Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Miliardele din SAFE, pe înțelesul tuturor: României i se deschide ușa spre tancul european sau drone MALE. Dar adio contractelor cu SUA, Israel sau Coreea?
News
Data actualizării:
Data publicării:
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Franța și Germania au dezvoltat un nou concept al viitorului tanc de luptă principal, denumit EMBT Enhanced Main Battle Tank.
EXCLUSIV
Franța și Germania au dezvoltat un nou concept al viitorului tanc de luptă principal, denumit EMBT Enhanced Main Battle Tank.

România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare

 

 

În ultimele două zile am fost inundați de declarații triumfaliste: România primește 16,6 miliarde de euro din noul program european SAFE. Politicienii au aplaudat, comentatorii au vorbit despre o victorie strategică. Dar în tot acest entuziasm s-a pierdut un adevăr simplu: SAFE nu înseamnă cadouri de la Bruxelles, ci împrumuturi. Și împrumuturile au o singură regulă: trebuie returnate.

SAFE – Security Action for Europe cere Guvernului să prezinte până la 30 noiembrie 2025 un plan național de investiții în apărare. Planul trebuie să conțină ce vrem să cumpărăm, de unde, în ce ritm și cu ce garanții. Dacă documentul nu este credibil, Comisia poate să-l respingă. Asta înseamnă că există un risc real ca miliardele promise să rămână doar pe hârtie. Nu e suficientă voința politică. E nevoie de o administrație capabilă, de instituții dedicate, de coordonare între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Finanțe. Dacă fiecare trage în altă direcție, dacă birocratia blochează deciziile, pierdem banii.

 

Achiziții cu restricții

 

2. Sisteme HI... (himars_romania_67470100.jpg)

Sisteme HIMARS livrate României

SAFE nu ne lasă libertate totală. Banii pot fi folosiți doar pentru achiziții comune în industria europeană de apărare. Adio contracte directe, pe termen lung, cu furnizori din SUA sau Israel, acolo unde România și-a construit tradițional securitatea. Doar până în mai 2026 pot fi acceptate contracte naționale, și numai dacă beneficiile sunt împărțite și cu alte state. Cu alte cuvinte, SAFE ne împinge să cumpărăm european. Dintr-o perspectivă, e logic: Uniunea vrea să-și întărească propria industrie. Dar pentru România, asta poate însemna o reducere a flexibilității strategice și a parteneriatelor tradiționale.

Împrumuturile SAFE vin la pachet cu reguli dure. Comisia va monitoriza ca utilizarea banilor să fie compatibilă cu regulile fiscale ale UE. Deficitele și datoria publică sunt deja o problemă la București. Orice derapaj poate duce la blocarea finanțării.

Nu există marjă de manevră: SAFE înseamnă bani cu condiții, plăți etapizate, verificări periodice și transparență totală.

 

Nu toți au spus „da”

 

Opt state membre, printre care Germania, Olanda și Suedia, au refuzat SAFE. Motivul? Se pot împrumuta singure, mai ieftin, pe piețele internaționale. Totuși, aceste state participă la achizițiile comune, pentru a-și susține industriile.

România, însă, nu are acest lux. Suntem obligați să apelăm la SAFE pentru a putea moderniza armata și salva industria de apărare. Dar tocmai de aceea presiunea e mai mare: dacă ratăm, nu avem plan B.

Cel mai mare pericol nu e doar fiscal, ci de imagine. Dacă România nu reușește să acceseze sau să gestioneze corect fondurile, mesajul către Bruxelles va fi devastator: o țară incapabilă să-și respecte angajamentele, chiar și atunci când e vorba de propria securitate.

 

O oportunitate industrială pentru România

 

3. IAR Brașov... (puma-naval-constructie-iar-brasov_08104800.jpg)

IAR Brașov, sursă foto: MApN

Privită cu luciditate, SAFE e și o șansă rară. Industria noastră militară, de la Uzina Mecanică Cugir până la Aerostar Bacău și IAR Brașov, are nevoie disperată de capital și modernizare. SAFE poate oferi exact asta – linii de producție noi, parteneriate cu giganți europeni, exporturi către piața comună.

Dar nu e suficient să cumperi arme. Regulile cer ca banii să fie folosiți pentru achiziții comune în industria europeană. Asta înseamnă că România ar putea deveni parte din proiecte de anvergură: tancul european, dronele MALE, producția de muniție de artilerie. Dacă jucăm inteligent, nu doar cumpărăm, ci și producem și exportăm.

În plus, SAFE are o clauză cheie: achiziții „cu, în și pentru Ucraina”. România, cu granița sa lungă și cu infrastructura deja tensionată de război, poate deveni un hub logistic și industrial pentru reconstrucția militară ucraineană.

 

Lecția PNRR – fără instituții clare, banii rămân doar promisiuni

 

Am mai trecut prin febra „fondurilor europene” odată cu PNRR. Și știm cât de greu e să treci de la anunț la implementare. SAFE seamănă cu PNRR prin logica sa: Comisia dă bani, dar doar dacă prezinți un plan național credibil. Diferența e esențială: PNRR combina granturi și împrumuturi, SAFE aduce doar credite.

Pentru România, asta înseamnă că datoria publică va crește, iar fiecare tranșă accesată va fi verificată la sânge. O administrație care s-a poticnit cu PNRR trebuie acum să livreze rapid un document mult mai sensibil politic și financiar.

 

Polonia și România – doi poli ai flancului estic

 

4. Imagine cu... (polonia-tancuri-k2_27269700.jpg)

Imagine cu caracter ilustrativ: La 6 decembrie 2022, a sosit în Polonia primul lot de 10 tancuri de luptă K2. Sursă foto: Cont Twitter Mariusz Błaszczak

Privind cifrele, se vede limpede că Uniunea își joacă viitorul pe est. Polonia primește aproape 44 de miliarde de euro, România peste 16 miliarde. Împreună, aceste două țări absorb aproape jumătate din fondurile SAFE.

Dar între ele există o diferență fundamentală. Polonia a investit masiv și din resurse proprii: a cumpărat tancuri K2 din Coreea, avioane F-35 din SUA, sisteme HIMARS. SAFE vine să-i completeze un efort deja colosal. România, în schimb, are încă o industrie militară fragilă și un buget apăsat de deficit. Pentru noi, SAFE e mai puțin o completare și mai mult un colac de salvare.

Această paralelă arată clar: dacă Polonia folosește SAFE pentru a-și accelera ritmul, România trebuie să-l folosească pentru a recupera decalajele și pentru a evita marginalizarea.

Sperăm să fim realiști și strategici.

Instrumentul SAFE s-a vorbit la început că este împărțit pe două categorii. Sisteme militare mai clasice: muniții și rachete, sisteme de artilerie, dotări pentru lovirea în adâncime, echipamente pentru soldați și armament de infanterie, mobilitate militară, dar si tehnica avansată:  în special în domeniul aerian, maritim și al dronelor: sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă; capabilități maritime de suprafață și subacvatice; drone și sisteme antidrone; sprijin strategici care include transportul aerian strategic și de alimentare în aer, active și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale; inteligența artificială și războiul electronic.

Să sperăm că nevoile noastre specifice nu vor fi uitate și schimbate in achiziții comune doar pentru usurinta de a face parteneriate și a lua banii, deorece banii noi o să-i plătim până la urmă.

Propunerile inițiale  de proiecte ale Romîniei au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în consultare cu echipa Administrației Prezidențiale și s-a transmis că “aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică”. Da, avem nevoie de autostrăzi, așa cum ar trebui probabil să introducem și modernizarea liniilor ferate, dar sper că mobilitatea militară poate fi integrată în ideea de achiziții comune cu alți parteneri europeni, deși  este amintită în documentul inițial,

Trebuie deci să fim și strategici și realiști: să nu punem in planul de inzestrare ceea ce nu putemn realiza, ca în cazul PNRR,  sau nu se potrivește cu definițiile programului european. Să ținem cont și de condiția înzestrării complementare, să gîndim inzestare și în funcție de parteneriatele strategice cu țări europene.

 

Ce trebuie făcut? 

 

5. Armata Rom... (tr-85-m1-bizonul-constantin-apetroaei--constantin-enciu_19570600.jpg)

Armata României / Foto: Constantin Apetroaei, Constantin Enciu

Crearea unui Task-Force interministerial pentru SAFE, sub coordonarea Guvernului, cu implicarea MApN, Economiei, Finanțelor și industriei de apărare ar fi un bun pas de inceput.

Definirea unui Plan de investiții în apărare 2025–2030, din interiorul strategiei de inzestrare a armatei existentă la MAPN, dar care se tot amana de la an la an,  care să combine achizițiile imediate (muniție, drone, sisteme C4ISR) cu investiții în infrastructură industrială și R&D este obligatoriu si urgent.

Orientarea spre proiecte europene comune – exemplu: programul de tancuri europene, drone MALE, producția comună de muniție. România ar trebui să devină parte integrantă, nu doar cumpărător marginal.

Parteneriate public-private cu companii europene de apărare (Airbus, Rheinmetall, Leonardo) pentru transfer tehnologic și producție locală poate fi o bună strategie. Alinierea cu Ucraina este o oportunitate,  România poate propune proiecte comune cu industria ucraineană (drone, artilerie, sisteme cibernetice), ceea ce ar consolida rolul său de punte strategică UE–Ucraina.

România are șansa de a folosi SAFE ca motor de modernizare militară și industrială, dar succesul depinde de capacitatea administrativă și de voința politică de a construi rapid un plan coerent și integrat. SAFE nu e darul Europei pentru România. Este o linie de credit condiționată, un test dur pentru guvernare și pentru administrație. Limitările sunt clare, condițiile dure, riscurile evidente: datorie publică mai mare, restricții de achiziție, blocaje birocratice.

Rămâne de văzut dacă România va avea maturitatea de a transforma această provocare într-o șansă sau dacă SAFE va deveni încă un exemplu de promisiune ratată.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Suedia va opri asistența pentru dezvoltare acordată unor țări și va dona Ucrainei banii. În schimb, Danemarca reduce din contribuție
Bundestagul aprobă reforma Armatei: Începând cu 2026, tinerii vor fi întrebați cu privire la disponibilitatea lor de a se înrola
România şi Ungaria, acord pentru creșterea capacității de transport a liniilor electrice
Consultări militare România - SUA. Discuții tehnice privind modernizarea armatei și programele de achiziții
Putin pasează vina în curtea Kievului: Rusia i-a oferit Ucrainei posibilitatea de a-și retrage trupele din Donbas, dar Ucraina a ales războiul
Polonia păstrează restricțiile la frontiera cu Belarusul. Pe anumite porțiuni, zona tampon se extinde cu 4 km spre interior.
Colaps în industria petrolieră rusă: Cum a reușit Ucraina să scoată din uz rafinării strategice și să taie exporturile din Marea Neagră
Se reiau căutările zborului MH370. Avionul de linie Boeing 777 dispărut brusc de pe radar în 2014 fără să fie găsit vreodată e cel mai mare mister din istoria aviației
S-a stabilit, UE renunță definitiv la gazul rusesc. Interdicție treptată până în 2027 și controale înaintea importurilor
Pași importanți pentru consolidarea suveranității tehnologice și a rezilienței cibernetice din România: Codata Software Solutions semnează un parteneriat strategic cu ICI București
NATO trimite tot mai des avioane de luptă pentru a intercepta MiG-urile și Su-urile rusești deasupra Mării Baltice
Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, reținută într-o anchetă privind trucarea unei licitații
NATO lansează serviciu cloud pentru schimbul de date de luptă cu Ucraina: Aplicabil din 2026, dar securitatea rămâne o problemă
Primul stat non-UE acceptat în mecanismum european SAFE. Un pas major în redefinirea cooperării transatlantice de apărare
Flota fantomă a Rusiei, lovită din nou în apropierea coastelor Turciei. Al treilea petrolier a fost lovit în doar câteva zile
România încă ține la „secret” programele de pe SAFE, dar Bulgaria le-a publicat: Printre ele se numără obuziere de 155 mm sau rachete VL Mica
Lituania și Belarusul se acuză reciproc de incursiuni cu baloane de contrabandă și drone. UE pregătește un nou pachet de sancțiuni pentru aliatul Rusiei
Furie la Moscova din cauza afirmațiilor unui ofițer superior NATO: Un atac asupra Moscovei va avea consecințe
După încă o vizită la Moscova, Orban preia masiv tezele preferate ale propagandei ruse. Președintele Poloniei anulează brusc întâlnirea cu liderul ungar
NATO își propune să iasă din postura defensivă. Amiralul Giuseppe Cavo Dragone: Inclusiv o lovitură preventivă asupra Rusiei nu mai trebuie să fie un scenariu tabu
La mulți ani, România! Militarii români și aliații noștri vor defila pe sub Arcul de Triumf cu ocazia Zilei Naționale a României (Video)
Bombardiere rusești Tu-22M3 au patrulat deasupra Mării Baltice. Avioanele rusești au fost escortate de Gripen și Eurofighter aliate
Premierul Bolojan confirmă demisia lui Ionuț Moșteanu. Radu Miruță, ministrul Economiei preia interimatul la Apărare
Anticorupția ucraineană a descins la domiciliul lui Andrii Yermak, șeful Administrației Prezidențiale și apropiat al lui Zelenski. Acțiunile sunt în defășurare
Trump anunță operațiuni militare terestre în Venezuela „foarte curând”. Riscă SUA un desant maritim sau aerian?
Președintele Nicușor Dan spune că dronele ruse care intră „din când în când” în România sunt accidente. Una a survolat „accidental” 100 de kilometri
În timp ce Macron încă se chinuie să introducă serviciul militar voluntar, Polonia nu-și face probleme: A recrutat deja 55 de mii de voluntari pentru 2025
Europa se pregătește să răspundă Rusiei cu aceleași arme: De la răspunsuri cibernetice la exerciții militare ad-hoc
În timp ce vizitează Moscova mai des decât Bruxellesul, oficialii ungari concluzionează: "Da aderării Serbiei la UE. Nu aderării Ucrainei”

Ştiri Recomandate

Enigma Oreshnik în Belarus: De ce a ascuns Rusia lansatorul rachetei la ceremonia oficială de pe aerodromul Krichev-6 (FOTO/VIDEO)
Avioane Craiova se apără și le răspunde „experților” care au acuzat că IAR-99 Șoim nu pot zbura pe ceață. Un nou termen avansat pentru livrarea avioanelor
Trump anunță că SUA sunt gata redeschidă negocierile cu Turcia pentru F-35. De ce însă decizia va fi greu de implementat și va întâmpina rezistență
Încă trei F-16 Block 70 Viper au aterizat cu succes. Câte F-uri mai așteaptă Slovacia pentru a finaliza programul și când își va apăra singură spațiul aerian
Anihilarea „cuibului” de Shahed (VIDEO): Atacul masiv asupra bazei din Donețk forțează Rusia să își reevalueze întregul lanț de aprovizionare cu drone
Contract gigant pentru încă 25 de avioane F-15IA. Versiunea IA e adaptată cerințelor tehnice și operaționale ale Israelului
Testarea detașamentului Carpathian Vipers care vor asigura misiuni de Poliție Aeriană în Lituania, cu patru avioane F-16 Fighting Falcon. Photo: Ion Săvescu via ROAF
EXCLUSIV
Rolul României în reconstrucția Ucrainei și infrastructura bazelor militare din România | Cătălin Podaru, CEO Leviatan Group, la DefenseRomania
Medvedev lovește din nou: „Doamna cu coasa” îi suflă în ceafă ticălosului de Zelenski care va fi expus la St. Petersburg
Polonia crede că un acord de pace în Ucraina e posibil în următoarele săptămâni. Mingea e în terenul Rusiei
Dincolo de Marea Neagră: Ucraina își extinde războiul asimetric în apele interioare ale Rusiei cu noua dronă „Barracuda” (VIDEO)
Mocnește un nou război la finalul anului în Golf? Arabia Saudită a atacat Yemenul, acuzând Emiratele Arabe Unite de alimentarea războiului civil
Taiwanul răspunde și blochează tactic avioanele chineze: F-16 Viper ale Taiwanului au luat „în vizor” avioanele J-16 ale Chinei în timpul blocadei simulate de Beijing
Premieră mondială în aviație: Dronele Kizilelma au executat primul zbor în formație complet autonom (VIDEO)
După ce Olanda ne-a donat 18 avioane F-16 și a pus umărul la ridicarea în timp record a Centrului de pregătire pentru F-16, premierul olandez vizitează baza de la Câmpia Turzii
Rușii nu dau semne că-i interesează discuțiile de pace privind Ucraina: Comandanții i-au prezentat lui Putin raporturi triumfaliste privind iminenta victorie pe front
SUA schimbă radical strategia și trec la generația a 5-a de tancuri, îngropând definitiv programul SEPv4: Viitorul Abrams nu mai este doar o simplă actualizare
Atac sub steag fals? Putin i s-a plâns lui Trump că Ucraina a încercat să-i atace reședința iar astfel poziția Rusiei privind pacea va fi revizuită. Kievul neagă vehement presupusul atac
Câte avioane a primit Rusia în 2025? De la Su-34, „calul de bătaie”, la modernul Su-35 și până la „perla rară” Su-57
Iranul a lansat trei sateliți de pe teritoriul Rusiei. Trei motive pentru operațiunea iranienilor, care stârnesc îngrijorare în Israel
Zelenski a anunțat că e gata să se întâlnească cu Vladimir Putin
Navă comercială sau de război? China transformă un cargou civil într-un „Arsenal Ship” cu 60 de rachete, sub ochii tuturor (FOTO/VIDEO)
Rusia răspunde cu aceeași monedă: Un avion ucrainean An-26, distrus de o dronă kamikaze (Video). Și alte ținte au fost lovite la sute de km în spatele liniilor ucrainene
Intră în serviciu Sigma 155 Roem, primul obuzier complet automatizat din lume. După patru decenii Israelul spune „adio” obuzierelor americane M109
Coaliția de Voință se reunește la Paris pentru a finaliza garanțiile de securitate europene oferite Ucrainei după întâlnirea dintre Trump și Zelenski
Discuții de pace în Florida. Trump și Zelenski: Suntem de acord în privința a aproape 95% dintre punctele planului de pace în 20 de puncte
EAU își închid ușa la F-35 după demonstrația în premieră a Chinei în regiune. Avioane J-10 au zburat alături de Mirage de producție franceză. „Restricții” la F-16
Rușii au primit o nouă lovitură dureroasă: Brigada 14 a GRU, decimată de un atac cu drone ucrainene
Londra și Berlinul pariază pe super-mobilitate: Obuziere RCH 155 care trag din mers; tunul de 155 mm e montat pe vehicule blindate BOXER
Rusia amenința voalat, încă din 2008, că va rupe Ucraina. Ce au discutat Bush și Putin, imediat după summitul NATO de la București?
Belgradul nu va privi cu ochi buni inițiativa: Trei state din Balcani vor co-produce vehiculul blindat SHOTA
Risc de coliziune între Turcia și Israel: Sistemele turcești, dislocate pentru a „bloca” avioanele F-16 și F-35 israeliene care zburdă pe cerul Siriei
Tot ce știm despre noua „clasă Trump” de nave, inclusiv caracteristici: Un moft sau o nevoie a SUA? Viitorul e deja sumbru pentru USS Defiant, prima navă din clasă
pixel