"China chiar a propus un plan de pace. Este vorba de voinţa de a avea o responsabilitate şi de a încerca să construiască o cale spre pace", a declarat Emmanuel Macron în faţa comunităţii de expaţi francezi, lăudându-le "curajul remarcabil" după îndelungate restricţii legate de pandemia de COVID-19, ridicate doar la sfârşitul anului trecut.
Invazia rusă în Ucraina, niciodată condamnată oficial de Beijing, figurează printre temele principale pe care intenţionează să le abordeze joi în cadrul unor discuţii intense cu Xi Jinping.
"Acest război, pe care în mai multe rânduri l-am calificat drept imperialist, colonial, a încălcat de fapt mai multe principii de bază ale Cartei Naţiunilor Unite, pe care noi, ca doi membri ai Consiliului de Securitate, trebuie să le apărăm în mod hotărât", a declarat Macron, referindu-se la Franţa şi China.
"Cred că a le apăra înseamnă de asemenea a merge împreună şi a încerca să găsim o cale a păcii", a adăugat preşedintele francez.
Potrivit lui Macron, China, "întărită de relaţia sa strânsă cu Rusia, reafirmată din nou în ultimele zile" odată cu recenta vizită de stat a preşedintelui chinez la Moscova, poate "juca un rol major" în rezolvarea conflictului. "Dialogul" cu autorităţile de la Beijing este, prin urmare, "indispensabil", a spus el.
Şeful statului francez, care nu a mai fost în China din 2019 din cauza crizei sanitare, a dorit să se distanţeze de abordarea cu tentă de confruntare adoptată în ultimii ani de SUA faţă de rivalul asiatic. Şi de o formă de fatalitate, comentează AFP.
"Din ce în ce mai mult, auzim vocile care se ridică pentru a exprima o puternică nelinişte faţă de viitorul relaţiilor între Occident şi China. Şi cumva ajungem la un fel de spirală irezistibilă de tensiuni tot mai mari", a deplâns el.
"Nu vreau să cred în acest scenariu", a mai spus Macron.
Pentru a afişa o unitate a Europei cu privire la această poziţie de "angajament", preşedintele francez i-a cerut şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să-l însoţească joi la una din întrevederile sale cu Xi Jinping.
Însoţit de un impunător grup de peste 50 de şefi de companii franceze, între care cei de la Airbus, EDF şi Veolia, Emmanuel Macron a estimat că Franţa şi Uniunea Europeană nu trebuie să se "separe" de China pe plan economic, ci să menţină o "cale realistă şi ambiţioasă".
"Nu trebuie să renunţăm la asocierea noastră, să ne separăm de China", a pledat Emmanuel Macron, ci "să ne angajăm cu voluntarism pentru a continua să avem o relaţie comercială cu China".
"Mai multe contracte importante vor fi semnate" joi, dar nu au fost detaliate deocamdată.
Pe o vreme uşor înnorată, Emmanuel Macron a început în cursul după-amiezii o vizită de stat de trei zile în China, urmând ca vineri să se deplaseze la Guangzhou (fostul Canton, sud).
După criza sanitară din cauza COVID-19, Parisul mizează deci pe o "reconexiune" la toate nivelurile şi vrea să relanseze schimburile umane, în special între studenţii celor două ţări.
Macron va insista miercuri şi asupra legăturilor culturale, inaugurând festivalul franco-chinez "Croisements", prezentat ca fiind cel mai mare festival străin în China.
El va fi flancat de regizorul Jean-Jacques Annaud, muzicianul Jean-Michel Jarre, iar de partea chineză, de actriţa Gong Li şi de pictorul Yan Pei-ming.
Încă recent, Franţa nu îşi ascundea speranţa de a-l vedea pe preşedintele chinez jucând un rol de mediator între Ucraina şi Rusia şi care să-şi utilizeze influenţa pe lângă Vladimir Putin pentru a-l convinge să se decidă să se aşeze la masa negocierilor de pace.
De atunci, faptele au înşelat aceste aşteptări: Xi Jinping şi Vladimir Putin şi-au reînnoit alianţa ca pe un front antioccidental. Cu toate acestea, mai multe ţări, începând cu SUA, se îndoiesc că Beijingul va sfârşi prin a furniza arme Rusiei.
Înainte de a decola spre Beijing marţi, Emmanuel Macron a avut o convorbire la telefon cu omologul său american Joe Biden, evocând o "voinţă comună" de a angaja China să accelereze sfârşitul războiului în Ucraina şi să participe la construirea unei păci durabile în regiune", potrivit preşedinţiei franceze.
Urgenţa este de asemenea, potrivit Parisului, de a nu lăsa China "să alunece în tabăra războiului".
Delegaţia franceză a promis de asemenea să ridice problema drepturilor omului, în special în regiunea Xinjiang, unde - potrivit mai multor observatori - are loc o represiune severă împotriva musulmanilor uiguri, potrivit AFP.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, crede că Trump va depune eforturi pentru a pune capăt războiului din Ucraina și va încheia un acord cu Putin, dar este puțin probabil ca acordul să fie în interesul Europei și al ucrainenilor.
În ultimele luni ale mandatului său Joe Biden a decis să permită contractorilor americani din industria de apărare să opereze în Ucraina pentru a asigura întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Pentagon, potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, notează Agerpres. Această schimbare politică semnificativă are ca scop susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Serviciile de informații ucrainene spun că au analizat componentele găsite în urma prăbușirii dronei ruse S-70, care a fost lovită intenționat de o rachetă lansată de avionul rusesc Su-57.
Forțele ruse, probabil cu sprijinul soldaților nord-coreeni, au întețit atacurile asupra pozițiilor ucrainene din regiunea Kursk a Federației Ruse.
Armata ucraineană a lovit cu dronele sale o rafinărie de petrol rusă din regiunea Saratov, unde a izbucnit un incendiu, a informat guvernatorul regiunii, Roman Busargin, potrivit căruia nu sunt victime.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, la Budapesta, că soldaţi nord-coreeni, care se află în regiunea rusă Kursk, potrivit Kievului şi Occidentului, "au luat parte la lupte" alături de trupele ruse şi au suferit "pierderi" în ciocnirile cu forţele ucrainene, relatează Agerpres, AFP şi Reuters.
Câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, care a promis că va pune capăt conflictului din Ucraina, determină conducerea de la Kiev să caute noi soluții pentru a-și îmbunătăți poziția în perspectiva unor posibile negocieri cu partea rusă. Potrivit canalului ucrainean de pe rețeaua de socializare Telegram “Legitimny”, care citează „o sursă bine informată”, biroul lui Zelenski ia în considerarea opțiunea unei noi ofensive. Informația e publicată și de canalele de propagandă rusești, inclusivi Topwar, un portal de propagandă pro-război. Interesant e că și Forbes are un scenariu asemănător.
De la începutul războiului și până în prezent, Polonia a furnizat Ucrainei 324 de tancuri, 400 blindate de luptă pentru infanterie BMP-1, 14 avioane MiG-29, precum și alte echipamente extrem de valoroase care au permis forțelor ucrainene să țină frontul.
NATO a încercat joi, la Budapesta, să şi-l ralieze pe viitorul preşedinte american Donald Trump în faţa ameninţării ruse, subliniind că atragerea Coreei de Nord în războiul din Ucraina a schimbat situaţia, inclusiv pentru SUA, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 06.11.2024, că pierderile trupelor ucrainene în timpul ostilităților din regiunea Kursk au depășit 30.000 de militari.
De-a lungul campaniei pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat situația din Ucraina, avertizând că aceasta a făcut mai probabil un al treilea război mondial și susținând că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa de negocieri, fără însă a dezvălui cum ar face acest lucru. „Nu vă pot oferi acele planuri pentru că, dacă vi le dau, nu voi mai putea să le folosesc”, a declarat Trump în timpul campaniei, când, de fapt, apropiații săi confirmau că nu a fost stabilit un plan specific de pace, nici măcar privind modul în care Trump îi va convinge pe Putin și Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze.
Miercuri dimineață, armata ucraineană a reușit să lovească pentru prima dată flota rusă în Marea Caspică. Atacul efectuat de drone kamikaze ar putea fi începutul unei noi serii de lovituri îndreptate împotriva transporturilor de arme iraniene.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol spune că țara sa își ajustează procedura actuală din cauza implicării soldaților nord-coreeni, de partea Rusiei, în luptele de la granița Ucraina.
Bill Clinton, președintele american care a organizat summitul de la Camp David în anul 2000 unde a reușit să îi aducă la aceeași masă pe liderul palestinian Yasser Arafat și premierul israelian Ehud Barak, a vorbit despre propunerea pe care SUA și Israelul au înaintat-o palestinienilor la momentul respectiv pentru a-și forma un stat. Propunere la care, spune Bill Clinton, Yasser Arafat a spus „da”, dar în cele din urmă nu a acceptat-o.
Rusia vrea să profite de deruta post-electorală a Ucrainei și alimentează zvonurile privind o posibilă ofensivă în sud . Ucrainenii spun că sunt pregătiți.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a demis pe ministrul Apărării, Yoav Gallant, pentru că “și-a pierdut încrederea” în el, potrivit unei declarații venite marți, 5 noiembrie, din partea biroul primului ministru.
Dronele de atac au lovit o unitate militară și o fabrică de apărare din orașul Kaspiysk, Daghestan. Acest lucru a fost relatat de ediția rusă a revistei Astra. Potrivit autorităților locale, orașul a fost atacat de mai multe drone, dintre care una a lovit teritoriul unei unități militare situate în interiorul orașului. O altă dronă a fost interceptată.
Drona explozivă din clasa Shahed pare să fi devenit una dintre armele pe care Rusia se bazează pentru a câștiga războiul cu Ucraina. În perioada august – septembrie, forțele ruse au intensificat întrebuințarea UAV-urilor Shahed la un nivel greu de imaginat în urmă cu o jumătate de an.
Trupele ucrainene care luptă în regiunea Kursk din Rusia au un avantaj pe care nu l-au avut până acum în războiul cu Rusia, spun experții. Este vorba despre o mult mai mare libertate de mișcare operațională, care este oferită ucrainenilor de faptul că nu trebuie să apere orașele individuale.
Wall Street Journal a relatat luni, citând oficiali iranieni și arabi familiarizați cu planurile Teheranului, că Iranul a transmis mesaje diplomatice țărilor din regiune, indicând că intenționează să lanseze un atac complex asupra Israelului folosind focoase mai puternice decât cele desfășurate anterior, împreună cu alte arme avansate.
Într-o remarcabilă demonstrație de măiestrie militară, pe rețelele de socializare au apărut imagini uimitoare cu un avion ucrainean MiG-29 lansând bombe GBU-39, muniții ghidate cu precizie fabricate în Statele Unite. Această înregistrare video impresionantă, distribuită de contul OSINTtechnical pe X (fostul Twitter), marchează probabil prima dovadă publică a capacității unui MiG-29 de a utiliza bombe GBU-39 și de a lansa mai multe bombe într-o singură lovitură aeriană.
Memorandumul dintre cele două state prevede producția în comun de UAV-uri și componentele acestora, muniție și componente, echipamente de război electronic și dezvoltarea de tehnologii avansate. Lituanieni au venit la discuțiile de la Kiev și cu un cadou foarte util Forțelor ucrainene: peste 200 de camionete și detectoare de mine.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Rachetele de croazieră și balistice fabricate în Ucraina vor apărea până la jumătatea anului 2025, a declarat Oleksii Petrov, directorul întreprinderii de stat Spetstechnoexport.
Războiul dronelor este în plină dezvoltare, iar rușii apelează la n mix de măsuri pentru a crește eficiența unor drone, altfel, destul de rudimentare.
Ucraina se confruntă cu cel mai greu moment din ultimii doi ani de război. Cantitățile primite de tehnică militară și muniție nu reușesc să stabilizeze frontul, iar problemele de personal sufocă efortul Armatei ucrainene.
Ajutorul SUA pentru Ucraina e de necontestat în cei aproape trei de la invadarea pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, ajutorul militar a venit mai degrabă cu frâna de mână trasă și a avut ca obiectiv ca Ucraina să reziste în fața ocupantului rus. Numărul de sisteme de apărare și ofensive trimise de americani și restricțiile asupra utilizării rachetelor și armelor arată că dimensiunea ajutorului nu vizează înfrângerea Rusiei în Ucraina ci rezistența Ucrainei.
Potrivit Newsweek, soldații din Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) au participat pentru prima dată la confruntările ruso-ucrainene din regiunea Kursk. Mai mulți experți au precizat pentru publicația americană că nativii din Coreea de Nord ar putea avea probleme de comunicare și de coordonare cu trupele rusești.
Desfășurarea de trupe nord-coreene pe frontul ucrainean nu va aduce prea multe schimbări deocamdată și este probabil ca acestea să sufere pierderi grele. După cum a raportat radiodifuzorul public estonian ERR, comentând desfasurarea personalului militar nord-coreean în regiunea Kursk din Rusia, colonelul Ants Kiviselg, comandantul Centrului estonian de Informații pentru Apărare, a precizat că aceștia au fost probabil desfășurați la începutul lunii octombrie și de atunci au fost supuși unui antrenament preliminar care a durat între două și patru săptămâni. După aceea, a spus el, „a început redistribuirea lor către frontul ucrainean”.
Unitățile Brigăzii 10 Asalt de Munte au respins, pe direcția Siversk, un atac rusesc efectuat cu peste 20 de blindate, inclusiv tancuri. Două companii rusești au lansat, pe 2 noiembrie, un atac asupra pozițiilor ucrainene, în zona localității Vyimka (6 km SE Siversk).
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Potrivit informațiilor apărute în portalele de propagandă ruse, Federația Rusă a reușit în ultima perioadă să crească semnificativ producția pentru toate tipurile de rachete. Astfel, în prezent, partea rusă dispune de o rezervă de aproximativ 1.500 de rachete de diferite tipuri, pe care le poate întrebuința împotriva Ucrainei. Există și canale de Telegram ucrainene care arată că producția rusă a crescut.
"Statele Unite resping în mod categoric decizia Curţii (Penale Internaţionale, CPI) de a emite mandate de arestare împotriva unor înalţi responsabili israelieni", a reacţionat joi un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, citat de Agerpres și AFP.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, pentru prima dată în istorie, Rusia a lovit Ucraina cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) care nu purta încărcătură convențională sau nucleară. Atacul a fost o demonstrație de forță din partea Moscovei, ca răspuns la autorizarea SUA pentru folosire de către Ucraina a rachetelor ATACMS pe teritoriul rusesc.
Guvernul României și-a confirmat astăzi intenția de a achiziționa 32 de avioane F-35 Lightning II de generația a 5-a prin semnarea unei Scrisori de ofertă și acceptare (LOA), prin intermediul mecanismului Foreign Military Sale, derulat de Statele Unite.
Vești bune pentru industria românească de apărare. Grupul ceh Colt CZ a început deja să asambleze arme în România și intenționează să își extindă activitatea în țara noastră.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Baza de apărare aeriană, situată în Redzikowo, lângă coasta Mării Baltice, face parte din scutul antirachetă NATO și a fost operaționalizată pe 13 noiembrie.
Războiul din Ucraina cunoaște o escaladare fără precedent după ce Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Acesta este primul caz în care Rusia folosește o ICBM în timpul războiului său îndreptat împotriva Ucrainei. În dimineața de 21 noiembrie, trupele ruse au atacat orașul ucrainean Dnipro cu rachete de diferite tipuri. Una dintre acestea a fost o rachetă balistică intercontinentală lansată din regiunea Astrakhan a Federației Ruse, informează Forțele Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene .
BAE Systems a obținut un contract suplimentar din partea U.S. Army pentru a dezvolta Multi-Class Soft Kill System (MCSKS), o tehnologie avansată de război electronic concepută pentru a spori capacitatea de rezistență a vehiculelor terestre de luptă împotriva rachetelor ghidate și a amenințărilor aflate în imediată apropiere. Acest program vizează consolidarea semnificativă a sistemelor de protecție a vehiculelor, sporind astfel succesul misiunilor în medii complexe și cu risc ridicat.
Economia Rusiei și-a epuizat aproape toate resursele disponibile, a anunțat marți, în Duma de Stat, Elvira Nabiullina, aflată la conducerea Băncii Centrale Ruse.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, armata rusă a lansat un atac combinat cu rachete asupra facilităților militare ale regimului de la Kiev din diferite regiuni ale Ucrainei. Au fost implicate cel puțin cinci bombardiere strategice Tu-95MS, care au lansat rachete Kh-101 asupra țintelor, precum și avioane de vânătoare MiG-31I cu rachete hipersonice Kinjal. În plus, până la cinci nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr au fost semnalate în Marea Neagră.
Administrația Biden va permite Ucrainei să folosească minele antipersonal furnizate, pentru a o ajuta să încetinească progresul înregistrat de Rusia pe câmpului de luptă, a declarat miercuri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timp ce ambasadele SUA și altor câteva state din Occident au rămas închise după amenințarea unui atac aerian major rusesc asupra capitalei ucrainene.
Secretarul britanic al Apărării John Healey a anunțat, miercuri, renunțarea la navele militare, elicopterele și dronele învechite sau considerate prea costisitoare pentru a mai fi întreținute. În Parlament, ministrul laburist a atribuit nevoia de reducere a costurilor "moștenirii tragice" de la conservatori, care au fost la putere 14 ani înainte de înfrângerea lor la alegerile din iulie. Acesta a spus că fosta conducere a lăsat "o gaură neagră în valoare de un miliard de lire sterline în planurile de apărare".
La 11 noiembrie 2024, Departamentul american al Apărării (US DoD) a anunțat că sistemul modernizat de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 și-a făcut debutul în timpul exercițiului Dynamic Front 25 al NATO, desfășurat la Ravajarvi Training Area din Rovaniemi, Finlanda. Soldații americani din Brigada 41 de Artilerie au operat sistemul M270A2, trăgând cu succes pentru a-i demonstra capacitățile. Lansatorul este conceput pentru a ataca diverse ținte, inclusiv concentrații de artilerie, unități de apărare aeriană și vehicule blindate ușoare, la distanțe mai mari decât sistemele anterioare.
Pentru prima dată Ucraina a folosit rachete britanice Storm Shadow pentru a ataca Federația Rusă, scriu marile publicații europene, care citează oficiali occidentali.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Regale Olandeze, ultimele care intră în dotarea Centrului European de Instruire F-16, au aterizat miercuri, 20 noiembrie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești.
La expoziția aeriană Zhuhai din China, două avioane rusești Su-57 Felon au atras atenția, un eveniment cu o mare încărcătură simbolică. Cu zece ani în urmă, la același spectacol, Rusia a prezentat Su-35 Flanker-E, sperând la vânzări importante. În 2024, însă, situația este mult mai puțin promițătoare.
Pe 20 noiembrie sau în aceste zile Rusia ar intenționa să lanseze o rachetă experimentală asupra Ucrainei, probabil de tip RS-26 Rubezh, într-o versiune non-nucleară. Astfel de informații sunt diseminate în mod activ pe canalele ucrainene de pe Telegram, pe fondul unui avertisemnt din partea Ambasadei SUA la Kiev. Dar ele sunt preluate intens și dezvoltate și de presa de propagandă pro-război rusă.
Ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, aflat într-un turneu în Golf, a declarat, marți, la Abu Dhabi, că a discutat cu omologii săi din regiune necesitatea sprijinirii armatei din Liban, unde Israelul poartă un război deschis împotriva Hezbollahului.
Personalul român de la Șantierul Naval de la Galați se poate lăuda cu o nouă performanță notabilă: Den Helder, a doua navă militară construită aici începe testele pe mare și se îndreaptă spre țara de destinație.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
Lockheed Martin şi compania românească Sinteza S.A. au semnat, miercuri, o scrisoare de intenţie în vederea construcţiei la Oradea a unei fabrici de baterii GridStar Flow, cu zero emisii de carbon şi care permit obţinerea de energie durabilă şi stabilă, se arată într-un comunicat de presă al companiei româneşti, precum și al Lockheed.
Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, generalul Valeri Zalujnîi, le-a spus soldaților ucraineni care se antrenează în Marea Britanie că războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei devine din ce în ce mai brutal și i-a îndemnat să aibă grijă de ei și să nu uite ce apără.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Avioanele daneze F-16 au început să ajungă în Ucraina, Royal Danish Air Force livrând primul lot de șase avioane de luptă avansate. Acest lucru a fost confirmat de prim-ministrul danez Mette Frederiksen în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Frederiksen a dezvăluit, de asemenea, că alte 13 F-16 urmează să fie livrate în viitorul apropiat, subliniind angajamentul continuu al Danemarcei de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei în contextul conflictului în curs.
