Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Miliardele din SAFE, pe înțelesul tuturor: României i se deschide ușa spre tancul european sau drone MALE. Dar adio contractelor cu SUA, Israel sau Coreea?
News
Data actualizării:
Data publicării:
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Franța și Germania au dezvoltat un nou concept al viitorului tanc de luptă principal, denumit EMBT Enhanced Main Battle Tank.
EXCLUSIV
Franța și Germania au dezvoltat un nou concept al viitorului tanc de luptă principal, denumit EMBT Enhanced Main Battle Tank.

România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare

 

 

În ultimele două zile am fost inundați de declarații triumfaliste: România primește 16,6 miliarde de euro din noul program european SAFE. Politicienii au aplaudat, comentatorii au vorbit despre o victorie strategică. Dar în tot acest entuziasm s-a pierdut un adevăr simplu: SAFE nu înseamnă cadouri de la Bruxelles, ci împrumuturi. Și împrumuturile au o singură regulă: trebuie returnate.

SAFE – Security Action for Europe cere Guvernului să prezinte până la 30 noiembrie 2025 un plan național de investiții în apărare. Planul trebuie să conțină ce vrem să cumpărăm, de unde, în ce ritm și cu ce garanții. Dacă documentul nu este credibil, Comisia poate să-l respingă. Asta înseamnă că există un risc real ca miliardele promise să rămână doar pe hârtie. Nu e suficientă voința politică. E nevoie de o administrație capabilă, de instituții dedicate, de coordonare între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Finanțe. Dacă fiecare trage în altă direcție, dacă birocratia blochează deciziile, pierdem banii.

 

Achiziții cu restricții

 

2. Sisteme HI... (himars_romania_67470100.jpg)

Sisteme HIMARS livrate României

SAFE nu ne lasă libertate totală. Banii pot fi folosiți doar pentru achiziții comune în industria europeană de apărare. Adio contracte directe, pe termen lung, cu furnizori din SUA sau Israel, acolo unde România și-a construit tradițional securitatea. Doar până în mai 2026 pot fi acceptate contracte naționale, și numai dacă beneficiile sunt împărțite și cu alte state. Cu alte cuvinte, SAFE ne împinge să cumpărăm european. Dintr-o perspectivă, e logic: Uniunea vrea să-și întărească propria industrie. Dar pentru România, asta poate însemna o reducere a flexibilității strategice și a parteneriatelor tradiționale.

Împrumuturile SAFE vin la pachet cu reguli dure. Comisia va monitoriza ca utilizarea banilor să fie compatibilă cu regulile fiscale ale UE. Deficitele și datoria publică sunt deja o problemă la București. Orice derapaj poate duce la blocarea finanțării.

Nu există marjă de manevră: SAFE înseamnă bani cu condiții, plăți etapizate, verificări periodice și transparență totală.

 

Nu toți au spus „da”

 

Opt state membre, printre care Germania, Olanda și Suedia, au refuzat SAFE. Motivul? Se pot împrumuta singure, mai ieftin, pe piețele internaționale. Totuși, aceste state participă la achizițiile comune, pentru a-și susține industriile.

România, însă, nu are acest lux. Suntem obligați să apelăm la SAFE pentru a putea moderniza armata și salva industria de apărare. Dar tocmai de aceea presiunea e mai mare: dacă ratăm, nu avem plan B.

Cel mai mare pericol nu e doar fiscal, ci de imagine. Dacă România nu reușește să acceseze sau să gestioneze corect fondurile, mesajul către Bruxelles va fi devastator: o țară incapabilă să-și respecte angajamentele, chiar și atunci când e vorba de propria securitate.

 

O oportunitate industrială pentru România

 

3. IAR Brașov... (puma-naval-constructie-iar-brasov_08104800.jpg)

IAR Brașov, sursă foto: MApN

Privită cu luciditate, SAFE e și o șansă rară. Industria noastră militară, de la Uzina Mecanică Cugir până la Aerostar Bacău și IAR Brașov, are nevoie disperată de capital și modernizare. SAFE poate oferi exact asta – linii de producție noi, parteneriate cu giganți europeni, exporturi către piața comună.

Dar nu e suficient să cumperi arme. Regulile cer ca banii să fie folosiți pentru achiziții comune în industria europeană. Asta înseamnă că România ar putea deveni parte din proiecte de anvergură: tancul european, dronele MALE, producția de muniție de artilerie. Dacă jucăm inteligent, nu doar cumpărăm, ci și producem și exportăm.

În plus, SAFE are o clauză cheie: achiziții „cu, în și pentru Ucraina”. România, cu granița sa lungă și cu infrastructura deja tensionată de război, poate deveni un hub logistic și industrial pentru reconstrucția militară ucraineană.

 

Lecția PNRR – fără instituții clare, banii rămân doar promisiuni

 

Am mai trecut prin febra „fondurilor europene” odată cu PNRR. Și știm cât de greu e să treci de la anunț la implementare. SAFE seamănă cu PNRR prin logica sa: Comisia dă bani, dar doar dacă prezinți un plan național credibil. Diferența e esențială: PNRR combina granturi și împrumuturi, SAFE aduce doar credite.

Pentru România, asta înseamnă că datoria publică va crește, iar fiecare tranșă accesată va fi verificată la sânge. O administrație care s-a poticnit cu PNRR trebuie acum să livreze rapid un document mult mai sensibil politic și financiar.

 

Polonia și România – doi poli ai flancului estic

 

4. Imagine cu... (polonia-tancuri-k2_27269700.jpg)

Imagine cu caracter ilustrativ: La 6 decembrie 2022, a sosit în Polonia primul lot de 10 tancuri de luptă K2. Sursă foto: Cont Twitter Mariusz Błaszczak

Privind cifrele, se vede limpede că Uniunea își joacă viitorul pe est. Polonia primește aproape 44 de miliarde de euro, România peste 16 miliarde. Împreună, aceste două țări absorb aproape jumătate din fondurile SAFE.

Dar între ele există o diferență fundamentală. Polonia a investit masiv și din resurse proprii: a cumpărat tancuri K2 din Coreea, avioane F-35 din SUA, sisteme HIMARS. SAFE vine să-i completeze un efort deja colosal. România, în schimb, are încă o industrie militară fragilă și un buget apăsat de deficit. Pentru noi, SAFE e mai puțin o completare și mai mult un colac de salvare.

Această paralelă arată clar: dacă Polonia folosește SAFE pentru a-și accelera ritmul, România trebuie să-l folosească pentru a recupera decalajele și pentru a evita marginalizarea.

Sperăm să fim realiști și strategici.

Instrumentul SAFE s-a vorbit la început că este împărțit pe două categorii. Sisteme militare mai clasice: muniții și rachete, sisteme de artilerie, dotări pentru lovirea în adâncime, echipamente pentru soldați și armament de infanterie, mobilitate militară, dar si tehnica avansată:  în special în domeniul aerian, maritim și al dronelor: sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă; capabilități maritime de suprafață și subacvatice; drone și sisteme antidrone; sprijin strategici care include transportul aerian strategic și de alimentare în aer, active și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale; inteligența artificială și războiul electronic.

Să sperăm că nevoile noastre specifice nu vor fi uitate și schimbate in achiziții comune doar pentru usurinta de a face parteneriate și a lua banii, deorece banii noi o să-i plătim până la urmă.

Propunerile inițiale  de proiecte ale Romîniei au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în consultare cu echipa Administrației Prezidențiale și s-a transmis că “aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică”. Da, avem nevoie de autostrăzi, așa cum ar trebui probabil să introducem și modernizarea liniilor ferate, dar sper că mobilitatea militară poate fi integrată în ideea de achiziții comune cu alți parteneri europeni, deși  este amintită în documentul inițial,

Trebuie deci să fim și strategici și realiști: să nu punem in planul de inzestrare ceea ce nu putemn realiza, ca în cazul PNRR,  sau nu se potrivește cu definițiile programului european. Să ținem cont și de condiția înzestrării complementare, să gîndim inzestare și în funcție de parteneriatele strategice cu țări europene.

 

Ce trebuie făcut? 

 

5. Armata Rom... (tr-85-m1-bizonul-constantin-apetroaei--constantin-enciu_19570600.jpg)

Armata României / Foto: Constantin Apetroaei, Constantin Enciu

Crearea unui Task-Force interministerial pentru SAFE, sub coordonarea Guvernului, cu implicarea MApN, Economiei, Finanțelor și industriei de apărare ar fi un bun pas de inceput.

Definirea unui Plan de investiții în apărare 2025–2030, din interiorul strategiei de inzestrare a armatei existentă la MAPN, dar care se tot amana de la an la an,  care să combine achizițiile imediate (muniție, drone, sisteme C4ISR) cu investiții în infrastructură industrială și R&D este obligatoriu si urgent.

Orientarea spre proiecte europene comune – exemplu: programul de tancuri europene, drone MALE, producția comună de muniție. România ar trebui să devină parte integrantă, nu doar cumpărător marginal.

Parteneriate public-private cu companii europene de apărare (Airbus, Rheinmetall, Leonardo) pentru transfer tehnologic și producție locală poate fi o bună strategie. Alinierea cu Ucraina este o oportunitate,  România poate propune proiecte comune cu industria ucraineană (drone, artilerie, sisteme cibernetice), ceea ce ar consolida rolul său de punte strategică UE–Ucraina.

România are șansa de a folosi SAFE ca motor de modernizare militară și industrială, dar succesul depinde de capacitatea administrativă și de voința politică de a construi rapid un plan coerent și integrat. SAFE nu e darul Europei pentru România. Este o linie de credit condiționată, un test dur pentru guvernare și pentru administrație. Limitările sunt clare, condițiile dure, riscurile evidente: datorie publică mai mare, restricții de achiziție, blocaje birocratice.

Rămâne de văzut dacă România va avea maturitatea de a transforma această provocare într-o șansă sau dacă SAFE va deveni încă un exemplu de promisiune ratată.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Bucureștiul, capitala Industriei de Apărare, timp de 2 zile: NATO aduce sute de companii din domeniul apărării
Indonezia va comanda suplimentar încă patru avioane militare de transport A400M
Eroare strategică și risc de compromitere a capacității defensive? Viitoarea rezervă voluntară a României riscă să fie formată doar din soldați, fără ofițeri
Și exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în Rusia
Rusia se declară îngrijorată de reluarea testelor cu arme nucleare de către SUA. În același timp Moscova a pregătit și ea un poligon de testare nucleară
Retragerea parțială a trupelor SUA din țara noastră, parte dintr-un plan mai amplu: SUA reduc numărul de militari și din alte state
Lukoil a găsit un cumpărător pentru activele sale internaționale
Ordonanța privind investițiile în industria de apărare, pe masa Guvernului
Coreea de Sud intră în clubul select al statelor care dețin submarine cu propulsate nucleară
SUA și China au convenit să reducă tarifele vamale
Trump: Reducerea prezenței militare americane în România nu este foarte importantă
Avionul supersonic silențions X-59 al NASA, testat în zbor pentru prima dată
Trump a ordonat Pentagonului să reia imediat testele nucleare americane
Kremlinul nu-și lasă oamenii în urmă: Serviciile rusești vor să-l scape pe Potra de extrădare. Cazul aduce aminte de recuperarea omului lui Putin din Ucraina
Polonezii au ridicat MiG-urile 29 pentru a intercepta un Il-20 al Rusiei, care zbura cu transponderul oprit
Reacția NATO după retragerea a 40% din militarii americani din România: Ajustările SUA nu sunt neobișnuite, Alianța își păstrează capacitate de descurajare
Dronele Ucrainei care au ținut în șah „marea” flotă rusă, și în dotarea României? Proiectele comune pe care Ucraina le-a propus României prin SAFE
Bulgaria și Rheinmetall vor construi o fabrică pentru producerea de praf de pușcă și obuze
Moșteanu, despre retragerea militarilor americani: Steagul SUA va flutura în continuare în Romania. Principala forță de apărare e Armata României
Vestea care a lovit la miezul nopții: SUA retrag o parte din trupele din România (surse Kiev Post). Polonia rămâne garantată însă
Un singur lansator, 3 rachete: Rușii se laudă că pot lovi cu „rachetele invincibile” Iskander, Oreshnik și Burevestnik de pe aceeași platformă
Înlocuitorului "Himars-ului cu șenile", Europa lucrează la lansatorul de rachete THUNDART care lovește la 150 km
Germania intenționează să achiziționeze arme de peste 370 de miliarde de euro. F-35 și Tomahawk sunt pe listă
Trump și noul prim-ministru al Japoniei au semnat un acord privind pământurile rare
Lukoil vrea să-și vândă activele din străinătate după sancțiunile americane
Rachete chinezești cu tehnologie americană? China, suspectată că și-a îmbunătățit rachetele PL-15 cu ajutorul informațiilor sustrase din SUA
Vânători de Shahed. SUA au reprofilat avioane de atac la sol A-10 Thunderbolt II pentru misiuni de combatere a dronelor
Norvegia avertizează că Rusia își consolidează flota nucleară în apropierea Cercului Arctic
Cel mai mare cumpărător de petrol din Rusia găsește un nou zăcământ gigantic
Ucraina pune presiune pe capitala Rusiei și atacă cu drone Moscova: Două aeroporturi închise azi noapte, mai multe explozii în Moscova

Ştiri Recomandate

Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Avertismentul șefului spionajului militar ucrainean: Fereastra de pace se închide în 2026. Ce prevede planul confidențial în 28 de puncte aprobat de Donald Trump
Cum schimbă sistemele germane Skynex ecuația războiului de uzură din Ucraina în prag de iarnă. Soluția tehnică pentru contracararea atacurilor de saturație cu drone
Când corporațiile trasează liniile frontului. Șeful Airbus sparge marele tabu: Europa are nevoie de bomba nucleară tactică pentru a descuraja Rusia
Instruirea operatorilor rusi de drone. Sursa foto: pl-llc.ru.
EXCLUSIV
Războiul nervilor cu drone: Rusia testează procedurile anti-UAV ale României într-o situație limită
Armata germană a preluat în mod simbolic primul tanc Leopard 2A8 de nouă generație. Cehii au comandat și ei 44 de tancuri de acest tip
Reforma în educație a Ucrainei nu „țintește” minoritatea română. Șeful Administrației Militare Cernăuți: Orice copil va putea învăța în limba română, Ucraina va asigura întreaga logistică
Polonia lansează Operațiunea Orizont: Sabotajele Rusiei, combătute cu zece mii de militari polonezi. Bonus: Task-force cu Ucraina
Berlinul, teren de antrenament: Batalionul Gardă al Bundeswehr pregătește inclusiv scenariul unor lupte urbane de tip „casă cu casă”
Trump a refuzat oferta lui Maduro. CIA primește „undă verde” în Venezuela iar Trump lasă ușa deschisă la „boots on the ground”
Franța mută imediat pentru a echilibra balanța: F-35 american pentru saudiți, contracarat în regiune cu Rafale în cea mai modernă versiune F5
Golul marcat de Lynx în România, anulat la VAR. În programul viitoarelor mașini de luptă ale României meciul încă se joacă
„Flota de Aur” hipersonică a SUA care va trebui să scufunde Marina Chinei, în prezent cea mai mare forță navală din lume ca dimensiune
Casa Albă crede că un acord de pace privind războiul din Ucraina ar putea fi încheiat „chiar în această săptămână”
Darryl Nirenberg, viitorul ambasador al SUA în România, audiat în Senat: România e o mare oportunitate pentru companiile americane cu potențial decisiv energetic
Rusia a atacat cu 50 de rachete și 476 de drone; 25 de civili au murit în locuințe. F-16 și Mirage-2000 ucrainene doboară cel puțin 10 rachete de croazieră
Cum testează Rusia vigilența Occidentului cu nava-spion Yantar (Foto/Video): O nouă serie de provocări militare ruseşti vizează infrastructura critică a Europei
Rusia îl declară „terorist” pe opozantul Mihail Hodorkovski, critic acerb al războiului și regimului Putin
Lecția ucraineană pentru NATO. Cum schimbă sistemul „Merops” ecuația de securitate la Marea Neagră și de ce pe viitor România nu mai are scuze în fața dronelor rusești
Mirajul flotei aeriene a Ucrainei: Între ambiția a 250 de avioane occidentale și realitatea banilor care nu există. Soluţia este în seifurile rusești
Arabia Saudită a fost desemnată de către SUA drept aliat major non-NATO. Dar ce presupune acest “statut”?
O navă rusească s-a apropiat de apele teritoriale britanice și a îndreptat sisteme laser către aeronavele britanice de patrulare. Londra avertizează că e pregătită să răspundă
Capcana „zonei gri”: De ce Rusia testează nervii NATO sub pragul Articolului 5 și de ce „calmul” nu mai e suficient
,,Scutul Ucrainei'' devine mai puternic? De ce upgrade-ul lansatoarelor Patriot la standardul M903 este o mutare strategică pentru ucraineni
Deja vu cu drone: O nouă dronă rusă a intrat 8 km în spațiul României în această noapte. Din nou ridicate Eurofighter și F-16 românești
Nu doar că nu e sfârșitul pentru F-22, ci e o nouă eră. În premieră un pilot american a controlat din cockpit o dronă de luptă MQ-20 Avenger
Bătălia de la Stalingrad, comparată de Putin cu războiul Rusiei din Ucraina. Paralela e greșită; dictatorul rus a uitat de ”cimitirul” Uniunii Sovietice 
Moment istoric: SUA au anunțat că vor vinde avioane F-35 Arabiei Saudite, decizie cu impact major în echilibrul de putere din Orient
Rachetele americane ATACMS au lovit adânc în Rusia. Ucrainenii au bifat azi o premieră strategică în colaborare cu Administrația Trump
Ucraina joacă în liga mare. După Rafale și SAMP-T franceze, vine rândul Spaniei, iar surpriza vine din Grecia: Coproducție de drone navale
Un avion de luptă francez de tip Rafale, decolând de una din pistele Bazei Aeriene 86 Borcea, România. Foto: Ambasada Franței în România
EXCLUSIV
Cu Rafale și Gripen la negocieri: Ucraina și avioanele care poate nu vor zbura niciodată, dar pot schimba termenii finali ai războiului rus
Câte tancuri pot produce rușii anual? Vestea bună e că exporturile s-au prăbușit, cea proastă că Rusia își reface stocurile pulverizate în Ucraina
S-70 Firehawk vin în Europa. Cehia a ajuns un acord pentru elicopterele Firehawk utilizate împotriva incendiilor forestiere
pixel