreaga lume, transmite gigantul american.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Prezent în cadrul platoul emisiunii „Special” de la B1 TV, Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a abordat și oportunitățile pe care le avem în zona navală, după multe rateuri, în momentul în care a fost întrebat despre discuția președintelui Nicușor Dan cu președintele Volodimir Zelenski în ceea ce privește dezvoltarea parteneriatului strategic. Și, desigur, mecanismul european SAFE.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Portul rusesc Tuapse, un hub vital pentru exporturile de combustibil ale Rusiei, a fost zguduit de explozii în noaptea de luni, 10 noiembrie. Surse locale și canale de Telegram raportează un atac coordonat cu drone maritime ucrainene, confirmând că Ucraina își continuă strategia de a lovi direct infrastructura critică ce alimentează mașina de război a Kremlinului.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Ucraina reia discuțiile despre utilitatea aeronavelor turbopropulsate de atac EMB 314 Super Tucano ca soluție pragmatică în lupta împotriva dronelor kamikaze Shahed, o nevoie resimțită tot mai acut pe măsură ce aceste drone devin tot mai numeroase.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
