Horațiu Potra a fost reținut în Dubai.
Horațiu Potra, reținut în Dubai în timp ce încerca să fugă la Moscova. Potra ceruse azil politic în Rusia
În ultimele două zile am fost inundați de declarații triumfaliste: România primește 16,6 miliarde de euro din noul program european SAFE. Politicienii au aplaudat, comentatorii au vorbit despre o victorie strategică. Dar în tot acest entuziasm s-a pierdut un adevăr simplu: SAFE nu înseamnă cadouri de la Bruxelles, ci împrumuturi. Și împrumuturile au o singură regulă: trebuie returnate.
SAFE – Security Action for Europe cere Guvernului să prezinte până la 30 noiembrie 2025 un plan național de investiții în apărare. Planul trebuie să conțină ce vrem să cumpărăm, de unde, în ce ritm și cu ce garanții. Dacă documentul nu este credibil, Comisia poate să-l respingă. Asta înseamnă că există un risc real ca miliardele promise să rămână doar pe hârtie. Nu e suficientă voința politică. E nevoie de o administrație capabilă, de instituții dedicate, de coordonare între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Finanțe. Dacă fiecare trage în altă direcție, dacă birocratia blochează deciziile, pierdem banii.
Sisteme HIMARS livrate României
SAFE nu ne lasă libertate totală. Banii pot fi folosiți doar pentru achiziții comune în industria europeană de apărare. Adio contracte directe, pe termen lung, cu furnizori din SUA sau Israel, acolo unde România și-a construit tradițional securitatea. Doar până în mai 2026 pot fi acceptate contracte naționale, și numai dacă beneficiile sunt împărțite și cu alte state. Cu alte cuvinte, SAFE ne împinge să cumpărăm european. Dintr-o perspectivă, e logic: Uniunea vrea să-și întărească propria industrie. Dar pentru România, asta poate însemna o reducere a flexibilității strategice și a parteneriatelor tradiționale.
Împrumuturile SAFE vin la pachet cu reguli dure. Comisia va monitoriza ca utilizarea banilor să fie compatibilă cu regulile fiscale ale UE. Deficitele și datoria publică sunt deja o problemă la București. Orice derapaj poate duce la blocarea finanțării.
Nu există marjă de manevră: SAFE înseamnă bani cu condiții, plăți etapizate, verificări periodice și transparență totală.
Opt state membre, printre care Germania, Olanda și Suedia, au refuzat SAFE. Motivul? Se pot împrumuta singure, mai ieftin, pe piețele internaționale. Totuși, aceste state participă la achizițiile comune, pentru a-și susține industriile.
România, însă, nu are acest lux. Suntem obligați să apelăm la SAFE pentru a putea moderniza armata și salva industria de apărare. Dar tocmai de aceea presiunea e mai mare: dacă ratăm, nu avem plan B.
Cel mai mare pericol nu e doar fiscal, ci de imagine. Dacă România nu reușește să acceseze sau să gestioneze corect fondurile, mesajul către Bruxelles va fi devastator: o țară incapabilă să-și respecte angajamentele, chiar și atunci când e vorba de propria securitate.
IAR Brașov, sursă foto: MApN
Privită cu luciditate, SAFE e și o șansă rară. Industria noastră militară, de la Uzina Mecanică Cugir până la Aerostar Bacău și IAR Brașov, are nevoie disperată de capital și modernizare. SAFE poate oferi exact asta – linii de producție noi, parteneriate cu giganți europeni, exporturi către piața comună.
Dar nu e suficient să cumperi arme. Regulile cer ca banii să fie folosiți pentru achiziții comune în industria europeană. Asta înseamnă că România ar putea deveni parte din proiecte de anvergură: tancul european, dronele MALE, producția de muniție de artilerie. Dacă jucăm inteligent, nu doar cumpărăm, ci și producem și exportăm.
În plus, SAFE are o clauză cheie: achiziții „cu, în și pentru Ucraina”. România, cu granița sa lungă și cu infrastructura deja tensionată de război, poate deveni un hub logistic și industrial pentru reconstrucția militară ucraineană.
Am mai trecut prin febra „fondurilor europene” odată cu PNRR. Și știm cât de greu e să treci de la anunț la implementare. SAFE seamănă cu PNRR prin logica sa: Comisia dă bani, dar doar dacă prezinți un plan național credibil. Diferența e esențială: PNRR combina granturi și împrumuturi, SAFE aduce doar credite.
Pentru România, asta înseamnă că datoria publică va crește, iar fiecare tranșă accesată va fi verificată la sânge. O administrație care s-a poticnit cu PNRR trebuie acum să livreze rapid un document mult mai sensibil politic și financiar.
Imagine cu caracter ilustrativ: La 6 decembrie 2022, a sosit în Polonia primul lot de 10 tancuri de luptă K2. Sursă foto: Cont Twitter Mariusz Błaszczak
Privind cifrele, se vede limpede că Uniunea își joacă viitorul pe est. Polonia primește aproape 44 de miliarde de euro, România peste 16 miliarde. Împreună, aceste două țări absorb aproape jumătate din fondurile SAFE.
Dar între ele există o diferență fundamentală. Polonia a investit masiv și din resurse proprii: a cumpărat tancuri K2 din Coreea, avioane F-35 din SUA, sisteme HIMARS. SAFE vine să-i completeze un efort deja colosal. România, în schimb, are încă o industrie militară fragilă și un buget apăsat de deficit. Pentru noi, SAFE e mai puțin o completare și mai mult un colac de salvare.
Această paralelă arată clar: dacă Polonia folosește SAFE pentru a-și accelera ritmul, România trebuie să-l folosească pentru a recupera decalajele și pentru a evita marginalizarea.
Sperăm să fim realiști și strategici.
Instrumentul SAFE s-a vorbit la început că este împărțit pe două categorii. Sisteme militare mai clasice: muniții și rachete, sisteme de artilerie, dotări pentru lovirea în adâncime, echipamente pentru soldați și armament de infanterie, mobilitate militară, dar si tehnica avansată: în special în domeniul aerian, maritim și al dronelor: sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă; capabilități maritime de suprafață și subacvatice; drone și sisteme antidrone; sprijin strategici care include transportul aerian strategic și de alimentare în aer, active și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale; inteligența artificială și războiul electronic.
Să sperăm că nevoile noastre specifice nu vor fi uitate și schimbate in achiziții comune doar pentru usurinta de a face parteneriate și a lua banii, deorece banii noi o să-i plătim până la urmă.
Propunerile inițiale de proiecte ale Romîniei au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în consultare cu echipa Administrației Prezidențiale și s-a transmis că “aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică”. Da, avem nevoie de autostrăzi, așa cum ar trebui probabil să introducem și modernizarea liniilor ferate, dar sper că mobilitatea militară poate fi integrată în ideea de achiziții comune cu alți parteneri europeni, deși este amintită în documentul inițial,
Trebuie deci să fim și strategici și realiști: să nu punem in planul de inzestrare ceea ce nu putemn realiza, ca în cazul PNRR, sau nu se potrivește cu definițiile programului european. Să ținem cont și de condiția înzestrării complementare, să gîndim inzestare și în funcție de parteneriatele strategice cu țări europene.
Armata României / Foto: Constantin Apetroaei, Constantin Enciu
Crearea unui Task-Force interministerial pentru SAFE, sub coordonarea Guvernului, cu implicarea MApN, Economiei, Finanțelor și industriei de apărare ar fi un bun pas de inceput.
Definirea unui Plan de investiții în apărare 2025–2030, din interiorul strategiei de inzestrare a armatei existentă la MAPN, dar care se tot amana de la an la an, care să combine achizițiile imediate (muniție, drone, sisteme C4ISR) cu investiții în infrastructură industrială și R&D este obligatoriu si urgent.
Orientarea spre proiecte europene comune – exemplu: programul de tancuri europene, drone MALE, producția comună de muniție. România ar trebui să devină parte integrantă, nu doar cumpărător marginal.
Parteneriate public-private cu companii europene de apărare (Airbus, Rheinmetall, Leonardo) pentru transfer tehnologic și producție locală poate fi o bună strategie. Alinierea cu Ucraina este o oportunitate, România poate propune proiecte comune cu industria ucraineană (drone, artilerie, sisteme cibernetice), ceea ce ar consolida rolul său de punte strategică UE–Ucraina.
România are șansa de a folosi SAFE ca motor de modernizare militară și industrială, dar succesul depinde de capacitatea administrativă și de voința politică de a construi rapid un plan coerent și integrat. SAFE nu e darul Europei pentru România. Este o linie de credit condiționată, un test dur pentru guvernare și pentru administrație. Limitările sunt clare, condițiile dure, riscurile evidente: datorie publică mai mare, restricții de achiziție, blocaje birocratice.
Rămâne de văzut dacă România va avea maturitatea de a transforma această provocare într-o șansă sau dacă SAFE va deveni încă un exemplu de promisiune ratată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Horațiu Potra a fost reținut în Dubai.
Într-o escaladare fără precedent a conflictului, campania Ucrainei împotriva infrastructurii energetice rusești a început să-și arate efectele devastatoare. Loviturile cu drone asupra rafinăriilor de petrol, o sursă vitală de venit pentru Moscova, au redus capacitatea de rafinare și au provocat o criză internă, afectând direct economia și calmul social. Războiul s-a mutat acum în interiorul Rusiei, iar consecințele sunt tot mai greu de ascuns de propaganda Kremlinului.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Preşedintele american Donald Trump a cerut marţi, în discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, ca ţările europene să înceteze să mai cumpere gaze şi petrol din Rusia, el sperând că l-ar putea forţa astfel pe preşedintele rus Vladimir Putin să înceteze războiul în Ucraina, relatează Agerpres.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Cât de mult se ajută reciproc rusia și Coreea de Nord e greu de estimat. Spre exemplu, Armata sud-coreeană are informații conform cărora rusia ar fi putut furniza Coreei de Nord componente cheie pentru construirea de submarine cu propulsie nucleară.
Chiar și așa, Phenianul e încă ”pe minus” în relația sa cu federația rusă.
În ciuda apelului președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a înceta importurile de gaze și petrol din Rusia, Ungaria nu are nicio intenție să renunțe la resursele rusești.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a numit posibilitatea de a obține aceste resurse din altă parte un „vis frumos”.
Guvernul norvegian a raportat marți că Rusia a încălcat spațiul aerian norvegian de trei ori în 2025, adăugând că nu se știe dacă acest lucru a fost intenționat sau rezultatul unor erori de navigație.
Peste câteva zile, Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni pentru a analiza amenințările la adresa României. Este, fără exagerare, unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a acestei instituții.
Redăm, mai jos editorialul pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania.
Un alt avion rusesc aflat în spațiul aerian NATO ar putea fi doborât. Moscova a fost deja avertizată și nu ar trebui să se plângă de acest lucru. Avertismentul a fost adresat Rusiei, luni, de către ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, pe care Estonia a solicitat-o din cauza încălcării spațiului său aerian de către trei avioane de vânătoare rusești.
Ralf Hoffmann, principalul medic militar al Germaniei, a declarat luni că monitorizarea pe termen lung sugerează că Moscova ar putea ataca Alianța Nord-Atlantică în jurul anului 2029. Germania se pregătește pentru un posibil conflict, făcând simulări care iau în calcul până la o mie de soldați răniți pe zi.
Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc joi, 25 septembrie 2025, ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Într-un mesaj adresat în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, președinta Maia Sandu, a subliniat implicarea la un nivel fără precedent a Moscovei în alegerile parlamentare din Republica Moldova.
Rusia este dispusă să prelungească tratatul de dezarmare nucleară New START, care stabilește limite pentru armele strategice și sistemele lor de lansare, cu un an, dacă Statele Unite fac același lucru. Vladimir Putin a făcut o declarație în acest sens astăzi (22.09.2025), în urma unei întâlniri cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate. Acordul ruso-american urmează să expire pe 05 februarie anul viitor.
Tratatul a fost semnat de președinții american și rus, Barack Obama și Dmitri Medvedev, la Praga, în 2010. Este vorba despre ultimul acord de reducere a armelor nucleare între cele mai mari două puteri nucleare. Acesta stipulează că Rusia și Statele Unite nu trebuie să desfășoare mai mult de 1.550 de focoase nucleare strategice pe 700 de rachete balistice intercontinentale, submarine și bombardiere. Rusia și-a suspendat participarea la acord în februarie 2023, dar nu s-a retras din acesta.
În cadrul panelului „The Power of Alliances to Protect and Prevail”, desfășurat recent sub egida Aspen, la care DefenseRomania a fost partener media, mai mulți oficiali, experți și cercetători au analizat modul în care alianțele occidentale (NATO și Uniunea Europeană) pot răspunde eficient provocărilor de securitate generate de Rusia, de schimbările de strategie ale Statelor Unite și de noile forme de război hibrid.
Grupul austriac de petrol, gaze și substanțe chimice OMV a concediat un director executiv din cauza acuzațiilor de spionaj pentru Rusia, iar un diplomat rus a fost chemat la Ministerul de Externe din Viena în urma acestei afaceri, relatează revista Profil, citată de Reuters.
Coreea de Nord nu dorește reunificarea cu Coreea de Sud sau renunțarea la armele sale nucleare, a declarat liderul nord-coreean Kim Jong-un, potrivit presei de stat.
Kim Jong-un a anunțat, de asemenea, noi succese militare, inclusiv dezvoltarea unei noi „arme secrete puternice”.
Preşedintele american Donald Trump a asigurat că SUA vor participa la apărarea Poloniei şi a ţărilor baltice - Estonia, Letonia, Lituania - dacă Rusia îşi intensifică activitatea militară în regiune, la două zile după incursiunea unor avioane ruseşti în Estonia, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Guvernul venezuelean a anunţat că civili sunt antrenaţi să folosească arme pentru a apăra ţara în cazul unui atac lansat de Statele Unite. Militarii venezueleni au condus primele sesiuni de antrenament în diferite părţi ale ţării, a declarat preşedintele Nicolas Maduro, citat de agențiile Agerpres și DPA.
Kamala Harris e „all in”. În cartea sa de memorii cu privire la retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială, Kamala a făcut dezvăluiri care au provocat o furtună în rândul Partidului Democrat, într-un moment critic în care Partidul Democrat e profund divizat iar scena politică americană e dominată de Donald Trump și republicani.
Donald Trump a ameninţat Venezuela cu consecinţe "incalculabile" dacă nu primeşte înapoi "prizonierii şi pe cei internaţi în spitalele psihiatrice", pe care preşedintele american îi acuză că au fost "împinşi" în Statele Unite de către Venezuela, țară cu care tensiunile cresc de câteva săptămâni, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurat la București, eveniment la care DefenseRomania a fost partener media, a adus în prim-plan o temă de importanță vitală: protejarea infrastructurii critice și securitatea lanțurilor de aprovizionare într-o lume marcată de războaie, tensiuni geopolitice și competiție tehnologică.
România are șansa de a valorifica resurse unice (grafen) și de a reconstrui o industrie de apărare modernă (prin fabrica de drone).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat vineri un răspuns 'rapid și decisiv' al Alianței nord-atalntice în urma unei incursiuni de avioane rusești în spațiul aerian estonian, relatează AFP.
Comisia Europeană le-a propus vineri ţărilor membre ale Uniunii Europene să adopte al 19-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei, vizând în special hidrocarburile ruseşti, a anunţat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, transmit Agerpres și AFP.
Fragmente ale unei rachete despre care se crede că a fost folosită pentru doborârea unei drone au fost găsite în regiunea Lublin din estul Poloniei, a declarat poliţia militară poloneză, la peste o săptămâna după ce forţele armate poloneze, susţinute de avioane ale statelor NATO, au doborât mai multe drone ruseşti pătrunse în spaţiul său aerian, relatează Agerpres și Reuters.
Potrivit unui studiu realizat recent de Fundația germană Friedrich Naumann, „parteneriatul strategic” dintre Rusia și Coreea de Nord este inegal, Phenianul beneficiind semnificativ mai puțin de cooperarea militară cu Moscova decât invers.
Două drone ucrainene au atacat complexul petrochimic Neftekhim Salavat al Gazprom din Republica Bașchiria, a declarat guvernatorul regiunii, Radiy Chabirov, pe platforma sa Telegram.
Facilitatea este una dintre cele mai mari de acest fel din Rusia, iar atacul a avut loc la doar două zile după ce ucrainenii au atacat o rafinărie de petrol din Saratov, Rusia.
Semiconductorii, tehnologiile cuantice și imprimantele 3D nu ar trebui să mai fie ușor de transportat din Europa în Rusia.
Uniunea Europeană a restricționat exportul așa-numitelor echipamente cu dublă utilizare care ar putea fi utilizate într-un conflict militar.
Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că Federaţia Rusă a declanșat un adevărat ”război hibrid total, nemilos” împotriva Chișinăului.
Ministrul chinez al Apărării, Dong Jun, a declarat joi că țara sa se va opune 'logicii hegemonice' pe care o consideră activă în lume, într-un context de rivalitate sporită cu Statele Unite,relatează Agerpres și AFP.
La peste trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, statele NATO, și în special Uniunea Europeană, se confruntă cu mari probleme logistice: în ciuda miliardelor de euro alocate și a declarațiilor despre „unitate” și „viteză de reacție”, mecanismul logistic vital pentru apărarea Flancului Estic se mișcă la viteza unei melc.
O operațiune internă a Ministerului rus al Apărării, dezvăluită de grupul de hackeri Black Mirror, arată cum Rusia a deturnat muniție de înaltă precizie și sisteme avansate de război electronic, inițial destinate pieței de export, pentru a acoperi golurile logistice create de pierderile masive din Ucraina. Printre echipamentele rechiziționate se numără bombe de 1.500 de kilograme destinate Kazahstanului și sisteme de autoapărare Khibiny pentru avioane, produse sub contract cu Egiptul.
Într-un avertisment care zguduie fundamentele securității europene, Serhii Kyslytsia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Ucrainei, a tras un semnal de alarmă categoric: Rusia este deja în război cu Europa, folosind tactici de război hibrid și infiltrând rețele de spionaj capabile să lovească infrastructura vitală a Uniunii Europene.
Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Premierul francez Sebastien Lecornu şi-a prezentat luni demisia, pe care preşedintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunţat Palatul Elysée într-un comunicat, relatează agențiile Agerpres, AFP, Reuters şi DPA.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat luni numirea echipei de consilieri prezidenţiali şi de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări.
Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Cuba sprijină Rusia într-un război pe care Havana l-a respins anterior. Până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina.
Autoritățile lituaniene au închis aeroportul din Vilnius sâmbătă seara, după ce baloane meteorologice din Belarus, care transportau țigări, au apărut deasupra spațiului aerian lituanian. Nu este clar dacă este vorba despre încă o acțiune război hibrid organizată de Moscova sau autoritățile lituaniene au de-a face cu acte de contrabandă.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
Primul parlament post-Assad este format fără vot general, în timp ce regiunile și grupurile cheie rămân excluse.
Se așteaptă ca formarea acestui parlament să consolideze puterea lui Ahmed al-Sharaa, care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad din fruntea coaliției islamiste în decembrie 2024, punând capăt a peste treisprezece ani de război civil.
La câteva luni după declanșarea Operației Sindoor – o campanie de represalii menită să răzbune uciderea a 26 de persoane în Pahalgam, Kashmir, de către teroriști legați de Pakistan – India a ieșit public cu un bilanț spectaculos al acțiunilor sale aeriene.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.
În cursul nopții de 05.10.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Conform surselor de monitorizare ucrainene, loviturile cu drone și rachete au vizat, în principal, regiunile din vestul țării.
Pentagonul a confirmat demisia lui Harrison într-un comunicat, mulțumindu-i pentru serviciile depuse.
ANO (Acţiunea cetăţenilor nemulţumiţi) a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților, în fața coaliției Spolu.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit “Grad”, o navă rusească din clasa Buyan-M, purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, în Republica Karelia din Rusia, a anunțat armata ucraineană pe 04 octombrie.
Olanda își consolidează capacitățile cibernetice din cauza amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei și Chinei. Operațiile ofensive și parteneriatele cu aliații sunt priorități cheie.
Un atac violent asupra infrastructurii a lovit un tren care se îndrepta spre Kiev și a provocat un incendiu în vagonul de pasageri.
Ukrzaliznytsia (CFR-ul ucrainean) a clarificat faptul că rușii au lovit două trenuri: trenul suburban Tereshchenska - Novgorod-Siverskyi și trenul Shostka - Kiev.
Alegerile parlamentare din toate statele europene sunt urmărite cu interes și de presa rusă. Într-un interviu acordat publicației ruse de propagandă Lenta.ru, academicianul Vadim Truhacev a declarat în acest context că inițiativa cehă privind munițiile de a ajuta Ucraina este „din păcate” eficientă până în prezent, dar ar putea fi reevaluată după alegerile din Republica Cehă. Articolul este intitulat „De ce vor europenii să oprească cel mai eficient program de ajutor militar pentru Kiev?”.
Rusia încearcă să perturbe funcționarea sateliților militari britanici în mod regulat, a anunțat generalul-maior Paul Tedman, șeful Comandamentului Spațial al Regatului Unit. Potrivit acestuia, sateliții ruși urmăresc sateliții militari britanici.
Războiul din Ucraina a ajuns în etapa distrugerii reciproce a infrastructurilor energetice.
Naftogaz, compania de petrol și gaze a Ucrainei, a suferit cel mai mare atac de până acum, iar ucrainenii se confruntă cu amenințarea unei ierni reci fără încălzire.
La rândul lor, ucrainenii au paralizat temporar aproximativ 40% din capacitatea de rafinare a Rusiei
În timpul nopții de 2 spre 3 octombrie 2025, Rusia a lansat atacuri pe scară largă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Conducerea politică israeliană a ordonat armatei să oprească cucerirea orașului Gaza și să desfășoare doar operațiuni defensive, relatează The Times of Israel, citând Radiodifuziunea Armatei.
Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.
În războiul hibrid împotriva României, Federația Rusă a folosit: • Atacuri cibernetice, • Acțiuni secrete destabilizatoare, • Subversiune politică, • Dezinformare și propagandă.
O delegație ucraineană se află la Washington pentru a încheia un acord cu administrația președintelui Donald Trump, care ar implica transferul de către Ucraina a tehnologiei sale de drone testate în luptă în schimbul unor redevențe sau al altor forme de compensație.
Acordul privind dronele este conceput pentru a permite armatei americane să profite de avantajul competitiv al Ucrainei în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot.
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
Grecia se află din nou sub presiunea partenerilor NATO pentru a-și spori contribuția la sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Potrivit informațiilor din presa elenă, mai multe state occidentale, în frunte cu Statele Unite și Franța, dar și țări din Europa de Est aflate în proximitatea frontului, cer Atenei să accepte vânzarea către intermediari a unei părți importante din cele 25 de avioane Mirage 2000-5 aflate în dotarea Forțelor Aeriene elene.
George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și actual CEO al think tank-ului New Strategy Center, a avertizat că orice reducere a prezenței militare americane în Europa, în special pe Flancul Estic, ar fi o greșeală strategică gravă. Acesta prezintă trei argumente geopolitice solide pentru care România e norocoasă să aibă un as în mânecă în ceea ce privește prezența trupelor americane.
România trăiește un paradox, adică încă unul dintre nenumăratele paradoxuri și ciudățenii. Avem unul dintre cele mai dinamice sectoare IT din regiune, cu centre de excelență care exportă competență și inovație, dar acest avantaj nu reușește să difuzeze în restul economiei. Raportul DESI/Digital Decade Country Report 2024 arată o realitate îngrijorătoare: competențele digitale de bază rămân la doar 27,7% din populație (față de 55,6% media UE), iar ponderea specialiștilor TIC este de 2,6% din forța de muncă (aproape jumătate din media europeană - 4,8%) . În același timp, doar 19% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, comparativ cu 55% în UE.
